Exercitarea autorităţii părinteşti

Sentinţă civilă 74 din 18.02.2014


Pe rol fiind  judecarea cauzei Minori şi familie privind pe reclamant R.D şi pe pârât L.P, având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti .

Se constată faptul că s-au depus concluzii scrise de către reclamant.

Fondul cauzei şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 11.02.2014 , încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, fiind amânată pronunţarea pentru data de 18.02.2014, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise.

INSTANŢA

Constată că sub nr. xxxxx s-a înregistrat la acesta instanţă acţiunea civilă formulată de reclamantul R.D cu domiciliul în loc. XXXXXX în contradictoriu cu pârâta L.P cu domiciliul în loc. XXXXX solicitând încuviinţarea exercitării  drepturilor părinteşti  asupra minorilor R.D.F. n. la data de XXXX şi R.D.G n. la data de XXXXX de către ambii părinţi, cu stabilirea domiciliului minorilor la domiciliul reclamantului, să fie obligată pârâta la plata contribuţiei de întreţinere  lunare în favoarea  minorilor în cuantum de 1/3 din salariul net, începând cu data înregistrării acţiuni şi până la majoratul minorilor sau alte dispoziţii legale, să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea acţiunii învederează reclamantul că în urma pronunţării  divorţului dintre părţi  minorii au fost încredinţaţi pârâtei, însă după rămânerea definitivă a hotărârii minorii s-au întors la domiciliul  reclamantului, minora relatând tatălui său faptul că atât  mama sa cât şi proprietara imobilului în care locuieşte pârâta la momentul actual  o ceartă şi o bate , însă minorul şi-a exprimat poziţia că doreşte să  locuiască cu reclamantul. 

În drept, invocă dispoziţiile art. 94 lit. a,114,309-326,351-358,451-455 NCPC art. 2 din Legea 272/2004, art. 264,397,529 NCPC.

În probaţiune solicită încuviinţarea probei cu martori, efectuarea anchetei sociale la domiciliul ambelor părţi,acvirarea dosarului nr. xxxx al Judecătoriei Sălişte,audierea minorilor în camera de consiliu , efectuarea unei adrese către Spitalul de Pneumoftizologie xxxx.

La dosarul cauzei s-a depus în copie certificate naştere a minorilor, copie a cărţilor de identitate ale părţilor,o copie a sentinţei civile nr. 677/2013 a Judecătoriei Sălişte  privind divorţul părţilor.

 Pârâta a formulat întâmpinare ( f 20) prin care arată că nu este de acord cu acţiunea formulată de reclamant, de asemenea şi în faţa instanţei a declarat acest lucru .de asemenea  învederează instanţei că minora este foarte mult  influenţată de către reclamant .La dosarul cauzei depune în probaţiune  acte medicale a minorei  din care reiese faptul că aceasta este într-o stare de sănătate precară , de asemenea depune un înscris prin care arată că s-a adresat  Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului xxxx .

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine în fapt următoarele:

Din declaraţiile martorilor încuviinţaţi a fi audiaţi în instanţă,( C.P ( 55),I.C ( f 56) ,L.D ( f 57-58) apreciată că comportamentul minorilor se datorează stărilor de conflict care au existat între părţi, minorii doresc să locuiască în imobilul proprietatea părţilor,respectiv în localitatea XXXXX întrucât aceştia au crescut în acel imobil,de asemenea martorii P.I ( f. 59),C.V ( f 60 ) , B.D(f.61) au arătat că băiatul frecventează şcoala în localitatea XXXXX şi nu cunosc alte aspecte; martorii C.I ( f 90), C.L( f 91) reiese faptul că ambii părinţi se ocupă de creşterea minorilor, iar minora a relatat faptul că doreşte să locuiască în imobilul în care a crescut.

Coroborând declaraţiile martorilor audiaţi în cauză cu concluziile anchetei sociale  instanţa apreciază că ambii părinţi se ocupă de creşterea şi educarea minorilor, pârâta manifestă ataşament faţă de minori, a vizitat minorii şi a contribuit la creşterea şi educarea acestora,însă reclamantul este cel care interzice minorilor să ia legătura cu pârâta.

Exercitarea autorității părintești în caz de divorț este guvernată de art. 396, 403 Cod civil. Regula este că, după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, operând prezumția (art. 397 Cod civil) că este în interesul superior al copilului ca autoritatea părintească să se exercite în comun.

În consecinţă, instanţa va admite în parte acţiunea civilă formulată şi încuviinţează exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor R.D.F n. la data de XXXXX şi R.D.G n. la data de XXXXX de către ambii părinţi.

Potrivit dispoziţiilor art.  495 litera 1 Cod civil, locuinţa minorului este la părinţii săi sau acolo unde aceștia stabilesc de comun acord că trebuie să locuiască copilul (art. 495, litera 2 Cod civil). Părinții se pot înțelege asupra locuinței copilului după divorț. În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește locuința copilului minor, respectiv locul unde copilul va locui în mod statornic (art. 92 litera 2, art. 400 litera 1 Cod civil).Ţinând cont de concluziile anchetei sociale efectuate la domiciliul părţilor şi de opţiunea minorilor, instanţa stabileşte domiciliul minorei R.D.G n. la data de XXXXX, la domiciliul mamei L.P şi domiciliul minorului R.D.F n. la data de  XXXXX la domiciliul tatălui R.D.

Privitor la obligaţia de întreţinere, aceasta se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi,după caz a cheltuielilor pentru educare,învăţătură şi pregătire profesională. Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani. Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere. În consecinţă, cum minorii locuiesc la fiecare părinte, instanţa va compensa contribuţia de întreţinere între părţi.

În conformitate cu dispoziţiile art.401 NCC,părintele separat de copilul său are dreptul de a avea legături personale cu acesta atât în afara locuinței minorului cât și la locuința minorului(art.496NCC,legea 272/2004).În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept, ţinând cont şi de faptul că şi alte rude sau persoane semnificative în viața minorului au dreptul de a menține legături personale cu acesta .Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens (Legea 272/2004, art. 14, litera 3).

În temeiul dispoziţiilor art. 453 al.2 NCPC instanţa va compensa cheltuielile de judecată între părţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul R.D cu domiciliul în loc. XXXXXX în contradictoriu cu pârâta L.P cu domiciliul în loc. XXXXXXX şi reşedinţa în loc. XXXXXXXX şi în consecinţă;

Încuviinţează exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor R.D.F n. la data de XXXXX şi R.D.G n. la data de XXXXX de către ambii părinţi.

Stabileşte domiciliul minorei R.D.G n. la data de XXXXXX la domiciliul mamei L.P.

Stabileşte domiciliul minorului R.D.F n. la data de XXXXXX la domiciliul tatălui R.D.

Compensează contribuţia de întreţinere între părţi.

Compensează cheltuielile de judecată între părţi.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi 18 februarie 2014.