Cerere de valoare redusă

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B la data de 30.05.2017, cu nr. 1175/184/2017, reclamanta GR  S.R.L., în contradictoriu cu parata TM  , a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, sa dispună obligarea pâtâtei la plata sumei totale de 1232,17 lei, reprezentând: 198,92 lei, contravaloarea serviciilor de telecomunicaţii; 1016,51 lei, despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului; 16,74 lei, penalităţi convenţionale de întârziere, conform facturilor fiscale.

În fapt, între OR S.A. şi parată au fost încheiate contracte pentru furnizarea serviciilor de telecomunicaţii. In baza acestora, O  a atribuit paratului codul de abonat nr. 0493746309. Conform convenţiei, O  a furnizat serviciile asumate prin contract, în baza căruia a emis facturi lunare, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate. Cu toate ca parata a beneficiat de serviciile O , aceasta din urma nu a înţeles sa-si respecte obligaţia de plata.

Având in vedere acest aspect, în sarcina paratului exista un debit restant, în suma de  lei 198,92 lei.

Creanţa din sarcina paratului si izvorând din contractul de servicii O , a fost cesionata către reclamantă. Astfel, la data de 27.04.2016, conform contractului de cesiune nr. 12850, OR S.A., in calitate de creditor cedent, a transmis către GR  S.RL, în calitate de creditor cesionar, creanţa deţinuta împotriva paratului.

In conformitate cu prevederile legale, in temeiul art. 1578 Cod civil, debitorul cedat a fost înştiinţat cu privire la cesiunea încheiata, si luând în considerare art. 1579 Cod civil, contractul de cesiune a fost înscris si în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Imobiliare.

Având în vedere cesiunea intervenita, SC GR  S.R.L. s-a subrogat in drepturile si obligaţiile deţinute anterior de OR S.A., fata de debitor, fiind, astfel, îndreptăţită sa efectueze toate demersurile legale necesare pentru recuperarea creanţei preluate.

Întrucât, nici de aceasta dată, debitorul nu a înţeles sa achite debitul restant, reclamanta a fost nevoita sa formuleze prezenta acţiune. Astfel, a solicitat ca instanţa să constate ca, in baza contractului de cesiune, dar şi ca urmare a nerespectării obligaţiei de către parat, reclamanta deţine, atât calitatea procesuala activa, cât şi interesul de a formula prezenta cerere si de a solicita obligarea paratului la plata sumelor datorate.

Cu privire la creanţa din sarcina paratului, a învederat faptul ca întruneşte caracterul cert (rezultat din contract si facturile lunare), lichid (câtimea creanţei fiind stabilita in cuprinşi facturilor emise) si exigibil (obligaţia de plata a devenit scadenta la data prevăzuta in factura stabilita conform contractului).

Având in vedere faptul ca pârâtul nu a efectuat plata la termen a sumelor de bani datorate conform contractului încheiat, acesta produce un prejudiciu creditorului, astfel încât reclamanta este îndreptăţită să calculeze o dobânda penalizatoare, de la data cesiunii de creanţa pana la achitarea integrala a debitului, in conformitate cu prevederile art. 1535 C. civ.

Dobânda penalizatoare, la plata căreia reclamanta a solicitat obligarea pârâtului, este dobânda legala, astfel cum este stabilita prin normele legale aplicabile in aceasta materie.

În considerarea aspectelor prezentate, raportat la valoarea obligaţiei principale a cererii, situata sub limita de 10.000 lei, reclamanta a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile legale aplicabile procedurii cu privire la cererile de valoare redusa, prevăzute de Titlul X din noul Cod proc. civ. şi a solicitat obligarea paratului la plata sumei datorate, in cuantum total de 1232,17 lei, la care se adaugă dobânda legala calculata pana la plata integrala a sumei, precum si cheltuielile de judecata.

În drept,  reclamanta a invocat art. 1026-1033 NCPC, art. 1535 C. civ., art. 1, art. 3, O.G. nr. 13/2011.

