Partaj

Izvorul indiviziunii cu privire la bunul a carui împarteala se solicita, este conventia partilor, conform starii de fapt stabilita de catre instantele de fond, pe baza probatoriului administrat, stare de fapt care nu mai poate cenzura în recurs pentru ca un asemenea control presupune examinarea aspectelor de netemeinicie incompatibile cu caracterul extraordinar al acestei cai de atac.

Prin cererea înregistrata sub nr.4778/318/2006 (nr. în format vechi 9289/C/2006)  pe rolul Judecatoriei Tg. Jiu, reclamantii C.I. si C.I.  au chemat în judecata pe pârâtul C.C., solicitând ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna iesirea acestora din indiviziune asupra  unei case de locuit situata în Bumbesti-Jiu, sat Plesa, judetul Gorj, pe un teren siliste de casa proprietatea pârâtului.

În motivarea actiunii au aratat ca reclamantii si pârâtul sunt frati, iar dupa  decesul parintilor acestora, respectiv C.D. si C.D., a  intervenit între ei un partaj judiciar, solutionat  prin  sentinta civila nr. 5291/2003, pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu.

Pe parcursul derularii acestui litigiu, a decedat si sora partilor, C.I.

În luna mai 1998, toti fratii au decis sa înceapa constructia unei case noi, alaturata casei batrânesti, obtinând o autorizatie  de constructie pe numele celor patru descendenti (la acea data fiind în viata si C.I) si s-a început edificarea constructiei în care urmau sa locuiasca atât reclamantii, cât si pârâtul, existând si posibilitatea de trecere spre casa veche.

Dupa terminarea constructiei, pârâtul s-a mutat însa din Pitesti în aceasta locuinta, începând cu anul 2000, fara sa le mai permita reclamantilor accesul si fara sa le recunoasca o eventuala participare la edificarea casei.

La începutul lucrarilor, fratii se aflau în relatii bune, motiv pentru care au decis sa realizeze aceasta constructie pentru a locui împreuna.

Casa din litigiu este compusa din P + 1, beci la subsol, 3 încaperi, hol, bucatarie, baie, sufragerie la parter, iar la etaj sunt patru dormitoare, terasa deschisa si hol, doua mansarde, reclamantii apreciind ca au o cota de contributie egala cu pârâtul la realizarea constructiei si recunoscând însa ca finalizarile exterioare au fost facute numai de catre pârât, deoarece relatiile dintre ei devenisera tensionate.

Pârâtul a formulat o cerere reconventionala prin care a solicitat obligarea pârâtilor-reclamanti sa-l despagubeasca cu suma reprezentând  servicii si bani de care acestia au beneficiat de la pârât, apreciind ca termenul de la care începe sa curga dreptul la actiune este momentul în care reclamantii au solicitat iesirea din indiviziune.

La termenul din 19.10.2006, acesta si-a precizat obiectul cererii reconventionale la suma de 100.000.000 lei.

Prin sentinta civila nr.7103/18.10.2007, pronuntata de Judecatoria Tg. Jiu, în dosarul nr. 4778/318/2006, a fost admisa în parte actiunea civila de iesire din indiviziune formulata de reclamantii C.I. si C.I,  împotriva pârâtului C.C.

A fost anulata cererea reconventionala formulata de pârâtul C.C., ca netimbrata si a  fost omologat raportul de expertiza în varianta  I, atribuindu-se  imobilul supus partajului, dupa cum urmeaza :

Lotul 1 a fost atribuit  reclamantilor C.I. si C.I., care primesc în indiviziune un dormitor,  un hol  si o camera de zi situate la etajul casei  de locuit din Bumbesti - Jiu, sat Plesa (în partea de  Vest, spre casa veche), în valoare de 19841 lei.

Total valoare atribuita 19841 lei.

Total valoare cuvenita 27725,5 lei.

Primesc sulta de la pârâtul C.C. suma de 7884,5 lei.

Lotul 2 s-a atribuit pârâtului C.C.,  si se compune din parterul si etajul casei situate în Bumbesti-Jiu, sat Plesa, mai putin cele trei încaperi atribuite în lotul reclamantilor C.I. si C.I..

Plateste sulta reclamantilor C.I. si C.I  suma de 7884,5 lei.

A fost instituit un drept de superficie în favoarea reclamantilor asupra terenului pe care se afla constructia atribuita  în lot, pe timpul existentei acesteia.

Au fost compensate cheltuielile de judecata.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca sustinerea reclamantilor, în sensul ca respectiva casa de locuit a fost edificata de catre cei trei frati, pentru folosinta comuna a acestora, pe un teren proprietatea pârâtului,  a fost dovedita  cu depozitiile martorilor audiati în cauza.

Actiunea de iesire din indiviziune, fiind imprescriptibila, s-a pronuntat încheierea de admitere în principiu din 25.11.2007, prin care s-a admis în parte cererea, retinând în favoarea reclamantilor o cota de contributie egala cu contravaloarea cantitatii de B.C.A., dulapi stejar, fier beton, folosite la constructia noii case, inclusiv 6 transporturi pe ruta  Deva-Bumbesti-Jiu-Plesa si retur, necesare aducerii acestor materiale la locul edificarii constructiei.

În ceea ce priveste cantitatea de BCA care a fost retinuta, instanta a avut  în vedere cele trei facturi fiscale depuse la dosar, respectiv factura nr. 303599/25.04.1996; nr. 303828/1996, nr. 303878/1996 si nr. 320272/1998, emise pe numele reclamantului C.I., rezultând cantitatea totala de 40,15 m.c. B.C.A., cantitate mentionata de altfel si în ultimul  memoriu depus de catre pârât la dosar.

De asemenea, s-a retinut ca reclamantii au contribuit cu cantitatea de 10 m.c. dulapi stejar si 500 kg. fier beton de 10 mm, conform depozitiilor martorilor I.G., P.A.,  L.P., toate aceste materiale fiind transportate pe ruta  Deva-Bumbesti-Jiu-Plesa, fiind necesare 6 transporturi a caror contravaloare s-a retinut în favoarea reclamantilor.

A fost anulata ca netimbrata cererea reconventionala.

Pentru aceste considerente, a fost admisa în parte în principiu actiunea civila de iesire din indiviziune, s-a constatat ca partile au realizat în indiviziune o casa compusa din 7 camere si dependinte, situata în Bumbesti-Jiu, sat Plesa, judetul Gorj, pe un teren proprietatea pârâtului, s-a constatat ca reclamantii au o cota de contributie la edificarea casei egala cu contravaloarea a 40,15 m.c. B.C.A., 10 m.c. dulapi stejar, 500 kg. fier beton de 10 mm., plus contravaloarea a 6 transporturi pe ruta  Deva-Bumbesti-Jiu-Plesa  si retur, necesare aducerii acestor materiale la locul edificarii constructiei.

S-a dispus  iesirea din indiviziune a partilor, în cotele stabilite anterior, reclamantilor urmând a li se forma un lot comun si efectuarea unei expertize tehnice care sa evalueze cotele de contributie ale partilor la realizarea constructiei si sa propuna cel putin  doua variante de lotizare, cu respectarea art.741 Cod civil, fiind numit în cauza expert B.M.

Împotriva încheierii de admitere în principiu si a sentintei a declarat apel pârâtul C.C., care a criticat-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

Tribunalul Gorj, prin decizia civila nr. 67/28.02.2008, a admis apelul declarat de apelantul pârât C.C.  împotriva încheierii de admitere în principiu si a sentintei nr. 7103/2007, a desfiintat sentinta si încheierea de admitere în principiu si a trimis cauza spre rejudecare .

Împotriva deciziei s-a declarat recurs de catre reclamantii C.I., C.I. si pârâtul C.C., recursuri ce au fost admise prin decizia 581/24.06.2008, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, care a casat decizia si a trimis cauza la Tribunalul Gorj, pentru rejudecarea apelurilor.

S-a retinut de catre instanta de control  judiciar ca solutia pronuntata de Tribunalul Gorj a fost data cu încalcarea disp. art. 297 al. 1 Cod pr. civ., ca în mod gresit tribunalul a casat încheierea de admitere în principiu si sentinta în vederea completarii probatoriului de catre prima instanta, încalcându-se astfel caracterul devolutiv al apelului .

Cu ocazia rejudecarii în apel a cauzei si în urma completarii probatoriului,  a fost pronuntata în cauza decizia nr. 65/25.02.2009 , prin care a fost admis în parte apelul declarat de apelantul pârât C.C., împotriva încheierii de admitere în principiu si a sentintei civile 7103/2007, s-a schimbat încheierea de admitere în principiu în sensul ca s-a admis actiunea de iesire din indiviziune în parte formulata de reclamantul C.I., retinându-se ca acesta are o contributie la edificarea imobilului cu 40,15 m.c. BCA, 10 m.c. dulapi esenta stejar, 500 kg fier beton, iar restul materialelor de constructii, manopera si finisaj a fost contributia pârâtului C.C .

