Evacuare

Sentinţă civilă 45 din 20.01.2015


Prin cererea înregistrată la această instanţă în data de 07 august 2014, sub nr. dosar 2374/289/2014, reclamantul B R I în contradictoriu cu pârâta ŞCOALA GENERALĂ /GIMNAZIALĂ CRĂIEŞTI, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună evacuarea pârâtei din imobilul pe care îl ocupă fără drept, pentru lipsă de titlu.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin Sentinţa civilă nr. 1436 din 07.11.2005 a Tribunalului Mureş, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 161 A/15.09.2006 a Curţii de Apel Târgu Mureş şi Decizia nr. 722/06.02.2008 a I.C.C.J. instanţa de judecată a ,,constatat nulitatea absolută a măsurii exproprierii imobilelor înscrise în CF nr. 506, CF nr. 53, CF nr. 8” şi a dispus ,,restabilirea anterioară de carte funciară” şi ,,restituirea în natură a imobilelor expropriate”.

Reclamantul a arătat că la data de 14.05.2014, a notificat pârâta prin BEJ Roga Sorin, ca în termen de 30 de zile, să lase reclamantului în deplină posesie şi folosinţă imobilul în care îşi desfăşoară activitatera, din Comuna Crăieşti, jud. Mureş.

În continuare a arătat că imobilul este folosit şi ocupat de către pârâtă, fără titlu, fără drept, iar reclamantul nu poate folosi imobilul, pârâta refuzând să lase imobilul reclamantului.

În susţinerea cererii formulate, reclamantul a invocat prevedrile art. 1033, 1038 Cod procedură civilă, art. 555 Cod civil.

În drept au fost invocate prevederile art. 11033-1038 Cod procedură civilă, art. 555 Cod civil, art. 1 din Protocolul Adiţional CEDO.

În susţinerea cererii, au fost anexate în copii certificate, următoarele înscrisuri: sentinţa civilă nr. 1426/07.11.2005 din dosar nr. 2416/2004 al Tribunalului Mureş (f. 6-8), Decizia nr. 161/A/15.09.2006 din dosar nr. 657/2006/C al Curţii de Apel Tg. Mureş (f. 9-13), decizia nr. 722 din 06.02.2008 al I.C.C.J. (f. 14-19), încheierea din 24.03.2009 din dosar nr. 319/102/2009 a Tribunalului Mureş (f. 20).

La data de 29 septembrie 2014, pârâta Şcoala Generală/Gimnazială Crăieşti a depus la dosarul cauzei Întâmpinare şi Cerere de arătare a titularului dreptului (f. 37-42), prin care a solicitat:

În principal:

-  respingerea cererii de chemare în judecată promovată de Buzescu Radu loan ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesual activă;

-obligarea reclamantului la suportarea cheltuielilor de judecată.

În subsidiar:

-respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată;

-obligarea reclamantului la suportarea cheltuielilor de judecată.

La cererea de arătare a titularului dreptului, a solicitat:

-introducerea în cauză şi citarea COMUNEI CRĂIEŞTI, cu sediul în comuna Crăieşti, str. Bisericii nr. 194, jud. Mureş - titulara dreptului de proprietate asupra imobilului şcoală generală situat în comuna Crăieşti nr. 170, jud. Mureş.

În motivarea întâmpinării, faţă de motivele invocate de reclamant, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului B R I, învederând că cererea de chemare în judecată nu respectă cerinţele prevăzute de art. 194 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă. A arătat că alăturat acţiunii introductive reclamantul a anexat doar un set de hotărâri judecătoreşti, fără a face dovada situaţiei actuale de carte funciară din care să rezulte proprietatea sa asupra imobilului din care solicită evacuarea pârâtei.

Totodată arată că reclamantul nu justifică calitatea procesuală activă în ceea ce iveşte existenţa titlului, respectiv a unui drept ce îl îndreptăţeşte la promovarea acţiunii,  nici prin  hotărârile judecătoreşti depuse în susţinerea demersului judiciar.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată precizată, potrivit menţiunii de la fila 3 alin 3 din "titlul" invocat (Sentinţa civilă nr. 1426/2005), reclamantul a solicitat "acordarea de despăgubiri băneşti în cuantum de 25 milioane de dolari USA pentru restul construcţiilor (fostul atelier de fierărie - în prezent şcoală şi pentru terenul ocupat de şcoală....)".

Titlul exhibat de reclamant, respectiv  Sentinţa civilă nr. 1426/07.11.2005 a Tribunalului Mureş a fost lămurit, în ceea ce priveşte întinderea, înţelesul şi modul de aplicare, prin Sentinţa civilă nr. 947/10.05.2011 pronunţată de Tribunalul Mureş Secţia civilă în dosarul 2226/289/2010 având ca obiect Contestaţie la titlu.

