Partaj bunuri comune - lichidarea regimului matrimonial

Asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Bacău sub nr. XXX la data de XXX reclamantul A.N. a chemat in judecata pe pârâta R.C.M.  pentru ca în baza probelor administrate instanţa sa dispună partajarea bunurilor comune dobândite de parţi in timpul căsătoriei, respectiv un apartament cu 3 camere şi dependinţe în suprafaţă de 66,37 mp situat în XXXX nr cadastral XXX întabulat în cartea funciară nr XXX a localităţii XXX.

Acţiunea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru de 8042 lei.

In motivarea acţiunii reclamantul a arătat in esenţa ca , părţile au fost căsătorite, căsătoria fiind desfăcută prin sentinţa civilă nr. XXX pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. XXX, definitivă conform deciziei civile nr. XXX a Tribunalului Bacău. În timpul căsătoriei, părţile au achiziţionat un apartament cu 3 camere, deşi achiziţia a fost făcută  sub regimul devălmăşiei legale de bunuri, cotele – părţi ale părţilor la dobândire nu au fost egale, acestea fiind în realitate de 80% pentru reclamant şi 20% pentru pârâtă. Achiziţia apartamentului a fost făcută cu suma de 80.000.000 lei vechi, din care 55.000.000 lei vechi reprezintă o sumă primită cu titlu de dar manual exclusiv de către reclamant de la părinţii săi, iar restul de bani au fost împrumutaţi- 15.000.000 lei vechi de la numitul A.P., iar 10.000.000 lei vechi de la numitul I.A.. Părinţii reclamantului au dispus  de banii pe care i-au dat acestuia în condiţiile în care cu 6 zile înainte de achiziţionarea imobilului în litigiu au înstrăinat un apartament cu 2 camere situat în XXX. Preţul obţinut de 55.000.000 lei vechi a fost remis în totalitate reclamantului, iar în apartamentul cu 3 camere cumpărat de părţi au locuit reclamantul împreună cu soţia acestuia, locuind împreună până în XXX, când părţile s-au despărţit în fapt.

Împrumuturile contractate de reclamant  de la persoanele fizice au fost restituite în cursul anului XXX de către reclamant din salariul său, precum şi dintr-un împrumut de la C.A.R.. Cheltuielile făcute cu amenajarea locuinţei au fost achitate din împrumuturi contractate de reclamant de la bănci, ratele fiind achitate de acesta din veniturile obţinute din salariu. Reclamantul este ofiţer în aviaţie şi a obţinut venituri substanţiale  din salariu, normă lunară de hrană, normă anuală de echipare, prime trimestriale, al 13-lea salariu şi a fost şi ajutat de părinţii săi.

După despărţirea în fapt a părţilor, reclamantul şi-a închiriat o locuinţă, iar pârâta a rămas în imobil, unde locuieşte şi în prezent, acumulând datorii la furnizorii de utilităţi şi la întreţinere.

În drept au fost invocate dispoziţiile art 979-995 cod proc civ.

În probaţiune reclamanta a solicitat proba cu acte,prezumţii şi proba cu 2 martori, fiind indicaţi în acest sens: I.A. şi A.P.Pârâta a formulat întâmpinare ( fl 59-62 ) şi cerere reconvenţională, fiind repusă în termenul de formulare a cererii de 25 zile stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art 201 cod proc civ.

În motivare a arătat în esenţă că motivarea cererii reclamantului este mincinoasă, reclamantul a arătat că a primit de la părinţii săi 68% din preţul apartamentului ca dar manual, iar diferenţa de 32% a plătit-o din bani împrumutaţi de la două persoane, însă reclamantul nu spune nimic de banii comuni ai părţilor într-o căsătorie de 3 ani şi 6 luni de la data cumpărării apartamentului. Reclamantul a depus la dosar o declaraţie a părinţilor acestuia, fiind una pro cauza, faţă de faptul că la data de XXX s-a pronunţat definitiv hotărârea de divorţ dintre părţi. Cât priveşte pretinsele împrumuturi de la cele două persoane, acestea sunt tot inventate de reclamant. În realitate, împrumutul din anul XXX a fost făcut pentru restituirea banilor luaţi pentru cumpărarea apartamentului, iar restul pentru dobândirea  altor bunuri, în principal a două autoturisme, pe care reclamantul le omite din cererea de partaj.

