Pensie de întreţinere

Prin cererea înregistrată cu nr. 9071/180/28.07.2015 la Judecătoria Bacău

reclamanta A chemat în judecata în calitate de pârât pe B pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa instanţa să dispună:

•stabilirea domiciliului minorei c la reclamantă în Bacău, exercitarea în mod exclusiv a autorităţii părinteşti

•obligarea  pârâtului la plata unei pensii de întreţinere

•în baza art 18 al 2 din legea 272 / 2005 suplinirea acordului pârâtului pentru ca minora să călătorească cu reclamanta în străinătate

•în baza art 17 al 2 din legea 248/2005 să suplinească acordul pârâtului pentru obţinere paşaportului simplu al minorei

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 100 lei

În motivarea cererii reclamantul a arătat în esenţă că minora C a rezultat din relaţia de concubinaj cu pârâtul, că de la data naşterii şi până în prezent minora a stat alături de dumneaei, că iniţial au sta în Italia insă în momentul în care s-au întors în ţară s-au despărţit, că pârâtul refuză în mod nejustificat să-i dea acordul pentru obţinerea paşaportului simplu al minorei şi pentru plecarea cu aceasta în străinătate, că de la data separării în fapt reclamanta s-a mutat în domiciliul părinţilor săi, că pârâtul nu a ţinut legătura cu fiica sa şi nu a contribuit la creşterea acesteia şi că cele menţionate mai sus arată imposibilitatea de comunicare între părinţi.

În drept au fost invocate dispoziţiile art 379 cod coiv, 914 cpc

În probaţiune reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri şi cu martorii Panaite Florina Cristina şi Savin Alina.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională ( fl 33 - 37 ) în termenul de 25 zile stabilit de instanţă potrivit dispoziţiilor art 200 cod proc civ.

Sub aspectul întâmpinării a arătat în esenţă că după revenirea în ţară dumnealui a plecat la muncă în Italia, convenind cu reclamanta ca aceasta să rămână în tară în locuinţa părinţilor săi, că i-a trimis acesteia bani şi pachete şi au continuat să comunice, interesându-se de copil,  că din 2012 reclamanta a început să se distanţeze de dânsul, nu-i mai răspundea la telefon şi nu-i permitea să vorbească cu minora,  că în vara anului 2015 când a revenit în ţară reclamanta nu  a vrut să-i arate copilul,  că este foarte ataşat de fiica sa, s-a ocupat de aceasta cât au locuit împreună, că solicită respingerea cererii de exercitare în mod exclusiv a autorităţii părinteşti, a cererii de suplinire a consimţământului  întrucât la acest moment nu se cunoaşte perioada de deplasare a copilului iar copilul este la grădiniţă şi o eventuală deplasare în străinătate ar întrerupe anul şcolar.

Sub aspect reconvenţional a solicitat exercitarea în comun a autorităţii părinteşti şi încuviinţarea unui drept de legături personale cu fiica sa astfel: o dată pe lună, de vineri orala 18,00 până duminică orele 18,00 la domiciliul său; două zile în vacanţa de paşte, în fiecare an,la domiciliul său; două zile în vacanţa de Crăciun, în fiecare an la domiciliul său; o lună în vacanţa de vară în funcţie de concediul de odihnă pe care îl va avea. A menţionat pârâtul că este în interesul copilului de a avea legături personale cu dumnealui, că fetita a fost dusă de multe ori în locuinţa sa din G, şi că dispune de toate mijloacele pentru a-i asigura copilului o dezvoltatre corespunzătoare.

În drept au fost invocate dispoziţile art 205 cod proc civ, 397, 400, 401 cod civ.

În probaţiune pârâtul  a solicitat proba cu înscrisuri şi cu  martorii X şi  Y

Reclamanta a formulat întâmpinare ( fl 54  ) prin care a solicitat admiterea în parte a cererii reconvenţionale.

În motivare a arătat în esenţă că colită să exercite exclusiv autoritatea părintească întrucât pârâtul, pe lângă faptul că nu a participat în nici un fel la întreţinerea minorului prin tot ceea ce face încearcă să se răzbune pe dânsa, că nu este de acord cu derularea programului de vizită la domiciliul pârâtului, că acesta are două camere în curtea bunicilor şi că imobilul nu are nicio utilitate, că di 2012 pârâtul nu şi-a mai văzut copilul.