În considerentele acestei hotărâri, se arată că reclamantul (intimat în Contestaţia la executare) nu a revendicat construcţiile noi - şcoala şi căminul cultural ci a solicitat acordarea de despăgubiri pentru terenul ocupat de şcoală, de blocul de locuinţe şi de sediul poliţiei.

Pârâta a arătat că acest imobil, construcţie şi teren, aşa cum rezultă, nu a format obiectul cererii de restituire în natură soluţionată prin Sentinţa civilă nr. 1426/07.11.2005 a Tribunalului Mureş şi că prezentul demers judiciar este exercitat cu rea-credinţă de către reclamant, câtă vreme, prin întâmpinarea depusă în calitate de intimat, în cadrul contestaţiei la executare înregistrată sub nr. 4788/2010 pe rolul Judecătoriei Reghin, acesta arăta, la fila 4 ultimul paragraf, referitor fa CF nr. 8 că „terenurile situate sub clădirile şcoală, bloc de locuinţe, post de poliţie, aceste terenuri NU au fost solicitate în natură de către intimat...intimatul pentru aceste terenuri a solicitat despăgubiri băneşti…”confirmând faptul că imobilul ce face obiectul prezentului litigiu nu a făcut obiectul cererii de restituire în natură.

Ca atare, arată că pentru imobilul ce face obiectul prezentului litigiu reclamantul nu a solicitat restituirea în natură, ci acordarea de despăgubiri,  în situaţia în care reclamantul nu deţine titlu de proprietate asupra imobilului din care solicită evacuarea pârâtei.

Totodată pârâta a mai arătat că prin Declaraţia - Tranzacţie autentificată sub nr. 1664/06.10.2011 a BNP Petraş Robert Cristian, reclamantul a renunţat definitiv şi irevocabil la punerea în executare silită a titlurilor Sentinţa civilă nr. 1426/07.11.2005 a Tribunalului Mureş, Decizia civilă nr. 161A/15.09.2006 a Curţii de Apel Mureş şi Decizia nr. 722/06.02.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel că nici sub acest aspect reclamantul nu deţine un titlu valabil.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că acţiunea promovată de către reclamant este nefondată, menţionând că imobilul compus din teren în suprafaţă de 5700 mp şi construcţia clădirea Şcolii Generale construită pe fundaţie din beton, zidărie din cărămidă, acoperită cu ţigle, regim construcţie parter, compusă din 5 săli de curs, 3 băi, 2 holuri şi 1 magazie, 1 direcţiune + secretariat, 1 sală profesorală, 10 sală lapte şi corn şi 2 săli grădiniţă, situat în corn Crăieşti nr. 170, este proprietatea comunei Crăieşti potrivit extrasului de carte funciară nr.50294 Crăieşti nr. top 50294 (teren), 50294 -C1 (construcţie). Potrivit HCL nr. 19/2001 şi Anexei nr. 32 la HG 964/2002 privind inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Crăieşti, imobilul mai sus menţionat face parte din domeniul public al unităţii administrativ teritoriale, fiind în administrarea pârâtei ca instituţie ce desfăşoară o activitate de utilitate publică. Aşa fiind, pârâta susţine că prezentul demers judiciar apare ca inadmisibil câtă vreme bunul ce face obiectul judecăţii este un bun proprietate publică, supus unui regim juridic special caracterizat prin inalienabilitate, imprescriptibilitate şi insesizabilitate potrivit art. 861 alin. 1 Cod civil.

Pe de altă parte, pârâta a mai menţionat faptul că, pentru admisibilitatea acţiunii în evacuare este necesar ca între reclamant şi pârât să fi existat un raport juridic prin care s-a transmis folosinţa imobilului care a încetat. În lipsa transmiterii voluntare a folosinţei către pârât proprietarul nu are deschisă calea acţiunii în evacuare.

A mai precizat faptul că în situaţia în care reclamantul formulează o acţiune în evacuare, invocând dreptul său de proprietate asupra imobilului, iar pârâtul neagă acest drept, susţinând că imobilul aparţine domeniului public al comunei Crăieşti, se impune respingerea acţiunii, câtă vreme ambele părţi invocă un drept de proprietate asupra aceluiaşi bun, situaţie în care trebuie să se procedeze la compararea titlurilor ce se opun, comparare ce nu este posibilă în cadrul soluţionării unei acţiuni în evacuare.

În ceea ce priveşte cererea de arătare a titularului dreptului, pârâta a invocat prevederile art. 865 Cod civil şi art. 75 din Codul de procedură civilă.

În continuare pârâta a mai menţionat faptul că dreptul de proprietate asupra imobilului, situat administrativ în comuna Crăieşti, nr. 170, jud. Mureş, având destinaţia şcoală generală, în care pârâta îşi desfăşoară activitatea, aparţine comunei Crăieşti, imobilul aparţinând domeniului public al unităţii administrativ teritoriale, aspect ce rezultă din cuprinsul CF nr. 50294 Crăieşti.