Reclamanta a arătat că între O  România, în calitate de prestator de servicii si clientul parat, au fost încheiate contracte de servicii O , înregistrate sub cod abonat nr. 0493746309. La data semnării contractelor de servicii, clientul a fost înştiinţat si de cuprinsul Clauzelor Contractuale de Baza (CCB) si de Temenii si Condiţii Generale (TCG), respectiv: a) CCB: Facturarea si termenele de plata. „OR va emite lunar o factura conţinând (i) contravaloarea serviciilor furnizate clientului [...] Plata facturii trebuie efectuata in maxim 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii. Neplata in termenul sus menţionat poate atrage aplicarea de penalităţi de întârziere Clientului de 0,5 % zi întârziere, calculate asupra valorii totale a facturii pana la data achitării integrale a sumelor datorate de O  România, suspendarea/restricţionarea accesului Clientului la servicii si/sau rezilierea contractului contractului de către OR conform art. Facturarea si termenele de plata din TCG". b) TCG: Facturarea si termenele de plata art.1.9 alin. 4. „în caz de neplata a facturii pana la expirarea termenului stabilit pentru plata facturii conform art. 5 din Clauzele Contractuale de Baza, Clientul este de drept în întârziere, fără a mai fi necesar îndeplinirea vreunei alte formalităţi si va datora penalităţi de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi calendaristica de întârziere, calculate asupra valorii totale a facturii, până la data achitării integrale a sumelor datorate către O  România. Cuantumul sumelor datorate de Client cu titlu de penalităţi de întârziere poate depăşi cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate".c) TCG: Facturarea si termenele de plata, art. 1.9. alin. 6. „ In cea de-a 25-a zi calendaristica de la data emiterii facturii, în cazul în care Clientul nu a plătit integral sumele datorate, OR este îndreptăţit sa rezilieze prezentul Contract conform art.1.16, alineat 1". c) TCG: art.1.16 alin. 1: „Contractul poate înceta, prin reziliere, la iniţiativa O  România, fara punere in întârziere, fara preaviz, fara intervenţia instanţei judecătoreşti, fara îndeplinirea vreunei alte formalităţi [...] (i) în condiţiile art. 1.9, alineatul 6", coroborat cu art.1.16 alin. 1 teza 3 „[...] în cazul în care rezilierea are loc înainte de expirarea Perioadei minime contractuale, Clientul va fi obligat, pe lângă eventuale alte despăgubiri potrivit prevederilor de mai sus, la plata unor despăgubiri egale cu Valoarea Abonamentului înmulţit cu numărul de luni ramase până la expirarea Perioadei minime contractuale".

In baza contractelor O  încheiate au fost emise facturi lunare, reprezentând contravaloarea serviciilor, astfel pentru fiecare număr de telefon/terminal de telecomunicaţii au fost emise facturi lunare.

Soldul restant  arătat  in  cuprinsul  facturilor  este  compus  din  contravaloare abonamente (daca este cazul si valoarea convorbirilor tarifate suplimentar, daca s-au depăşit numărul de unităţi din abonament), precum si valoarea penalităţilor si a despăgubirilor (daca este cazul).

Cu privire la creanţa:

Referitor la suma de 198,92 lei, aceasta reprezintă contravaloarea serviciilor lunare de telecomunicaţii, de care a beneficiat paratul si pentru care acesta nu a inteles sa mai efectueze plata pana la data scadenta si nici pana la data prezenta.

Referitor la modul de calcul al penalităţilor de întârziere, în cuantum de 25,32 lei, reclamanta a precizat ca acesta a fost efectuat in baza prevederilor contractuale, având in vedere Clauzele Contractuale de Baza (CCB) art.5. si Termeni si condiţii generale (TCG) art.1.9. alin. 4, „Clientul este de drept in întârziere, fara a mai fi necesar îndeplinirea vreunei alte formalităţi si va datora penalităţi de întârziere de 0,5% pentru fiecare zi calendaristica de întârziere, calculate asupra valorii totale a facturii, pana la data achitării integrale a sumelor datorate".

