Minori

Sentinţă civilă 847 din 03.07.2017


Constată că prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de

6.01.2017 sub nr. 75/260/2017, reclamanta  D.M. cu domiciliul in …………. a chemat in judecată  pe pârâtul  D.C. ,  cu domiciliul in …………., solicitând: desfacerea căsătoriei din culpa  exclusivă a  pârâtului, reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei, autoritatea părintească să fie exercitată de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei minorilor la reclamantă, obligarea  pârâtului la plata unei pensii de intreţinere lunare in favoarea minorilor la venitul minim pe economie,  suplinirea consimţământului pârâtului pentru întocmirea documentaţiei si obţinerea paşapoartelor  pentru cei 2 minori, precum si pentru călătoria in străinătate.

Actiunea a fost legal timbrată, cu chitanţă anulată la dosar.

Analizând acele dosarului, instanţa retine următoarele:

Constată că  partile s-au căsătorit in 2009,  din mariajul acestora rezultând  2 minori, D.A. născut  in …….  şi  D. A.M. ,  născută in  …….

Pârâtul prin intâmpinare  solicită  respingerea actiunii,  nefiind de acord cu divorţul  si prin reconvenţioinală  solicită respingerea acţiunii  iar in subsidiar desfacerea căsătoriei din culpa reclamantei, aceasta să-si păstreze numele din căsătorie, autoritatea  părinteasca comună  şi stabilirea locuinţei minorei D. A.M.  la tată.

Pârâtul a  solicitat si ajutor public judiciar la care a  renunţat  in faţa instanţei la şedinţa din 19. 04.2017.

In cauză  s-au formulat probele cu înscrisuri, martori si interogatoriu de către reclamantă  si  proba cu interogatoriul reclamantei de către parat, probă  ce nu a mai fost solicitată  a fi instrumentată.

S-au efectuat si anchete sociale la Moinesti si Onesti la locuintele părtilor  cu privire la condiţiile materiale legate de  posibilitatea creşterii si educării copiilor. In ambele cazuri condiţiile materiale  sunt corespunzătoare.

Martorii reclamantei audiaţi in cauză,  M:I. si P.V.  arată că părtile  s-au despărţit din toamna anului 2016, fără ca relatiile de familie să  fie reluate.

Motivul separării  apare ca fiind situatia financiară  a pârâtului care nu asigura un  venit stabil  familiei,  fiind  vânzător ambulant. Datorită  acestui fapt au apărut certuri in familie si ulterior  separarea in fapt a  sotilor.

Sub aspectul culpei in deteriorarea relaţiilor de familie, raportat la art. 379 C. civ.  instanta apreciază că  ambii soţi se fac vinovaţi de  separarea in fapt, aspect pe care  l-au menţinut  o lungă  perioadă  de timp, fără  ca relaţiile de familie să  fie reluate.

Reclamanta a solicitat revenirea la numele de ……

Instanta va dispune revenirea la acest nume, chiar dacă  pârâtul a  cerut ca sotia să  păstreze numele din căsătorie, prioritară in cauză  fiind voinţa părtii solicitante.

Din probatoriu a rezultat că  ambii părinti au avut o atitudine normală, afecţiune părintească  faţă  de copii, că  aceştia nu au fost implicaţi in certurile  dintre cei doi soţi,  motiv pentru care raportat şi  la solicitarea a părţilor si in conformitate cu art.  483 C.civ.,  va dispune  ca autoritatea părintească să  fie exercitată  in comun de ambii părinti.

Minorii din căsătorie au vârste sub 10 ani, se află  în îngrijirea mamei, au nevoie in primul rând raportat la vârsta lor de acest gen de îngrijire, au la mama un mediu stabil, cunoscut, previzibil şi condiţii  materiale decente pentru creştere si educare. In aceste condiţii,  instanţa raportat la art. 496 C. civ.  va stabili locuinţa minorilor la mamă, apreciind suplimentar că cei  2 copii nu pot fi despărţiţi mai ales la vârsta actuală  a acestora.

Tatăl care nu are copiii in îngrijire este obligat raportat la art.  513 si urm.  din C. civ. la plata unei obligaţii lunare de întreţinere pentru fiecare minor ce are dreptul corespunzător vârstei la această  întreţinere,  întrucât se află in stare de nevoie.

Raportat la art.  513 si următoarele  C. civ.  instanţa va obliga pe pârât la  câte  100 lei lunar pensie de întreţinere pentru fiecare minor, baza de calcul fiind venitul minim  pe economie,  întrucât s-a a arătat  că pârâtul  nu realizează  venituri din  o muncă salarizată,  iar venitul acestuia  ca urmare a declaraţiilor de venit se încadrează  sub limita minimului  pe economie naţională  şi nu poate fi apreciată ca  punct de referinţă  si determinată in ce priveşte  calculul pensiei de  întretinere a minorilor.

Reclamanta a formulat un capăt de cerere privind  suplinirea consimţământului  minorilor in ce priveşte obţinerea  paşapoartelor pentru minori si  călătoria  în străinătate impreună  cu mama lor.

In cauză nu s-a făcut nicio probă  din care să rezulte că  reclamanta ar intenţiona o astfel de situatei, nu s-a arătat instanţei un refuz concret al pârâtului in ce priveşte situaţia reclamată, fapt pentru care instanţa va respinge acest capăt  de cerere  ca nefondat.  Reclamanta are posibilitatea separată  a unei astfel de cereri in momentul  apariţiei  unei situaţii concrete si pe fondul unui refuz clar exprimat al pârâtului in sensul solicitării reclamantei.

Raportat la art. 451 CPC pârâtul este obligat  in accepţiunea instanţei si raportat la culpa comuna a divorţului,  la ½ din cheltuielile  de judecată  făcute de reclamantă cu taxa de timbru şi  onorariul de apărător.

 Instanţa va obliga pârâtul la 100 lei taxă timbru şi 350 lei onorariu  apărător  raportat la chitanţele la dosar.