S-a respins actiunea  reclamantului C.I., retinându-se ca acesta nu are nici o contributie la edificarea imobilului, s-a dispus numirea unui expert pentru evaluarea imobilului si, în raport de pretul de circulatie, expertul urmând sa stabileasca procentual si valoric cota de contributie a partilor în vederea iesirii din indiviziune asupra imobilului în litigiu .

La adoptarea acestei solutii, instanta de apel a retinut ca, în anul 1998, Primaria Bumbesti Jiu a eliberat autorizatie de constructie nr. 10/1998 ca urmare a cererilor adresate de C.I. , C.C., C.I. si C.I. , autorizându-se construirea unei locuinte P plus 1.

A mai retinut instanta ca între cei patru frati a existat initial o conventie cu privire la constructia unei case de locuit, proiectul de locuinta fiind eliberat pe numele beneficiarului C.C, fiind realizat de SC Prompt SRL Pitesti, beneficiarul achitând si costul acestei lucrari .

Prin decizia civile nr. 30 din data de 10 februarie 2010, pronuntata de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. 4778.3/318/2006, de finalizare a partajului s-a admis în parte actiunea de iesire din indiviziune formulata de C.I., s-a omologat raportul de expertiza întocmit de expertul F.F. în varianta B si s-a atribuit imobilul casa pârâtului C.C.

A fost obligat pârâtul C.C. sa achite lui C.I. suma de 31.720 lei, cu titlu de sulta.

S-a respins actiunea promovata de C.I., s-au compensat partial cheltuielile de judecata si a fost obligat C.C, fata de C.I. la 500 lei cheltuieli.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de apel a avut în vedere urmatoarele:

Din probele administrate în cauza s-a retinut ca, initial, a existat o întelegere între C.I., C.C, C.I. si C.I sa construiasca un imobil casa de locuit P plus unu, eliberându-se autorizatia de construire de Primaria Bumbesti Jiu, în anul 1998 .

Tot în acest an s-a executat de catre SC Prompt SRL Pitesti proiectul constructie locuinta , beneficiar fiind C.C .

În anul 2003, între  frati a existat o actiune de partaj succesoral, pentru iesirea din indiviziune asupra bunurilor ce au ramas de la autorii lor C.D si C.D. actiune ce a fost solutionata prin sentinta civila 5921/29.09.2003. Dupa iesirea din indiviziune cu privire la bunurile ramase la decesul autorilor au intervenit  neîntelegerile între C.I., C.C., si C.I. cu privire la casa pe care urmau sa o edifice potrivit autorizatiei din 1998.

Retinându-se prin decizia 65/25.02.2009 ca reclamantul C.I. a contribuit la edificarea imobilului din litigiu numai cu 40,15 m.c. BCA , 10 m.c. dulapi stejar si 500 kg fier beton, restul materialelor, manopera si finisaj fiind contributia exclusiva a lui C.C., s-a apreciat ca varianta B propusa de expert satisface atât disp. art. 741 Cod civil, cât si disp. art. 6735  Cod pr. civ.

În afara de contributia majora pe care a avut-o C.C., instanta a apreciat ca relatiile dintre frati sunt deteriorate, pe de o parte, ceea ce ar conduce la mentinerea unei stari conflictuale, iar pe de alta parte ca propunerea de atribuire a bunurilor în varianta A ar împiedica chiar folosinta normala a imobilului .

Împotriva acestei decizii civile au formulat recurs reclamantii C.I., C.I. si pârâtul C.C., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie,  având în vedere urmatoarele motive de  recurs.

Recurentii C.I. si C.I. critica decizia civila pentru urmatoarele considerente:

Gresit instanta de apel a respins actiune fata de recurentul C.I., în situatia în care din actele depuse la dosar si din depozitiile martorilor audiati a rezultat ca, în perioada edificarii constructiei din litigiu, reclamantii au participat efectiv, fizic si material la edificarea acesteia.

A fost apreciata gresit valoarea materialului lemnos provenit din taierea unor plopi de pe terenul proprietate indiviza a partilor - mostenire de la parinti, în situatia în care reclamantul C.I. a facut dovada ca a transportat materialele de constructie de la Deva la Bumbesti Jiu.

Recurentul pârât C.C. critica decizia civila în cauza ca fiind nelegala si netemeinica,  formulând urmatoarele critici:

Toate probatoriile administrate arata ca  materialele folosite la edificarea casei de catre recurentul C.I. au fost platite de catre pârâtul  C.C.

Autorizatia de constructie nr. 10/1998, eliberata de catre Primaria Bumbesti Jiu este emisa pe numele tuturor fratilor, dar ca urmare a faptului ca, la acea data, nu era dezbatuta succesiunea autoarei, nu putea sa procedeze în alt mod.

Evaluarea imobilului si a materialelor respective a fost realizata la valoarea de circulatie actuala si nu la preturile existente pe piata în urma cu 15 ani, data edificarii constructiei.

Instanta de apel a pronuntat o solutie nelegala în situatia în care pârâtul C.C. a demonstrat ca reclamantii nu au contribuit  cu bani sau materiale la realizarea constructiei.

Ca, având în vedere atât regimul juridic al constructiei dar si situatia de fapt demonstrata, solutia în cauza ar fi fost respingerea actiunii reclamantilor în totalitate.

Bunurile la care fac referire reclamantii în actiune nu au caracterul de bun comun indiviz, nici prin natura lor sau prin modul de dobândire si nici nu exista vreun rationament care sa le confere un asemenea caracter.

Nu exista izvorul indiviziunii referitoare la bunurile asupra carora se solicita partajarea .

Mai mult, constructia în cauza se afla pe terenul - proprietatea pârâtului, care i-a revenit acestuia definitiv si irevocabil prin hotarâri definitive si irevocabile, care au solutionat un partaj judiciar anterior, instantele judecatoresti facând abstractie de aceasta rezolvare.

Ambele recursuri sunt nefondate si vor fi analizate împreuna pentru ca privesc aceleasi aspecte.

Recurentul C.C., în motivele de recurs aratate, critica decizia civila ca fiind nelegala invocând lipsa izvorului indiviziunii cu privire la bunul a carui împarteala se solicita.

Acest izvor al indiviziunii a fost stabilit prin  decizia civila recurata data în rejudecare si nu prin decizia de casare  data în recurs în primul ciclu procesual cum eronat au sustinut recurentii reclamanti .Prin acea  decizie  instanta de recurs  a cerut instantelor de fond sa se pronunte asupra  cererilor cu care au fost învestite conform solicitarii reclamantilor care au formulat o cerere de iesire din indiviziune iar nu una în pretentii , fara ca instanta de recurs sa transeze chestiunea existentei starii de indiviziune. În rejudecarea apelului  s-a stabilit , pe baza probatoriului administrat,  ca a existat o întelegere a partilor sa construiasca împreuna o casa ( obtinând autorizatie de constructie  pe numele lor) pe terenul mostenit de la parinti dar care  ulterior , în urma partajului  succesoral a revenit integral pârâtului.

Privitor la contributia partilor la realizarea  acestei constructii s-a retinut ca reclamantul  C.I. nu  a avut nici-o contributie la  edificarea casei , s-a concretizat  în ce consta contributia reclamantului C.I.  cu materiale de constructie  la  aceeasi constructie si s-a stabilit contributia  majora a pârâtului la realizarea casei.

Prin urmare în speta, izvorul indiviziunii este conventia partilor conform starii de fapt stabilita  de instantele de fond pe baza probatoriului administrat  , stare de fapt ce nu se mai poate cenzura în recurs pentru ca un asemenea control presupune examinarea aspectelor de netemeinicie incompatibile cu caracterul extraordinar al acestei cai de atac.

Conventia partilor  de a realiza împreuna constructia a fost anterioara dobândirii unui drept de proprietate exclusiv de catre pârât asupra terenului aferent constructiei, partajul succesoral finalizându-se ulterior  datei de emitere a autorizatiei de constructie pe numele  tuturor descendentilor autorilor. Atribuirea  terenului pârâtului  nu-i confera obligatoriu calitate de proprietar exclusiv al constructiei. . Prezumtia de proprietate asupra constructiilor aflate pe teren  în favoarea proprietarului terenului ,instituita prin art.492 Cod civil,  este o prezumtie  relativa  ce se poate rasturna prin probe ce demonstreaza contrariu ipoteza ce se regaseste în speta. Pârâtul nu poate invoca accesiunea ca mod de dobândire a proprietatii  în conditiile în care s-a  dovedit ca s-a  convenit la realizarea unei  case în coproprietate pe acest teren. Atribuirea terenului în partajul succesoral pârâtului a constituit însa  un criteriu  avut în vedere de instanta la repartizarea constructiei în lotul acestuia .

Celelalte aspecte invocate de catre recurenti, în ambele recursuri formulate, vizeaza critici care fac referire la administrarea si, respectiv, analiza întregului material probatoriu în cauza, fiind aspecte de netemeinicie.

Toate aceste critici nu mai pot fi încadrate în motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 1 - 9 Cod pr. civ.

Având în vedere aceste considerente, coroborat cu dispozitiile art. 3121  Cod pr. civ. instanta va respinge ca nefondate ambele recursuri formulate.

Domenii speta

Spete similare