În cauză s-a efectuat anchetă socială la domiciliul părţilor ( fl 25-29; fl 71 - 73)

Părţile au fost legal citate.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Din relaţia de convieţuire a părţilor s-a născut minora X

După naşterea copilului acesta a locuit în Italia alături de ambii părinţi, până în anul 2012, când s-au seprat, minora rămânând în grija mamei.

Potrivit anchetelor psihosociale efectuate în cauză care se coroborează cu depoziţiile martorilor audiaţi fiica părţilor a locuit alături de mamă în domiciliul bunicilor materni A a, respectiv într-un apartament compus din două camere şi depedinţe, situat în B mobilat, utilat şi dotat cu aparatură electrocasnică. Întregul probatoriu administrat a demostrat faptul că alături de mamă  minora a fost îngrijită în mod corespunzător, reclamanta dovedind preocupare pentru buna creştere şi educare a fiicei sale.

Ulterior separării părţilor pârâtul a continuat să locuiască în Italia,  revenind în ţară  la intervale de timp de trei sau de şase luni după cum a relatat martorul X. Rezultă atât din cererile formulate cât şi din depoziţile martorilor audiaţi în cauză că  legăturile pârâtului cu fiica sa nu s-au derulat cu regularitate ulterior anului 2012, date fiind conflictele dintre părţi şi comunicarea dificilă a acestora.

  Instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor noului cod civil  autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.

Art 397 din noul cod civil, prevede că după divorţ autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, în afară de cazul în care instanţa decide astfel.

Art 398 cod civ prevede că atunci când există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Noul cod civil instituie deci regula  in sensul că după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi.

Totodată, potrivit art 36 al 7 din Legea  272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului Se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.

Instanţa reţine că în situaţia în care părinţii nu convieţuiesc exercitarea în comun a autorităţii părinteşti se concretizează în consultarea acestora în luarea deciziilor importante cu privire la creşterea şi educarea copiilor ( de exemplu alegerea scolii la care copilul va studia, a medicului de familie, a cursurilor extrascolare etc ), actele curente privind creşterea şi educarea acestora fiind îndeplinite de părintele la acre copiii locuiesc.

Conflictele dintre părţi şi comunicarea dificilă acestora nu justifică excluderea unuia dintre părinţi de la exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor părinteşti, cu atât mai mult cu cât probatoriul administrat în cauză nu a evidenţiat  existenţa vreunui motiv dintre cele anterior menţionate sau a unei situaţii de risc pentru copil în ipoteza exercitării în continuare, de către ambii părinţi a autorităţii părinteşti.

In consecinta, avand in vedere ca nu s-a facut dovada unor situatii de exceptie dintre cele prevăzute de art 398 cod civ şi art 36 al 7 din Legea  272/2004 , instanţa va dispune ca, in temeiul art. 397 cod civ. autoritatea părintească să se exercite în comun de părinţi.

Instanţa mai reţine şi faptul că atunci când stabileşte locuinţa copilului minor instanţa trebuie să ia în considerare o serie de criterii precum: situaţia locativă a fiecăruia dintre cei doi părinţi, istoricul îngrijirii copilului, dorinţa exprimată de minor cu privire la stabilirea locuinţei sale la reşedinţa unuia sau altuia dintre părinţi, apropierea locuinţelor fiecăruia dintre cei doi părinţi de şcoală  şi respectiv grădiniţă, concluziile raportului autorităţii tutelare cu privire la locuinţele celor doi părinţi, dorinţa exprimată de fiecare dintre cei doi părinţi cu privire la stabilirea locuinţei minorului la reşedinţa lor, disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a implica pe celălalt părinte cu privire la deciziile legate de copii, disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt părinte accesul în locuinţa sa.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că minora se află în grija mamei, părinte care s-a preocupat în mod corespunzător de dezvoltarea acesteia..

În cuprinsul anchetei psihosociale efectuate reprezentanţii autorităţii tutelare au opinat în sensul stabilirii locuinţe copilului alături de mamă, aceeaşi fiind de altfel şi solicitarea ambelor părţi.

In consecinţă, luând în considerare probatoriul administrat instanţa apreciază în baza art 400 din noul cod civ că nevoia  de stabilitate şi continuitate a minorei este asigurată cel mai bine în condiţiile stabilirii domiciliului alături de  reclamanta-pârâtă 

Intrucat potrivit art. 499 cod civ .intre parinti si copii exista o obligatie legala de intretinere care se stabileste conform art. 529 cod civ., potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati, instanta, în baza art 402 al 1 cod civ  va stabili ca pârâtul - reclamant sa plătească  reclamantei -pârâte in favoarea minorei o pensie lunara de întreţinere în cuantum de 150 euro lunar începând cu data introducerii acţiunii ( 28.07.2015 ) si pana la majorat.  Pentru a decide astfel instanţa a avut în vedere depoziţia martorului Moldova Aurica şi specificaţiile anchetei psihosociale efectuate în cauză care atestă faptul că pârâtul realizează lunar un venit de aproximativ 600 euro.