A mai menţionat faptul că, atâta vreme cât prin acţiunea reclamantului se tinde spre lipsirea de folosinţă a bunului având destinaţia şcoală generală în care pârâta desfăşoară o activitate de interes public, înţelege să formuleze prezenta cerere de arătare a titularului dreptului, respectiv a comunei Crăieşti, titulara dreptului de proprietate al imobilului situat în comuna Crăieşti, nr. 170, pe care solicită a fi citată în cauză pentru a-şi exprima poziţia procesuală, în temeiul art. 75 şi următoarele Cod procedură civilă.

În probaţiune au fost anexate în copii certificate, următoarele înscrisuri:  extras CF nr. 50294 Crăieşti (f. 44-45), încheierea nr. 2271 din dosar 2271/08.02.2013 a OCPI-CPI Reghin (f. 46), plan de amplasament (f. 47), inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Crăieşti (f. 48-50), încheierea din şedinţa publică din data de 03.05.2011 a Tribunalului Mureş (f. 51), Sentinţa civilă nr. 947/10.05.2011 pronunţată de Tribunalul Mureş- Secţia civilă în dosarul 2226/289/2010 (f. 52-53), întâmpinare depusă de reclamant în dosarul nr. 4788/2010 pe rolul Judecătoriei Reghin (f. 54-56), Declaraţia - Tranzacţie autentificată sub nr. 1664/06.10.2011 a BNP Petraş Robert Cristian (f. 57).

La data de 17 octombrie 2014, reclamantul B R I a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare (f. 61-68), prin care a arătat că este de acord cu solicitarea pârâtei de a fi introdusă în cauză în calitate de pârâtă Comuna Crăieşti prin reprezentant Primar Vereş Vasile şi citarea acestuia în cauză.

Referitor la apărările şi pretenţiile pârâtei invocate prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea acestora ca neîntemeiate.

În ceea ce priveşte excepţia invocată, aceea a lipsei calităţii procesuale active, reclamantul apreciază că este o apărare pe fond, încât acesta solicită  unirea cu fondul, pentru a face probe pe aceasta. Totodată, arată că solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiata, arătând că reclamantul, în calitate de moştenitor, conform certificatului nr. 7 din 03.02.2006, este titular al dreptului de proprietate şi a dobândit dreptul de proprietate prin moştenire. Calitatea de moştenitor şi de proprietar, susţine reclamantul, a fost confirmată şi prin hotărârile judecătoreşti, în care autorul reclamantului şi după decesul acestuia, reclamantul, au fost „părţi„ în dosarul soluţionat de instanţele de judecată, ce a avut ca obiect „redobândirea"imobilelor construcţii şi teren aflate pe raza Comunei Crăieşti, jud. Mureş.

În ceea ce priveşte apărarea pârâtei, prevalându-se de o Declaraţie - Tranzacţie autentificata sub nr. 1664/ 06.10.2011 la BNP Petraş Robert Cristian  prin care reclamantul ar fi renunţat la „ punerea în executare a titlurilor executorii, reprezentate de hotărârile judecătoreşti”, reclamantul a solicitat instanţei să se reţină că acest „ înscris NU poate produce efecte juridice”, susţinând că pe de o parte că toate imobilele construcţii (inclusiv Şcoala) şi terenul intravilan şi extravilan au fost predate reclamantului, conform procesului verbal de predare - primire încheiat de BEJ Roga Sorin la data de 20.09.2013. pe de altă parte arată că reclamantul „ dovedeşte dreptul de proprietate cu extrasul de CARTE FUNCIARA  în condiţiile Codului Civil. În ultimul rând, arată că înscrisul intitulat Declaraţie sau Tranzacţie” este NUL ABSOLUT şi NU produce efecte juridice câtă vreme NU a fost „ semnat şi nici însuşit „ de ceilalţi  coproprietari”, respectiv moştenitori, aceştia nu si-au exprimat acordul la încheierea sau semnarea respectivului act, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 641 cod civil , art. 639 cod civil, art. 644 cod civil.

Referitor la „ apărările şi susţinerile pârâtei „ - legate de Hotărâri ale Consiliului Local Crăieşti , Anexe şi alte Hotărâri  menţionate de către pârâtă în întâmpinare şi la „ o eventuală apartenenţă a imobilului construcţie, nu şi terenului la aşa zisul „ domeniu public „ al Comunei Crăieşti” reclamantul a învederat că HCL 19/2001 şi Anexa nr. 32, HG nr. 964/2002 privind inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al Comunei Crăieşti, din care ar face parte şi imobilul şcoală şi terenul, au făcut obiectul analizei instanţelor de judecată, în dosarul nr. 2416/2004 al Tribunalului Mureş în care instanţele de judecată, Tribunalul Mureş , Curtea de Apel Mureş, I.C.C.J., în 2005 - 2008  cât a fost pe rolul instanţelor cauza, au statuat cu  PUTERE DE LUCRU JUDECAT ca imobilele şi terenurile, care fuseseră confiscate autorului reclamantului, B V A, NU FAC PARTE DIN DOMENIUL PUBLIC şi că Statul prin unităţile administrative teritoriale NU are titlu asupra imobilelor reclamantului.