Pe aspect reconvenţional, reclamantul a omis celelalte bunuri comune din cererea sa doar pentru a-şi procura astfel încă un profit în detrimentul pârâtei. Reclamantul are în posesie autoturismul marca XXX cumpărat cu suma de 18.000 euro, iar pârâta are în posesie  autoturismul marca XXX, preţ actual 2.000 euro. Referitor la celelalte bunuri mobile, reclamantul nu le-a cerut la partaj, pentru că spera să i se atribuie lui apartamentul, iar bunurile fiind în apartament îi vor rămâne lui. Faţă de omisiunile reclamantului, pârâta solicită partajarea în cote egale a următoarelor bunuri mobile:

-autoturism marca XXX- 50.000 lei

-autoturism marca XXX- 2.000 lei

-centrala termică apartament şi instalaţie aferentă- 3.000 lei

-mobilă bucătorie formată din 4 elemente jos, 3 elemente suspendate, colţar cu masă şi 2 scaune, masă calculator- 1.600 lei

-combină frigorifică- 1.000 lei

-maşină de spălat automată- 600 lei

-cuptor cu microunde- 200 lei

-aragaz inox- 600 lei

-corpuri mobilier 3 bucăţi- 300 lei

-robot bucătărie Philips- 100 lei

-calculator (la reclamant)- 2.000 lei

-mobilă sufragerie formată din şifonier, alte 3 corpuri, canapea, 2 fotolii, măsuţă TV, măsuţă- 2.600 lei

-TV plasmă mare- 1.500 lei

-Plante ornamentale (2 naturale şi 2 artificiale)- 300 lei

-Mobilă hol formată din: dulap cu cuier, oglindă- 150 lei

-Plante ornament, 4 bucăţi- 100 lei

-Mobilă dormitor mare formată din dulap, comodă, pat (la reclamant), 2 noptiere, oglindă ovală- 2.000 lei

-TV plasmă (la reclamant)- 1.000 lei

-Mobilă dormitor mic formată din şifonier, dulap tip soldat, corp suspendat, birou copil, pat copil, bibliotecă (2 mici), comodă, lampă abajur (la reclamant), TV plasmă defect- 1.300 lei

-Tablou placat argint- 300 lei

-Tablou încrustaţii piele, 5 bucăţi- 200 lei

-Ceasuri, 6 buc- 200 lei

-Covoare diverse dimensiuni, 10 buc- 2.000 lei

-Jaluzele verticale, 2 buc- 500 lei

-Rulouri orizontale, 8 buc- 800 lei

-Lustre, 4 buc- 150 lei

-Aplici, 3 buc- 100 lei

-Serviciu arcopal bucătărie- 100 lei

-Serviciu bucătărie, 3 buc- 100 lei

-Set pahare cristal, 2 seturi- 100 lei

-Set baie format din oglindă, mască chiuvetă, ornament sticlă- 600 lei

-Set baie mică format din oglindă, 3 suporturi prosop- 200 lei.

În drept şi-a motivat întâmpinarea în baza art .186 C proc cvi, art 385 alin 1 art 669 şi urm C civ, art 205 , art 206, art 209, art 979 şi urm C proc civ

În probaţiune  pârâtul a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu şi martori.

Cererea reconvenţională a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 3786 lei.

Reclamantul a depus completare la cererea de chemare în judecată în care a solicitat ca pârâta să plătească despăgubiri pentru imposibilitatea de a folosi imobilul proprietate comună, el fiind nevoit să plătească chirie de 150 euro pe lună din data de XXX.

Reclamantul a depus şi întâmpinare la cererea reconvenţională prin care a arătat că apreciază ca preturile indicate de parata pentru bunurile mobile sunt supraevaluate şi de aceea solicită evaluarea acestora de catre un expert autorizat.