Astfel, au fost percepute penalităţi de întârziere si evidenţiate pe facturile lunare emise.

 Referitor la suma de 1016,51 lei, reprezentând costuri pentru încetarea prematura a contractului, acestea au fost stabilite in baza clauzelor contractuale, la art.1.16 alin. 1 teza 3 „in cazul in care rezilierea are loc înainte de expirarea Perioadei minime contractuale, Clientul va fi obligat [...] la plata unor despăgubiri egale cu Valoarea Abonamentului înmulţit cu numărul de luni ramase până la expirarea Perioadei minime contractuale".

Astfel, pe facturile lunare emise către parat, aferente fiecărui număr de terminal este percepută in sarcina paratului creanţa anterior menţionata si calculata in baza prevederilor contractuale si specificata si pe facturile lunare.

Aşadar pentru fiecare serviciu achiziţionat conform contractului, încheiat pe o durata determinata si pentru care paratul a avut anumite beneficii, contractul s-a reziliat din culpa paratului (nerespectarea obligaţiei de plata lunare), şi s-a efectuat următorul calcul: valoare abonament lunar terminal x număr de luni ramase (respectiv numărul de luni calculat de la data încetării contractului si pana la data stabilita in contract ca data de sfârşit). Abonamentul lunar fiind in euro, la calcul costului de încetare contract s-a avut in vedere curs BNR de la data emiterii facturii.

Cu privire la comunicarea cesiunii de creanţa, reclamantul a solicitat ca instanţa  sa constate si sa retina faptul ca debitorul a fost instiintat cu privire la cesiune si o data cu cererea de chemare in judecata din prezenta cauza, prin anexarea, la cererea introductiva, a notificării de cesiune, facându-se, astfel, aplicarea art. 1580 din Codul civil, in temeiul căruia se apreciază ca fiind efectuata procedura de notificare a cesiunii de creanţa si atunci când „cesiunea se comunica odată cu acţiunea intentata debitorului [...]".

Pentru aceste considerente, reclamanta a solicitat  admiterea  cererii astfel cum a fost formulata, cu dobânda legală calculata de la data de 27.04.2016 pana la achitarea efectiva a creanţei şi cheltuielile de judecata constând in taxa de timbru.

A anexat, in copie certificata: contract seria 53664805/23.09.2014, facturi, Extras Revisal privind calitatea Sef oficiu juridic si Decizie Administrator, Dovada înregistrare societatea reclamanta la ANPC, ca societate de recuperări creanţe.

In drept, reclamanta a invocat art.1026-art.1033 Cod proc. civ.

In temeiul art. 223 Cod proc civ, a solicitat judecarea cauzei si în lipsa.

Pârâta nu a depus întâmpinare.

A fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele :

Între S.C. OR SA şi debitorul TM  s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicaţii cu nr. 53664805/23.09.2014, cu acte adiţionale în baza căruia i s-a atribuit codul de abonat nr. 0493746309.

Contractul a fost semnat de ambele părţi. Compania OR SA a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual şi a emis facturile fiscale de la filele 15-18 din dosar, facturi care însă nu au fost achitate integral de către debitor.

Creanţa din sarcina paratului si izvorând din contractul de servicii O , a fost cesionata către reclamantă. Astfel, la data de 27.04.2016, conform contractului de cesiune nr. 12850, OR S.A., in calitate de creditor cedent, a transmis către GR  S.RL, în calitate de creditor cesionar, creanţa deţinuta împotriva paratului.

Sunt incidente în cauză mai multe dispoziţii legale din Noul Cod Civil, având în vedere data încheierii contractului între părţi.

 În Noul Cod Civil se prevede:

„Art. 1.270 - Forţa obligatorie(1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante. (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege”.

De asemenea, cu privire la cesiunea de creanţă sunt incidente prevederile din Noul Cod Civil, raportat la data încheierii contractului de cesiune.

Paratul a fost înştiinţat in temeiul art. 1578 din Codul civil, cu privire la încheierea contractului de cesiune a creanţelor din 27.04.2016, între OR in calitate de cedent si GR  S.R.L., in calitate de cesionar, contract prin care a fost cesionata si creanţa acestuia.

Cu privire la comunicarea cesiunii de creanţa, debitorul a fost înştiinţat cu privire la cesiune şi o dată cu cererea de chemare in judecata din prezenta cauza, prin anexarea, la cererea introductiva, a notificării de cesiune, făcându-se, astfel, aplicarea art. 1580 din Codul civil, in temeiul căruia se apreciază ca fiind efectuata procedura de notificare a cesiunii de creanţa si atunci când „cesiunea se comunica odată cu acţiunea intentata debitorului [...]".

Cu privire la facturile fiscale, se reţine că, pentru a avea însă forţa probantă faţă de beneficiar, factura trebuie să fie semnată sau acceptată de acesta. Faţă de emitent factura este asimilata, prin conţinut, unei mărturisiri judiciare, iar faţă de destinatar constituie mijloc de proba numai daca este acceptata. Acceptarea se face expres, în scris ori verbal, sau tacit, prin fapte concludente. Este necesar să existe un contract încheiat însuşit de ambele părţi prin semnătură, contract care a fost depus la dosarul cauzei.

Facturile fiscale, împreună cu anexele lor, nu au fost semnate de către pârât, însă, aceste facturi au fost emise în baza contractelor de servicii de telecomunicaţii semnate de ambele părţi.

Astfel, din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar de către reclamantă se poate determina cuantumul sumei datorate de pârât cu titlu de debit principal, cu accesorii şi se va admite cererea privind obligarea acestuia la plata sumei totale de 1232,17 lei, reprezentând: 198,92 lei, contravaloarea serviciilor de telecomunicaţii; 1016,51 lei, despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului; 16,74 lei, penalităţi convenţionale de întârziere, conform facturilor fiscale.

S-au avut în vedere şi prevederile contractuale referitoare la penalităţile de întârziere şi la despăgubirile datorate în cazul încetării contractuale: Clauzele Contractuale de Baza (CCB)- art.5. si Termeni si condiţii generale (TCG); - art.1.9. alin. 4; art.1.16 alin. 1 teza 3, facturile fiscale fiind legal emise în baza acestor prevederi.

De asemenea, se reţine că pârâtul, deşi legal citat raportat la datele din extrasul ONRC (f. 116-117 ds.) şi la prevederile art.227, 228 si 229 din Codul Civil şi art.155 alin. 1 pct. 3 din CPC, nu a contestat debitul datorat.

În temeiul art. 1535 Cod Civil, va obliga pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală la suma reprezentată de contravaloarea serviciilor, calculată de la data de 27.04.2016 şi  până la plata integrală a sumei.

În temeiul art. 453 N.C.proc.civ., instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv taxa judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamanta S.C. GR  SRL cu sediul în Mun. B în contradictoriu cu pârâta TM  , cu domiciliul în oaraşul B.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei totale de 1232,17 lei, reprezentând: 198,92 lei, contravaloarea serviciilor de telecomunicaţii; 1016,51 lei, despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului; 16,74 lei, penalităţi convenţionale de întârziere, conform facturilor fiscale.

 Obligă pârâta să plătească reclamantei dobânda legală la suma reprezentată de contravaloarea serviciilor, calculată de la data de 27.04.2016 şi până la plata integrală a sumei.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 de lei, reprezentând cheltuieli dejudecată.

Executorie de drept.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B  .

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19.09.2017.

Data publicarii pe site:  22.09.2017

Domenii speta

Spete similare