Pe cale de excepţie, reclamantul a invocat caducitatea actelor administrative care au stat la care au stat la baza intabulării, inclusiv a intabulării şi totodată „ reaua credinţa a Primarului Comunei Crăieşti  care cunoştea situaţia de fapt şi juridică a imobilelor.

Reclamantul a solicitat instanţei să constate „ caducitatea şi ineficienţa actelor administrative,, ce au stat la baza intabulării şi intabulării prin raportare la PUTEREA LUCRULUI JUDECAT - ce rezultă din hotărârile judecătoreşti menţionate  şi pe cale de consecinţă să se dispună radierea dreptului de proprietate al pârâtei din cartea funciară, potrivit Legii nr. 7/1996 republicată. Totodată, reclamantul a solicitat instanţei, ca la soluţionarea cererii acestuia să se aibă în vedere şi dispoziţiile art. 891-892 Cod civil.

În continuare, reclamantul a arătat că în concordanţă cu cele 3 hotărâri judecătoreşti şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, reţinută, invocă PUTEREA LUCRULUI JUDECAT, motiv pentru care solicită admiterea excepţiei şi respingerea, ca neîntemeiate a pretenţiilor pârâtei Comuna Crăieşti.

De asemenea, reclamantul mai arată că, având în vedere apărările şi pretenţiile pârâtei formulate prin întâmpinare,  invocă  pe cale de excepţie, nelegalitatea actelor administrative invocate de pârâta Comuna Crăieşti - Şcoala Generala/Gimnazială, în dovedirea dreptului de proprietate, respectiv nelegalitatea Hotărârii nr. 964, Anexa nr. 32 din 05.02.2002, HCL nr. .0/11.02.2009, HCL nr. 18/30.03.2012, Planul avizat de OCPI Mureş nr. 2271/11.02.2013, Cartea Funciară nr. 50294 şi nr. top 50294 – C1 Comuna Crăieşti , Jud. Mureş  şi nelegalitatea documentaţiei şi planurilor cadastrale ce au stat la baza înscrierii şi întabulării, în conformitate cu prevederile art. 4 din legea 554/2004 a Contenciosului Administrativ şi următoarele.

De asemenea a solicitat  instanţei, ca în conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. 1 din Legea 554/2004, să constate că de actele administrative atacate cu excepţia de nelegalitate, depinde soluţionarea în fond a litigiului, ce are ca obiect, evacuarea paratei.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 554/2004, Codul civil.

Au fost anexate răspunsului la întâmpinare în copii, următoarele înscrisuri: proces verbal din dosar execuţional 299/E/2010 a BEJ Roga Sorin (f. 69), proces verbal încheiat la data de 01.10.2013 din dosar execuţional 299/E/2010 (f. 70), plan de situaţie (f. 71), extras din dreptul procesual civil cu privire la autoritatea de lucru judecat (f. 84-90).

La data de 28 noiembrie 2014, pârâta Şcoala Generală/Gimnazială Crăieşti, a depus la dosarul cauzei Întâmpinare faţă de excepţia de nelegalitate a actelor administrative,  invocată de către reclamant prin răspunsul la întâmpinare (f. 102-107).

Pârâta a arătat că excepţia de nelegalitate invocată de către reclamant, nu este motivată în fapt, reclamantul limitându-se la a enumera un număr de 6 acte care fac obiectul excepţiei. Dintre cele 6 acte enumerate, doar Anexa nr. 32 la HG nr. 904/2002 şi extrasul de carte funciară nr. 50294 Crăieşti se află la dosarul cauzei.

Totodată, a mai susţinut că în lipsa actelor administrative, pârâta se află în imposibilitate de a formula apărări şi de a-şi exprima poziţia cu privire la legalitatea actelor contestate. A învederat că în aceste circumstanţe, îşi rezervă dreptul de a formula apărări după depunerea şi comunicarea actelor administrative atacate cu excepţia de nelegalitate.

În ceea ce priveşte Hotărârea de Guvern nr. 964/2002, Anexa 32, pârâta a invocat inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate în considerarea emiterii actului atacat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004. pârâta a menţionat că  sub aspect procedural, soluţionarea excepţiei privind nelegalitatea unei hotărâri de guvern se judecă în contradictoriu cu emitentul actului, respectiv Guvernul României şi că exercitarea controlului de legalitate pe calea excepţiei de nelegalitate a actelor administrative emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 este inadmisibilă. A învederat că Hotărârea de Guvern nr. 964/2002 - Anexa 32 este un act administrativ emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, fiind astfel exceptat controlului de legalitate, invocând ca şi practică judiciară jurisprudenţa Î.C.C.J.

În ceea ce priveşte Planul avizat de OCPI Mureş sub nr. 2371/11.02.2013, Cartea funciară nr. 50294 şi nr. top. 50294 – C1 şi Documentaţia şi planurile cadastrale care au stat la baza înscrierii şi întabulării, pârâta a invocat inadmisibilitatea contestării acestora pe calea excepţiei de nelegalitate, nefiind acte administrative.

Pârâta a mai menţionat că sub aspect procedural, soluţionarea excepţiei privind nelegalitatea actelor mai sus menţionate se judecă în contradictoriu cu emitentul actului, respectiv OCPI Mureş, potrivit dispoziţiilor art. 153 Cod procedură civilă.

A precizat că, atâta vreme cât înscrisurile contestate nu fac parte din sfera actelor administrative individuale, excepţia de nelegalitate a acestora invocată de reclamant este inadmisibilă.

La data de 28 noiembrie 2014, pârâta Şcoala Generală/Gimnazială Crăieşti, a depus la dosarul cauzei Note de şedinţă faţă de răspunsul la întâmpinare (f. 108-112).

În motivare, pârâta a arătat că în ceea ce priveşte Declaraţia - Tranzacţie autentificată sub nr. 1664/08.10.2011 la BNP Petraş Robert Cristian, reclamantul invocă nulitatea absolută şi caducitatea acestuia, arătând că înscrisul „nu a fost semnat şi nici însuşit de ceilalţi moştenitorii coproprietari", care nu şi-au exprimat acordul la încheierea sau semnarea respectivului act, iar, întrucât înscrisul nu a produs şi nu poate produce efecte juridice acesta este din punct de vedere juridic caduc. Susţine că reclamantul îşi fundamentează susţinerile privind nulitatea absolută a declaraţiei autentificate la BNP Petraş Robert Cristian prin invocarea propriei turpitudini constând în încheierea unui act privind bunurile imobile aparţinând antecesorului său fără consimţământul şi participarea „celorlalţi moştenitori" (invocând un certificat de moştenitor pe care nu l-a anexat).

Mai arată că susţinerile privind ineficacitatea, caducitatea, ineficienţa actului juridic nu pot fi primite raportat la următoarele considerente: - aserţiunile privind predarea imobilului şcoală cu teren aferent, conform procesului verbal de predare-primire încheiat de BEJ Roga Sorin la 20.09.2013, sunt infirmate chiar prin promovarea prezentei acţiuni în evacuare. Dacă imobilul ar fi fost predat în 2013 acest fapt ar fi avut drept consecinţă întreruperea procesului educaţional în Şcoala Gimnazială Crăieşti, ceea ce nu s-a întâmplat, activitatea didactică desfăşurându-se în acelaşi imobil încă din anul 1961; - ulterior declanşării executării silite în dosarul execuţional al BEJ Roga Sorin înregistrat în 2010 sub nr. 299/E/2010, reclamantul şi-a manifestat în mod expres voinţa în sensul renunţării la punerea în executare a titlului executoriu, aspect pe care, nu l-a adus la cunoştinţa executorului judecătoresc, pârâta susţinând faptul că aşa cum rezultă, reclamantul a renunţat în mod expres şi definitiv la executarea silită a drepturilor dobândite prin hotărârile judecătoreşti anexate cererii de chemare în judecată.

În continuare, pârâta a arătat că reclamantul a invocat puterea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti Sentinţa civilă nr. 1426/07.11.2005 a Tribunalului Mureş, Decizia civilă nr. 161A/15.09.2006 a Curţii de Apel Mureş şi Decizia nr. 722/06.02.2008 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub aspectul dobândirii construcţiei şi terenului aferent Şcolii Gimnaziale Crăieşti.

Potrivit menţiunii de la fila 3 alin 3, cu putere de lucru judecat în cuprinsul "titlului" invocat (Sentinţa civilă nr. 1426/2005) se reţine că reclamantul a solicitat "acordarea de despăgubiri băneşti în cuantum de 25 milioane de dolari USA pentru restul construcţiilor (fostul atelier de fierărie, în  prezent şcoală şi pentru terenul ocupat de scoală....)". Ulterior, titlul executoriu, Sentinţa civilă nr. 1426/07.11.2005 a Tribunalului Mureş a fost lămurit în ceea ce priveşte întinderea, înţelesul şi modul da aplicare, prin Sentinţa civilă nr. 947/10.05.2011 pronunţată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în dosarul cu nr. 2226/289/2010 având ca obiect contestaţie la titlu.

