Uzucapiune

Sentinţă civilă 804 din 09.05.2017


Prin cererea înregistrată la data de … pe rolul Judecătoriei M. sub nr. de dosar …, reclamantul P. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta UAT C.ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că a dobândit drept de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren în suprafaţă de 100 mp situat în C., str. G., nr. ....

A arătat reclamantul că printr-un înscris sub semnătură privată a cumpărat de la numiţii R. G. şi R. G. o casă din lemn, acoperită cu ţiglă, având două camere, magazie şi bucătărie, situat în C., str. G., nr. …, în prezent nr. …

Această construcţie a fost dobândită de vânzători conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …. la data cumpărării terenul aferent construcţiei, respectiv cel care face obiectul prezentei cereri, intrase în proprietatea statului.

După cumpărarea casei a intrat şi în posesia terenului de 100 mp pe care l-a posedat netulburat, continuu, neîntrerupt, public şi sub nume de proprietar mai mult de 30 de ani.

La această adresă stăpâneşte suprafaţa de 884 mp curţi construcţii, din care 784 i-au fost închiriaţi de pârâtă. La aceiaşi adresă mai deţine concesionat un teren de 389 mp. Pe ambele terenuri a mai construit nişte imobile şi în anul 2003 a întabulat dreptul de proprietate asupra construcţiilor în favoarea sa, iar asupra terenului în suprafaţă de 884 mp a întabulat dreptul de proprietate în favoarea pârâtei, precum şi faptul că îl deţine în baza contractului de închiriere.

Deşi întabularea s-a făcut pe 884 mp, în realitate el a plătit chirie doar pentru 784 mp, restul terenului de 100 mp fiind deţinut de el ca proprietar al casei.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1847 şi 1890 Cod civil.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

A arătat pârâta că reclamantul a primit doar dreptul de proprietate asupra casei, iar în contractul din 1978 se menţionează că cei doi vânzători nu au drept de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 100 mp.

În anul 1989 reclamantul a solicitat scoaterea din evidenţele financiare a clădirilor situate pe str. Gării, nr. 64, actual 101, deoarece erau demolate din anul 1988 fără autorizaţie.

La data de 15.01.1996 a încheiat cu reclamantul contractul de concesiune nr. 218 având ca obiect un teren de 300 mp situat în str. Gării, nr. 64, în prezent 101, pentru ca acesta să construiască o locuinţă.

În aceste condiţii, locuinţa despre care susţine reclamantul că ar fi pe terenul de 100 mp este de fapt situată pe terenul concesionat.

Pentru aceste motive, se impune respingerea cererii, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă.

În susţinerea cererii au fost depuse înscrisuri.

În cauză a fost efectuată o expertiză topocadastrală, lucrarea fiind depusă la dosar.

Din actele şi lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare cumpărare nr. … R. Al. şi R. R. i-au vândut fiului lor, R. Al. şi lui R. G., soţia acestuia, o casă construită din lemn, cu două camere, bucătărie, magazie, situată în C., str. .., nr. …

În act s-a menţionat că terenul aferent construcţiei, în suprafaţă de 100 mp, este proprietatea statului .

La data de 28.06.1984 reclamantul a cumpărat imobilul construcţie pentru suma de 13000 lei.

Prin contractul de închiriere nr. …, ce nu a fost depus la dosar, dar este depus un act adiţional al acestuia, rezultă că reclamantul a închiriat de la pârâtă suprafaţa de 784 teren agricol.

Exceptând acest teren, la aceeaşi adresă reclamantul mai deţine concesionată suprafaţa de 300 mp teren.

Prin cerere se susţine în esenţă că a cumpărat casa, fără terenul aferent de 100 mp pe care se afla aceasta, iar suprafaţa de 784 mp o deţine ca urmare a contractului de închiriere.

 În drept, uzucapiunea, prescripţia achizitivă, reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii prin posedarea neîntreruptă a unui lucru în tot timpul fixat de lege, constituind o probă absolută a dreptului de proprietate. Dobândirea dreptului de proprietate prin posesie prelungită (uzucapiune) este un mod originar, ce se întemeiază pe faptul posesiei, pe o stare de fapt, ce exclude ideea existenţei unui act juridic translativ de proprietate.

Pentru a opera dobândirea proprietăţii prin uzucapiune, conform art. 645 şi art. 1837 C.civ., trebuie îndeplinite condiţiile rezultând din art. 1846-1847 din acelaşi cod şi anume exercitarea unei posesii utile. Posesia este utilă dacă este neîntreruptă, netulburată, publică şi exercitată sub nume de proprietar.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1890 Cod civil, pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun prin uzucapiunea prelungită este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii şi anume o posesie de 30 de ani şi lipsa oricăror vicii ale acestei posesii.

În primul rând, analizând probatoriul administrat instanţa constată că reclamantul a aflat că terenul pe care se află casa şi cel din jurul casei este în suprafaţă totală de 884 mp doar la momentul la care a efectuat documentaţia cadastrală pentru întabularea dreptului de proprietate asupra construcţiilor.

Astfel, din probatoriu nu rezultă că în evidenţele pârâtei la adresa menţionată ar fi existat două terenuri de categorii distincte, respectiv unul de 100 mp strict delimitat şi aflat în posesia reclamantului, şi diferenţa de 784 mp aflată în proprietatea pârâtei, diferenţă de asemenea delimitată strict.

De altfel, şi analizând raportul de expertiză ar rezulta că terenul de 784 mp ar înconjura casa, delimitare ce evident nu putea fi făcută, terenul de 884 mp fiind un întreg pe care reclamantul, până la întocmirea documentaţiei cadastrale, şi pârâta, până la formularea prezentei cereri, l-au considerat ca fiind de 784 mp.

În al doilea rând şi cel mai important, posesia trebuie să fie neîntreruptă.

Unul din cazurile de întrerupere a posesiei, în fapt a prescripţiei achizitive, este recunoaşterea dreptului de proprietate în persoana proprietarul nediligent de către cel  în favoarea curge prescripţia.

Prin faptul că reclamantul a solicitat înscrierea în cartea funciară a construcţiei şi a terenului cu sarcinile acestuia şi prin aceea că la emiterea încheierii nr. … pronunţată de Biroul de carte funciară în dosarul nr. … s-a admis cererea reclamantului şi s-a precizat cu privire la teren că acesta este în suprafaţă de 884 mp şi este proprietatea Primăriei C., iar încheierea nu a fost modificată, prescripţia s-a întrerupt.

Practic, prin formularea cererii de întabulare şi admiterea sa, reclamantul a recunoscut în mod public că terenul în cauză, inclusiv cei 100 mp, aparţine pârâtei, viciind în acest fel posesia pe care se presupune că ar fi exercitat-o până atunci, iar din acelaşi moment a încetat să mai deţine terenul sub nume de proprietar, proprietarul de drept fiind indicat.

Pentru toate aceste considerente, instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, astfel că cererea va fi respinsă ca nefondată.