În ceea ce priveste cotele-parti de 80% pentru reclamant si 20% pentru parata, reclamantul a avut pe toata durata casatoriei venituri de 2-3 ori mai mari decat ale paratei. În ceea ce priveste sustinerile paratei referitoare la apartamentul cu 3 camere, se menţionează ca la data achizitionarii acestuia partile nu aveau bani economisiti, in conditiile in care parata avea venituri foarte mici, pe care le folosea pentru viciile personale (s-au facut discutii la procesul de divort) si isi imprumuta parintii de la tara, iar din veniturile reclamantului se suportau toate cheltuielile ocazionate de intreţinerea familiei, locuinta, autoturism etc. Separat de aceste aspecte, parata avea datorii ascunse reclamantului, împrumutând sume mari de bani de la persoane fizice, in scopuri pe care nu le-a cunoscut niciodată reclamantul, acesta fiind unul dintre motivele pentru care reclamantul a cerut divorţul (de ex., de la numitul T.I.a imprumutat 15.000 lei in anul 2012 si 22.000 lei in anul 2013). Din veniturile modice trebuia sa plateasca si aceste datorii. În anul XXX. cardul ei de salariu chiar s-a aflat în posesia unei alte persoane, la care avea de asemenea datorii. Asadar, pârâta nu contribuia în nici un fel la cheltuielile comune, doar reclamantul le suporta.

In ceea ce priveste restituirea împrumuturilor catre A.P. si I.A., acestea au fost facute dintr-un împrumut CAR contractat de reclamant în anul XXX si achitat din veniturile proprii si partial dintr-un împrumut bancar (XXX) contractat în anul XXX. Referitor la acest imprumut, ca si cel din XXX (XXX) si XXX (XXX), reclamantul a arătat că  acestea au fost achitate integral din veniturile proprii, rata cu rata, de reclamant, dovada stand chitantele de plata cu semnatura reclamantului.

Autoturismele nu au fost achizitionale astfel cum precizeaza parata, în realitate, autoturismul XXX (fabricat XXX, nu XXX cum sustine parata) a fost achizitionat printr-u contract de leasing din anul XXX, cu avans de 4800 euro (pe care îi avea din vanzarea unui alt autoturism XXX pe care l-a cumparat nou în anul XXX cu 780C euro, în conditiile în care anterior reclamantul deţinuse un autoturism XXX achizitionat in anul XXX cu bani de la parintii acestuia). Ratele de leasing au fost pe parcursul a 60 de luni si au fost achitate personal de reclamant din veniturile proprii . Pe parcursul derularii contractului de leasing veniturile lunare ale paratei nu acopereau nici macar valoarea unei rate.

Autoturismul XXX a fost achiziţionat în anul XXX cu suma de 1400 euro + 500 euro taxă de primă îmatriculare, banii fiind împrumutati de reclamant de la fratele acestuia A.D. si fiind restituiti tot în anul XXX exclusiv de reclamant în urma contractarii unui împrumut CAR de a instituţia unde lucra.

În ceea ce priveste sustinerile paratei referitoare la obtinerea de venituri din activitati independente (Oriflame) reclamantul a arătat  ca acestea sunt nereale,a solicitat ca parata sa depuna deciziile de impunere din care rezulta veniturile realizate. În realitate acele activitati independente nu i- au adus decat datorii si amenzi din partea organismelor fiscale.

In ceea ce priveşte munca în familie si aceasta mi-a apartinut mie aproape în totalitate, reclamantul ocupându-se aproape singur de creşterea şi educarea copilului, întretinerea zilnica a locuinţei, igiena, inclusiv îmbunatatirile aduse locuintei prin aport în natura propriu, pentru a nu mai plati muncitori. Dupa cum s-a dovedit si in procesul de divort, parata îsi neglija îndatoririle casnice, consumând în mod excesiv bauturi alcoolice, dormea mult sau se plimba în parc.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, cu interogatoriul părţilor şi cu martori, fiind audiaţi martorii: I.A. şi A.P. pentru reclamant şi S.T. şi B.A. pentru pârâta reclamantă R.C.M.

 Din actele si lucrările dosarului instanţa reţine că:

Părţile au avut calitatea de soţi de la data de XXX pana la data de XXX, data rămânerii definitive a Deciziei civile  de divorţ nr.  XXX dată de instanţa Tribunalul Bacău care modifică în parte sentinţa civilă nr XXX pronunţata de Judecatoria Bacau în dosarul nr. XXX.

Art  385 cod civ prevede că în cazul divorţului regimul matrimonial încetează la data introducerii cererii de divorţ, în speţă 3.10.2013. Regimul matrimonial al părţilor prezentei cauze este cel al comunităţii legale.

Potrivit art. 355 alin. 1 C.civ. , la încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau prin act autentic notarial. Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei - părţi ce revine fiecăruia, conform art 356 cod civil.

În timpul căsătoriei soţii au dobândit următoarele bunuri:

- un apartament situat în XXX, compus din trei camere şi dependinţe, achiziţionat prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub numărul XXX din XXX în faţa XXX.

-autoturism XXX dobândit prin contract de leasing cu societatea  XXX;

-autoturism XXX;

bunuri mobile:

-mobilă bucătărie, formata din: corpuri de mobilier,

colţar cu masa si 2 scaune,

masa calculator ,

combină frigorifică

maşina de spălat automata;

cuptor cu microunde;

aragaz inox:

corpuri mobilier;

robot bucătărie Philips;

calculator;

mobila sufragerie,

canapea, 2 fotolii, măsuţă tv, măsuţă;

tv plasma mare

plante ornamentale ( 2 naturale si 2 artificiale );

mobila hol, formata din: dulap cu cuier, oglindă;plante ornament;

mobila dormitor mare, formata din: dulap, comodă, pat, 2 noptiere, oglinda ovală Tv plasma;

mobila dormitor mic, formata din; şifonier, dulap tip soldat, corp suspendat, birou copil, pat copil, biblioteca ( 2 mici), comoda, lampa abajur, tv plasma defect .

tablouri;

ceasuri;

-covoare diverse dimensiuni;

-jaluzele verticale;

-rulouri orizontale;

- lustre;

- aplice;

- serviciu arcopal bucătărie ;

- serviciu bucătărie;

- set pahare cristal;

-set baie, format din: oglinda, masca chiuveta,;

-set baie mică, format din: oglindă, suporturi prosop

Pentru a reţine aceste bunuri instanţa a avut în vedere cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţonală a pârâtei, conţinutul înscrisurilor depuse la dosar şi poziţiile părţilor exprimate prin răspunsurile la interogatoriile părţilor.

În acest sens  contractul de vânzare - cumpărare  autentificat sub numărul XXX din XXX în faţa XXX ( fl 12 ) face dovada achiziţionării în timpul căsătoriei a apartamentului  situat în XXX, compus din trei camere şi dependinţe.

Dovada achiziţionării celor două autoturisme reţinute la masa de partaj a fost făcută de părţi cu Cartea de Identitate a autovehiculului XXX depus la fila 90 dosar, Contract de Leasing Financiar( filele 90-94), facturi de plată, Certificat de Autenticitate ( fila 128 dosar), carte de identitate autoturismului XXX, declaraţia martori şi recunoaşterile părţilor.

Dovada bunurilor mobile reţinute la masa de partaj s-a făcut în prezenta cauză cu recunoaşterile părţilor la interogatoriu, procesul verbal de inventariere întocmit de părţi ( fila 88-89 dosar).

În privinţa cotelor de contribuţie instanţa reţine următoarele:

Întinderea drepturilor soţilor se stabileşte în raport de contribuţia fiecăruia la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei, soţii neavând un drept stabilit de la început asupra unei cote din bunurile comune, fiind astfel necesară administrarea de probe prin care să se determine aportul fiecăruia la dobândirea lor. Conform art 357 al 2 cod civil până la proba contrară se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală la dobândirea bunurilor comune.

Reclamantul a solicitat reţinerea unei cote majorate la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei, respectiv o cotă majorată de 80% pentru el iar pentru pârâta reclamantă o cotă de 20%.

Pârâta reclamantă a solicitat reţinerea unei cote de contribuţie egală pentru ambele părţi la dobândirea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamantul a avut o cotă majorată la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei. Astfel, din conţinutul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei (contract de vânzare cumpărare autentificat sub numărul XXX din XXX, contract de vânzare cumpărare autentificat sub numărul XXX din XXX la XXX, contract de vânzare cumpărare autentificat sub numărul XXX din XXX la XXX), coroborat cu declaraţiile martorilor A.P. şi I.A. rezultă că reclamantul pârât a beneficiat de ajutor financiar din partea părinţilor săi, rezultând pe calea unei prezumţii simple ( având în vedere data apropiată a vânzării respectiv achiziţionării celor două apartamente, cel al părinţilor reclamantului şi cel dobândit de părţi în timpul căsătoriei) coroborată cu declaraţiile martorilor că suma de 55.000.000 lei rezultată din vânzarea apartamentului din XXX a fost dată fiului lor pentru dobândirea apartamentului bun comun.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei ( adeverinţe de venit ale ambelor părţi, carte de muncă, declaraţii fiscale din care rezultă veniturile pârâtei reclamante date la ANAF , declaraţia martorei S.T. care arată că pârâta reclamantă a realizat venituri şi din realizarea unor tratament la domiciliu) rezultă că părţile au avut o căsătorie îndelungată, fiind căsătoriţi din anu1 XXX până în anul XXX iar reclamantul a realizat pe parcursul căsătoriei în mod constant venituri mai mari decât veniturile realizate de pârâta reclamantă .

Cu privire la modul în care au fost achitate datoriile asumate şi plătite de părţi în timpul căsătoriei ( împrumuturi pentru achitarea diferenţei de valoare a apartamentului bun comun, contract de leasing pentru dobândirea autoturismului, etc) instanţa reţine că acestea au avut caracterul unor datorii comune veniturile ambelor părţi din salarii sau alte surse reprezintă bun comun fiind fără importanţă care dintre părţi a efectuat plata acestora.

Cum prin probatoriul administrat în cauză a fost răsturnată prezumţia de contribuţie egală la dobândirea bunurilor comune, pentru considerentele arătate mai sus, instanţa va constata că reclamantul a avut o contribuţie de 65%  la dobândirea bunurilor comune iar pârâtul de 35%.

In consecinţa,  instanţa a pronunţat o încheiere de admitere în principiu prin care a admis în principiu în parte cererea principală de partaj formulată de reclamantul A.N., în contradictoriu cu pârâta R.C-M, a admis în parte cererea reconvenţională.  A constatat că părţile au avut calitatea de soţi de la data de XXX pana la data de XXX, a Deciziei civile  de divorţ nr.  XXX dată de instanţa Tribunalul Bacău care modifică în parte sentinţa civilă nr XXX pronunţata de Judecatoria Bacau în dosarul nr. XXX. a constatat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri : un apartament situat în XXX, compus din trei camere şi dependinţe, achiziţionat prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub numărul XXX din XXX în faţa XXX; autoturism XX dobândit prin contract de leasing cu societatea  Porsche  Leasing România IFN SA;autoturism XXX;bunuri mobile:mobilă bucătărie, formata din: corpuri de mobilier,

colţar cu masa si 2 scaune, masa calculator ,combina frigorifica;maşina de spălat automata;cuptor cu microunde;aragaz inox:corpuri mobilier;robot bucătărie Philips;calculator;mobila sufragerie, formată din: şifonier, alte 3 corpuri, canapea, 2 fotolii, măsuţă tv, măsuţă;tv plasma mare plante ornamentale;mobila hol, formata din: dulap cu cuier, oglindă;plante ornament;mobila dormitor mare, formata din: dulap, comodă, pat, 2 noptiere, oglinda ovală Tv plasma;mobila dormitor mic, formata din; şifonier, dulap tip soldat, corp suspendat, birou copil, pat copil, biblioteca ( 2 mici), comoda, lampa abajur, tv plasma defect .tablouri;ceasuri;covoare diverse dimensiuni; jaluzele verticale;rulouri orizontale; lustre;aplice;serviciu arcopal bucătărie ;serviciu bucătărie;set pahare cristal; set baie, format din: oglinda, masca chiuveta,;set baie mică, format din: oglindă, suporturi prosop . A constatat că reclamantul-pârât a avut o contribuţie de 65%  la dobândirea bunurilor comune iar pârâta-reclamantă de 35%. S-a dispus efectuarea unor expertize de specialitate, pentru identificarea şi evaluarea bunurilor reţinute la masa de partaj, respectiv: expertiza construcţii expertiză bunuri mobile şi expertiză auto.

Cu privire la atribuirea bunurilor reţinute la masa de partaj, instanţa reţine că, potrivit art 988 C proc civ, la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

În cauză s-a întocmit şi s-a depus la dosarul cauzei o expertiză auto de către expert V.C. prin care au fost identificate şi evaluate cele două autoturisme reţinute la masa de partaj, valoarea calculată de expert pentru autoturismul XXX cu număr de înmatriculare XXX fiind de 500 euro iar valoarea autoturismului XXX cu număr de înmatriculare XXX fiind de 5650 euro.

Cu privire la bunurile mobile reţinute prin încheierea de admitere în principiu, în cauză s-au identificat şi evaluat bunurile mobile şi s-au formulat propuneri de lotizare pentru reclamant şi pentru pârâtă. Valoarea totală a bunurilor mobile a fost stabilită de expert 10199 lei.

În ceea ce priveşte imobilul apartament prin expertiza construcţii întocmită de expert C.N., acesta a fost identificat şi evaluat la valoarea de 35657 euro( 161.234 lei).

Cu privire la atribuirea bunului apartament, instanţa reţine că ambele părţi au solicitat atribuirea apartamentului bun comun.

Instanţa va atribui bunul imobil ţinând seama de faptul că reclamantul are o cotă de contribuţie mai mare la dobândirea bunurilor comune, dar şi în considerarea faptului că locuinţa minorului rezultat din căsătoria părţilor a fost stabilită alături de tatăl său.

În consecinţă, va atribui imobilul apartament cu valoare de 35657 euro ( 161.234 lei) reclamantului.

Cu privire la cele două autoturisme reţinute prin încheierea de admitere în principiu instanţa reţine că ambele părţi au solicitat ca atribuirea acestora să se facă în conformitate cu posesia actuală, astfel încât instanţa va dispune atribuirea autoturismul XXX cu număr de înmatriculare XXX cu valoare de 500 euro ( 2250 lei) către pârâtă iar autoturismul XX cu număr de înmatriculare XXX cu valoare de 5650 euro ( 25425 lei) către reclamant.

În ceea ce priveşte bunurile mobile, instanţa va dispune atribuirea acestora potrivit raportului de expertiză bunuri mobile întocmit de expert V.E. în prezenta cauză.

Astfel, va atribui reclamantului următoarele bunuri mobile, cu valoare de 6575,5 lei: colţar cu masa si 2 scaune, masa calculator, robot bucătărie Philips;calculator; canapea, 2 fotolii, măsuţă tv, măsuţă rotundă,tv LCD, plante ornamentale,  dulap cu cuier, oglindă; mobila dormitor mare, formata din: dulap, comodă, pat, 2 noptiere, oglinda ovală TvLED;mobila dormitor mic, formata din; şifonier, dulap tip soldat, corp suspendat, birou copil, pat copil, biblioteca ( 2 mici), comoda, lampa abajur, ceasuri de perete, covoare diverse dimensiuni ( 7 bucăţi); serviciu arcopal bucătărie ;serviciu bucătărie;set pahare cristal; set baie, format din: oglinda, masca chiuveta;set baie mică, format din: oglindă, suporturi prosop. 

Va atribui pârâtei următoarele bunuri mobile: combină frigorifică; maşină de spălat automată;cuptor cu microunde; aragaz inox: corpuri mobilier bucătărie; mobilă sufragerie, plante ornamentale ( 2 naturale si 2 artificiale ), plante ornamentale ( hol), .tablouri, ceasuri de perete, covoare ( 7 bucăţi), jaluzele verticale, rulouri orizontale, lustre, aplice, cu valoare totală de 3623,5 lei.

Valoare totală a bunurilor este de 199108 lei. Cota parte valorică ce se cuvine reclamantului este de 129420,2 lei iar pentru pârâta este de 69687,8 lei.

Reclamantului i-au fost atribuite bunuri în valoare totală de 193234,5 lei.

Pârâtei i-au fost atribuite bunuri în valoare de 5873,5 lei.

Pentru egalizarea loturilor, va obliga reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 63814,3 lei.

Cu privire la cheltuielile de judecată, instanţa reţine că reclamantul a achitat taxă de timbru 8042 lei, onorariu expertize în valoare de 2900 lei iar pârâta taxă de timbru în cuantum de 3786 lei. Totalul cheltuielilor de judecată este în valoare de 14728 lei, pârâta urmând să achite reclamantului cheltuieli de judecată în valoare de 1368,8 lei.

Domenii speta

Spete similare