Pârâta a susţinut faptul că reclamantul nu deţine titlu de proprietate asupra imobilului din care solicită evacuarea acesteia, aspect tranşat în mod irevocabil şi reţinut cu putere de lucru judecat în cuprinsul titlului.

În ceea ce priveşte excepţia de caducitate a actelor administrative care au stat la baza intabulării, respectiv caducitatea intabulării însăşi, invocată de către reclamant, pârâta a arătat că acesta nu a arătat în concret care sunt acele acte administrative apreciate ca fiind caduce şi fără a anexa Răspunsului la întâmpinare aceste documente.

Referitor la radierea dreptului de proprietate al pârâtei din cartea

funciară potrivit Legii nr.7/1996, iar în subsidiar, la soluţionarea cererii să se aibă în vedere şi dispoziţiile art. 891 şi art. 892 din Codul civil referitoare la radiere sau la acordarea rangului preferenţial, solicitarea privind radierea unor menţiuni înscrise în cartea funciară, a arătat că este inadmisibilă în cadrul unei acţiuni personale în evacuare întemeiată pe prevederile art.1033-1038 Cod procedură civilă.

Referitor la solicitarea vizând amendarea Primarului Comunei Crăieşti şi a membrilor Consiliului Local Crăieşti, a arătat că  nu este motivată în fapt şi în drept şi nu se află în strânsă legătură cu cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar.

Pentru termenul de judecată din data de 02.12.2014, reclamantul B R I a depus la dosarul cauzei puncte de vedere privind Excepţia de nelegalitate invocată de către reclamant prin tăspunsul la întâmpinarea pârâtei (f. 119-127), prin care a solicitat instanţei ca prin ÎNCHEIERE sa se dispună sesizarea instanţei de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate, invocată de reclamant,şi totodată să se dispună în baza art.. 4 din Legea nr. 554/2004, suspendarea cauzei până la soluţionarea irevocabilă a excepţiei de nelegalitate, susţinând că de legalitatea sau nelegalitatea actelor administrative atacate, depinde soluţionarea litigiului pe fond.

În continuare a arătat că actele atacate privind excepţia de nelegalitate sunt: HCL nr. 10/11.02. 2009 emisă de Consiliul Local Crăiesti; HCL nr. 18/30.03.2012 emisă de Consiliul Local Crăieşti; Hotărârea nr. 19 / 05.07.2001 prin care Consiliul Local Crăieşti îşi însuşeşte inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Comunei Crăieşti, al Comisiei de inventariere a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al Comunei Crăieşti; Anexa nr. 32/05.02.2002 poziţia de la pct. 6, 7, 26, 35, 38 şi Hotărârea nr. 964/2002 a Guvernului; Planul de Cadastru avizat cu nr. 2271 /11.02.2013 de OCPI Mureş; Documentaţia de cadastru şi Cartea funciară nr. 50294 prin care pârâta Primăria Comunei Crăieşti s-a intabulat cu imobilul construcţie „ Şcoală şi anexe şi terenul aferent în suprafaţă de 5700 mp.

În continuare reclamantul a arătat că este proprietar tabular conform extrasului actualizat CF nr. 500200, provenită din conversia CF nr. 8, cu nr. cad.7,8,10,11 asupra tuturor imobilelor construcţii existente pe terenul intravilan în suprafaţă de 33.493 mp.

Apreciază că pârâta Primăria Comunei Crăieşti – Consiliul Local Crăieşti, a dat dovadă de rea credinţă la momentul intabulării în favoarea imobilului aflat în litigiu.

Reclamantul a susţinut că prin Sentinţa Civilă nr. 1426 / 07.11.2005, prin Decizia Civila nr. 161 A / 15.09.2006 şi irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 722 / 06.02.2008, s-au pronunţat cu privire la „ natura juridică a bunurilor ce au fost restituite în natură reclamantului si totodată s-au pronunţat şi asupra apartenenţei bunurilor la domeniul public al statului, Primăriei în sensul că bunurile reclamantului nu fac parte din domeniul public al statului şi nici al Primăriei.

Totodată a mai precizat faptul că reclamantul în calitate de moştenitor conform certificatului nr. 7 din 03.02.2006, este titular al dreptului de proprietate şi a dobândit dreptul de proprietate prin moştenire.

Reclamantul a solicitat instanţei, ca la soluţionarea cererii de chemare în judecată, să se aibă în vedere şi dispoziţiile art. 891-892 Cod civil, solicitând de asemenea admiterea excepţiei de nelegalitate a tuturor actelor în baza cărora Comuna Crăieşti s-a intabulat.

Pentru termenul de judecată din data de 13 ianuarie 2015, Comuna Crăieşti prin primar Vereş Vasile, a depus la dosarul cauzei Întâmpinare faţă de acţiunea de evacuare a Şcolii Gimnaziale Crăieşti (f. 163-167), prin care a solicitat: respingerea cererii de chemare în judecată promovată de reclamantul Buzescu Radu loan ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesual activă; obligarea reclamantului la suportarea cheltuielilor de judecată. În subsidiar a solicitat: respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată cu obligarea reclamantului la suportarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, Comuna Crăieşti, a invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamantului, susţinând că reclamantul nu justifică calitatea procesuală activă în ceea ce priveşte existenţa titlului, respectiv a unui drept ce îl îndreptăţeşte la promovarea acţiunii, prin hotărârile judecătoreşti depuse în susţinerea demersului judiciar.

A arătat că pe toată durata litigiului având ca obiect revendicare, soluţionat prin Sentinţa civilă nr. 1426/2004, menţinută în căile de atac, reclamantul a avut o poziţie procesuală constantă, arătând ca nu solicită restituirea în natură a imobilului construcţie Şcoală (fost atelier fierărie) şi a terenului aferent (din care solicită în prezent evacuarea pârâtei de rând I).

Întrucât, pentru imobilul ce face obiectul prezentului litigiu reclamantul nu a solicitat restituirea în natură ci, doar acordarea de despăgubiri, Comuna Crăieşti, a arătat că acesta nu deţine titlu de proprietate asupra imobilului din care solicită evacuarea pârâtei.

De asemenea a mai arătat faptul că prin Declaraţia-Tranzacţie, autentificată sub nr. 1664/06.11.2011 la BNP Petraş Robert Cristian, reclamantul a renunţat definitiv şi irevocabil la punerea în executare silită a titlurilor Sentinţa civilă nr. 1426/07.11.2005 a Tribunalului Mureş, Decizia civilă nr. 161A/15.09.2006 a Curţii de Apel Mureş şi Decizia nr.722/06.02.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, menţionând că nici sub acest aspect reclamantul nu deţine un titlu valabil.

Pe fondul cauzei, Comuna Crăieşti, a arătat că acţiunea promovată de reclamantul B R I este nefondată. Susţine că pe calea acţiunii de evacuare, reclamantul urmăreşte să nege, să lipsească de efecte titlul pârâtului, ceea ce excede cadrului procesual stabilit prin acţiunea personală în evacuare.

A mai arătat că, în situaţia în care reclamantul formulează o acţiune în evacuare, invocând dreptul său de proprietate asupra imobilului, iar pârâtul neagă acest drept, susţinând că imobilul aparţine domeniului public al comunei Crăieşti, se impune respingerea acţiunii, câtă vreme ambele părţi invocă un drept de proprietate asupra aceluiaşi bun, situaţie în care trebuie să se procedeze la compararea titlurilor ce se opun, comparare ce nu este posibilă în cadrul soluţionării unei acţiuni în evacuare.

Faţă de motivele invocate, a solicitat respingerea acţiunii, în principal ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, iar în subsidiar ca nefondată, fiind necesară compararea titlurilor evocate de părţi.

Tot pentru termenul de judecată din data de 13 ianuarie 2015, Primăria Crăieşti, a depus la dosarul cauzei Întâmpinare faţă de excepţia de nelegalitate a actelor administrative enunţate de către părţi. Susţine că excepţia de nelegalitate invocată de reclamant este inadmisibilă faţă de inexistenţa unei relaţii de dependenţă între actele administrative individuale şi soluţionarea fondului litigiului. În acţiunea în evacuare nu se pot compara titlurile ce se opun, soarta acţiunii în evacuare, în situaţia în care şi pârâtul deţine un titlu, fiind aceea de respingere a acţiunii, astfel că excepţia de nelegalitate este inadmisibilă.

A arătat că excepţia de nelegalitate a HCL nr. 19/2001 privind Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al localităţii Crăieşti, a Anexei nr. 32, poziţiile 6, 7, 26, 35, 38 la Hotărârea de Guvern nr. 964/2002 şi Hotărârea de Guvern nr. 964/2002, este inadmisibilă în considerarea emiterii actelor atacate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.

Pe cale de consecinţă, a solicitat respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de nelegalitatate a HCL Crăieşti nr. 19/2001, a Anexei nr.32, poziţiile 6, 7, 26, 35, 38 la Hotărârea de Guvern nr. 964/2002 şi a Hotărârii de Guvern nr. 96412002.

În ceea ce priveşte HCL nr. 10/11.02.2009 şi HCL nr. 18/30.03.2012 emise de Consiliul local Crăieşti, a arătat că excepţia de nelegalitate invocată este inadmisibilă, câtă vreme, aceste acte administrative vizează modificări şi completări ale HCL nr. 19/2001 privind Inventarul bunurilor proprietate publică al comunei Crăieşti sub alte aspecte care nu au legătură cu obiectul cauzei, respectiv, cu imobilul din care se solicită evacuarea.

În ceea ce priveşte Planul avizat de OCPI Mureş sub nr. 2271/11.02.2013, Documentaţia de cadastru şi Cartea Funciară nr. 50294, a invocat inadmisibilitatea contestării acestora pe calea excepţiei de nelegalitate, nefiind acte administrative.

Ca o concluzie, Comuna Crăieşti a arătat că, atâta vreme cât înscrisurile contestate nu fac parte din sfera actelor administrative individuale, excepţia de nelegalitate a acestora invocată de reclamant este inadmisibilă.

La data de 13 ianuarie 2014, Comuna Crăieşti a depus la dosarul cauzei o Cerere (f. 197), prin care a solicitat introducerea în cauză şi citarea emitenţilor actelor administrative contestate pe calea excepţiei de nelegalitate, respectiv Guvernul României şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mureş.

Pentru termenul de judecată din data de 13 ianuarie 2014, reclamantul B R I, a depus la dosarul cauzei un înscris cu privire la Întâmpinarea pârâtei Şcoala Generală-Gimnazială Crăieşti, formulată privind excepţia de nelegalitate invocată de către reclamant şi faţă de susţinerile pârâtei,  acesta a solicitat respingerea ca nefondate şi neîntemeiate.

Reclamantul a arătat că prin cererile formulate şi depuse la dosarul cauzei la data de 25.11.2014 şi 02.12.2014, au fost expuse şi motivate toate petitele ,dar şi argumentele juridice şi de fapt, faţă de care acesta consideră că s-ar impune admiterea excepţiei de nelegalitate, menţionând în continuare că sunt îndeplinite toate condiţiile impuse de legiuitor prin Legea nr. 554/2004 modificată şi republicată prin Legea nr. 72/2012.

A menţionat că toate Hotărârile Consiliului Local Crăieşti, Anexele la HCL, actele anexă dar şi actele ce au stat la baza emiterii Hotărârilor şi care sunt atacate cu excepţia de nelegalitate, a arătat că sunt administrative unilaterale cu caracter individual, care pot forma obiectul excepţiei de nelegalitate reglementate de art. 4 alin. 1, 2, 3 din Legea 554/2004 modificata prin Legea 72/2012.

În continuare, reclamantul a arătat că în cauză sunt două situaţii, respectiv: acte emise anterior intrării in vigoare a Legii 554/2004, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 964/2002, Anexa 32 - republicată ( care este un act administrativ normativ) şi H.C.L. nr. 19/2001 a Consiliului Local Crăieşti ( nepublicată) şi acte emise ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 544/2004 modificată şi republicată, respectiv: HCL nr. 10/11.02.2009 (nepublicată), HCL nr. 18/30.03.2012 (nepublicată).

Faţă de considerentele prezentate, reclamantul a solicitat instanţei să respingă excepţia de inadmisibilitate invocată de pârâtă cu privire la inadmisibilitatea invocării excepţiei de nelegalitate a actelor administrative emise de pârâtă.

De asemenea, reclamantul a mai precizat faptul că pârâta Primăria şi Consiliul Crăieşti, fiind părţi în dosarele pentru care s-au pronunţat cele trei hotărâri, cunoşteau situaţia juridică a imobilelor, însă, printr-o serie de ilegalităţi, abuzuri şi falsuri, prin nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, susţine că au emis acte nelegale, prin care s-au declarat proprietari asupra unor bunuri ce sunt proprietatea tabulară a reclamantului, în regim de CF.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Asupra excepţiei invocate de către pârâta Şcoala Gimnazială din com. Crăieşti, ce urmează a fi analizată cu prioritate, în considerarea prevederilor art. 124 Cod procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 1033 Cod procedură civilă, procedura evacuării se aplică imobilelor folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foştii locatari sau alte persoane.

Astfel cererea de evacuare poate fi înaintată doar de către o persoană care are un drept de proprietate asupra unui imobil.

Din extrasul de carte funciară actualizat şi ataşat la dosar (f. 44) rezultă însă că reclamantul nu este proprietarul imobilului reprezentat de sediul Şcolii Generale din com. Crăieşti.

Prin urmare instanţa constată că reclamantul nu are calitate procesuală activă în prezenta cauză.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între reclamant şi cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii şi între parât şi cel obligat în acelaşi raport juridic.

In ceea ce îl priveşte pe reclamantul din prezenta cauza, în lipsa unui raport juridic între acesta şi pârâtă, calitatea procesuală activă a acestuia în prezenta cauza nu se justifică, motiv pentru care instanţa, apreciind ca întemeiată excepţia invocată o va admite.

Pe cale de consecinţă va respine acţiunea ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă va obliga reclamantul la plata către pârâta Şcoala Generală a sumei de 3.100 lei reprezentând onorariu avocat conform facturii seria DDSCA nr. 0438 din 24.11.2014 (f. 198).