Cererile reclamatei având ca obiect suplinire consimţământ (  pentru ca minora să călătorească cu reclamanta în străinătate şi pentru obţinerea paşaportului simplu al minorei ) urmează a fi respinse în considerarea faptului  că pe de o parte  paşaportul minorei nu era expirat la data pronunţării şi nu s-a probat refuzul pârâtului pentru întocmirea unui nou act, iar pe de altă parte reclamanta nu a indicat durata şi locaţia deplasării, la care să se raporteze atât refuzul pârâtului cât şi analiza instanţei.

Cu referire la solicitarea  pârâtului  de încuviinţare a unui drept de legături personale instanţa reţine următoarele:

Conform art. 401 cod civ şi dispoziţiilor Legii nr. 272/2004, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul la legături personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

Acest drept se poate exercita în diferite moduri  ca de exemplu, vizitarea copilului la domiciliul celuilalt părinte, lăsarea copilului la locuinţa părintelui căruia nu i-a fost încredinţat, corespondenţă ori altă formă de comunicare. Textele anterior menţionate  nu stabilesc modalitatea concretă de realizare a acestui drept, însă din reglementarea existentă rezultă implicit că exercitarea dreptului devenit litigios trebuie făcută într-o asemenea modalitate , încât să nu se ajungă la îngrădirea lui,  ambii părinţi trebuind să se implice activ în toate aspectele vieţii copilului, revenind instanţei de judecată obligaţia de a stabili timpul şi modalitatea în care se poate exercita menţionatul drept, ţinând seama că drepturile părinteşti trebuie exercitate numai în interesul copilului

În condiţiile în care domiciliul copilului a fost stabilit alături de mamă instanţa apreciază că se impune ca minora să păstreze legăturile cu tatăl sau, legăturile personale între părinte şi copilul său reprezentând un element fundamental al vieţii de familie chiar dacă relaţiile dintre părinţi s-au rupt, de natură a contribui la crearea unui mediu socio-familial în care copilul să se poată dezvolta din punct de vedere emoţional, educativ şi social.

La stabilirea programului de vizită instanţa va ţine seama de vârsta mică a copilului, de legătura de ataşament tată - copil, de istoricul îngrijirii copilului de către acest părinte  şi de necesitatea dezvoltării minorei  într-un mediu stabil şi securizant.

În condiţiile date, instanţa apreciază că la momentul de faţă este în interesul copilului a păstra legături cu reclamantul majoritar la domiciliul minorei din  B dar şi cu posibilitatea deplasării acesteia pe raza localităţii Bacău,  în următoarea modalitate:  în a doua sâmbătă şi a doua duminică din fiecare lună, între orele 10,00 -19,00; prima zi de Paşte în ani impari şi a doua zi de Paşte în anii pari, între orele 10,00 - 19,00; prima zi de Crăciun în anii  impari şi a doua zi de Crăciun în anii pari, între orele 10,00 - 19,00.

Pentru a stabili astfel instanţa a considerat că date fiind legăturile sporadice dintre tată şi copil ulterior separării părţilor este necesară o perioadă de acomodare a copilului cu părintele, în interesul minorei fiind ca  acestea să se deruleze la domiciliu acesteia sau în apropiere.

Totodată, instanţa va încuviinţa ca pârâtul să păstreze legături personale cu fiica sa cu luare la domiciliul  din comuna F ultima săptămână completă a lunii august, începând cu ora 10,00 a primei zile până la ora 18,00 a celei de-a şaptea zile.

Astfel că, raportat la cele ce preced, instanţa constată că programul de  vizită nu poate fi stabilit integral în varianta solicitată de reclamant, şi  faţă de dispoziţiile art 401 cod civ, Legii 272/2004 şi art 8 Cedo acţiunea va fi admisă în parte.

Urmează ca în raport de evoluţia situaţiei de fapt existente la data prezentei reclamantul să poată solicita reevaluarea  modalităţii de a avea legături cu minora, scopul fiind aceea de a derula legături fireşti cu fiica sa

In baza art 453 cod proc civ va lua act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare