Faliment

Prin cererea formulată la data de 6.07.2015 si înregistrată sub dosar nr. 2462/110/2015 reclamanta UAT B. a formulat cerere având ca obiect acţiune în rezilierea contractului de lucrări nr.27152/21.11.2012.

În motivare reclamanta precizează faptul că la data de 21.11.2012 s-a încheiat contractul de lucrări nr. 27152 între UAT Oraşul B. şi pârâta Asociaţia E.D.,  prin E.D. SRL ca lider de asociaţie, pentru implementarea proiectului: „Implementarea unui sistem de supraveghere şi monitorizare video pentru creşterea siguranţei populaţiei în Cartierul de Vest al oraşului B..”

Contractul de lucrări a fost încheiat în urma contractului de finanţare nr. 2662/21.12.2011 între M.D.R.T. şi U.A.T. Oraşul B. în calitate de beneficiar. Precizează reclamanta că iniţial contractul a fost încheiat pentru o perioadă de 7 luni începând de la data de 21.11.2012, apoi a fost prelungit prin actul adiţional nr. 1/19.06.2013 până la data de 21.08.2014, apoi prin actul adiţional nr. 2/28.07.2014 până la data de 21.08.2015.

Mai arată reclamanta că pe parcursul derulării contractului au apărut mai multe neconcordanţe între proiectul tehnic şi situaţia din teren, neconcordanţe aduse la cunoştinţă de pârâtă. Faţă de aceste neconcordanţe aduse la cunoştinţă a solicitat punctul de vedere al proiectantului cât şi al dirigintelui de şantier care i-au răspuns că se află în imposibilitatea de a implementa proiectul tehnic de execuţie şi se impune respectarea prevederilor instrucţiunii 92 AM POR.

Mai arată reclamanta faptul că întrucât erau necesare modificări substanţiale cu afectarea a aproximativ 40% din soluţia iniţială, iar acest aspect conducea la distorsionarea condiţiilor de competiţie existente la iniţierea procedurii de achiziţie de lucrări, a solicitat prin adresa 7831/1.04.2015 să i se comunice dacă sunt de acord cu modificarea proiectului tehnic şi dacă pot susţine finalizarea contractului.

Mai precizează reclamanta faptul că la data de 18.02.2015 a solicitat administratorului judiciar al SC E.D. SRL să denunţe contractul. S-a stabili de comun acord ca până la data de 18.02.2015 să fie întocmită o situaţie finală cu lucrările executate şi lucrările rămase de executat, iar după semnarea procesul verbal de recepţie a lucrărilor executate, constructorul să predea amplasamentul către beneficiar.

Mai arată reclamanta că pârâta SC E.D. SRL nu a fost de acord cu rezilierea contractului. Mai precizează reclamanta că nici Asociaţia care a participat la licitaţie şi cu care s-a încheiat contractul a cărei reziliere o cere, nu mai există. Mai precizează reclamant faptul că este absolut necesară rezilierea contractului de construcţii pentru a fi respectate instrucţiunile nr. 92 Am POR cap II punctul 6, pentru ca să poată fi făcută revizuirea proiectului tehnic. Mai artă reclamanta că din valoare de 752.965,71 s-a plătit suma de 129.267,98 lei ceea ce arată că din contract nu s-a realizat decât 17,65 % după 27 de luni de la semnarea contractului.

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1549, art. 1552 şi art. 1554 Noul Cod Civil, prevederile OUG 34/2006 şi prevederile Instrucţiunii nr. 92 AM POR din 31.08.2012.

Pârâta SC U.G. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect precizând că reclamanta nu mai poate cere rezilierea contractului câtă vreme acesta este încetat. În motivare arată pârâta faptul că pârâta nu i-a achitat din contravaloarea lucrărilor efectuate, deşi a primit sume de bani de reclamantă şi prin urmare asociaţia s-a dizolvat. Mai arată faptul că s-a solicitat administratorului judiciar al SC E.D. SRL rezilierea contractului, iar potrivit dispoziţiilor contractuale acesta se consideră denunţat la data expirării unui termen de 30 de zile de la data recepţionării solicitării cocontractantului privind denunţarea contractului.

Pârâta SC E.D. SRL prin administrator special a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei faţă de faptul că împotriva debitoarei s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei, iar cererea formulată de reclamantă trebuie soluţionată de judecătorul sindic.

Prin încheierea de şedinţă din data de 27.11.2015 instanţa a calificat excepţia necompetenţei materiale ca fiind excepţia necompetenţei funcţionale, fiind admisă excepţia şi trimisă cauza spre soluţionare judecătorului sindic.

La data de 3.02.2016 pârâta SC E.D. SRL formulează cerere de repunere în termen a întâmpinării şi cererii reconvenţionale.

Prin încheierea de şedinţă din data de 2.03.2016, instanţa a respins cererea de repunere în termen şi a constatat decăzută pârâta SC E.D. SRL din dreptul de a mai propune probe şi a ridica excepţii în afara celor de ordine publică şi a admis excepţia tardivităţii cererii reconvenţionale şi respins ca tardivă cererea reconvenţională, a respins excepţia nulităţii pentru lipsa obiectului cu motivarea arătat în cuprinsul acelei încheieri de şedinţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului judecătorul sindic reţine următoarele:

În fapt, prin contractul de lucrări nr. 27152/21.11.2012 reclamanta Oraşul B. în calitate de achizitor a dorit executarea lucrării: „Implementarea unui sistem de supraveghere şi monitorizare video pentru creşterea siguranţei populaţiei în Cartierul de Vest al oraşului B.”, iar executanta, Asociaţia E.D. prin  E.D. SRL s-a obligat să execute, să finalizeze şi să întreţină lucrările prevăzute prin contract. Preţul contractului s-a stabilit la suma de 752.965,70 lei la care se adaugă TVA de 180.711,77 lei. Durata contractului a fost stabilită la 7 luni cu începere de la data de 21.11.2012.

Judecătorul sindic reţine că executarea contractului începe după constituirea garanţiei de bună execuţie şi predarea amplasamentului, la data de 5.12.2012.

. Din contractul încheiat se reţine faptul că una dintre obligaţiile achizitorului este aceea de a obţine toate autorizaţiile şi avizele necesare execuţiei lucrărilor (art. 11.1 din contract). De asemenea obligaţia achizitorului este şi aceea de a trasa axele principale, a bornelor de referinţă, căilor de circulaţie şi a limitelor terenului pus la dispoziţia executantului precum şi pentru materializarea cotelor de nivel în imediata apropiere a terenului (art. 11.4 din contract). Obligaţia corelativă a executantului este aceea de a trasa corect lucrările faţă de reperele date de achizitor, iar în situaţia apariţiei unei erori în execuţie, executantul este obligat să o îndrepte pe cheltuiala sa, cu excepţia cazului în care este rezultatul datelor incorecte furnizate în scris de către proiectant (art. 10.5 din contract).

Judecătorul sindic mai reţine şi faptul că în situaţia unor dificultăţi apărute în executarea lucrărilor, care generează costuri suplimentare, aceste cheltuieli vor fi suportate de către achizitor (art. 10.4 din contract).

Rezilierea contractului prevăzută de dispoziţiile art. 12.3 şi 12.4 din contractul încheiat de părţi se produce pentru nerespectarea obligaţiilor asumate prin contract de către una din părţi, în mod culpabil şi repetat, dând dreptul părţii lezate de a considera contractul reziliat şi de a pretinde daune interese. Cea de a doua situaţia în care intervine rezilierea contractului este aceea în care executantul dă faliment, achizitorul rezervându-şi dreptul de a renunţa oricând la contract, cu condiţia ca această renunţare să nu prejudicieze executantul din dreptul de a formula acţiune sau despăgubire precum şi dreptul de a pretinde numai plata corespunzătoare pentru partea din contract executată până la data denunţării unilaterale a contractului.

Prin actele adiţionale nr.1/19.06.2013 şi nr. 2/28.07.2014 s-a hotărât ca efectele contractului de lucrări să înceteze să mai producă efecte la data de 21.08.2014, respectiv la data de 21.08.2015.

Din corespondenţa purtată de părţile contractului instanţa reţine că au apărut dificultăţi în executarea contractului ca urmare a faptului că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, nefurnizând executanţilor amplasamentul  lucrării în conformitate cu executarea proiectului, iar neconformităţile invocate de acesta în derularea proiectului ce face obiectul contractului, conduc la concluzia faptului că este culpabil de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale prevăzute la art. 11 din contractul încheiat.

Judecătorul sindic reţine din motivarea acţiunii în rezilierea contractului de lucrări, faptul că reclamanta are drept motiv pentru rezilierea contractului falimentul pârâtei SC E.D. SRL, precum şi faptul că pentru a încheia un nou contract trebuie respectate dispoziţiile art. 6, cap. II din instrucţiunile nr. 92 ale AMPOR, arătând că este necesară rezilierea contractului pentru ca apoi să fie făcută revizia proiectului tehnic în vederea beneficierii în continuare de finanţare pentru acest proiect.

La data de 13.02.2015 reclamanta solicită prin adresă către pârâte rezilierea contractului (fila 82 dosar vol. I). Din răspunsul dat de pârâta SC E.D. SRL se reţine că aceasta nu a fost de acord cu rezilierea contractului, iar pârâta SC U.G. SA precizează că este de acord cu rezilierea, însă  faţă de poziţia exprimată de asociatul său, consideră că nu poate avea loc o reziliere de comun acord şi propune notificarea administratorului judiciar al pârâtei SC E.D. SRL, respectiv pe Ionescu şi Asociaţii SPRL.

Judecătorul sindic reţine faptul că reclamanta a reconsiderat poziţia sa referitoare la reziliere prin adresele ulterioare solicitând pârâtelor convocarea la discuţii referitoare la ce implică operarea modificărilor necesare la proiectul iniţial.

La data de 11.05.2015 reclamanta notifică pârâtelor (fila 58, 59 ds. Vol. I) punerea în întârziere şi rezilierea contractului, ataşând dovezile de expediere a notificării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la adresele celor două pârâte.

În drept, potrivit art. 86 din Legea 85/2006: „(1) Contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate să denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care i se cere să denunţe contractul; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat. Contractul se consideră denunţat:

a) la data expirării unui termen de 30 de zile de la recepţionarea solicitării cocontractantului de denunţare a contractului, dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu răspunde;

b) la data notificării denunţării de către administratorul judiciar/lichidator.

(2) În cazul denunţării unui contract, o acţiune pentru despăgubiri poate fi introdusă de către contractant împotriva debitorului..”

Judecătorul sindic reţine faptul că din textul legal anterior menţionat se desprind  condiţiile în care poate opera denunţarea contractului în cazul în care una dintre părţile contractante intră în procedura insolvenţei, precum şi existenţa unei cauze de nulitate a oricăror clauze care condiţionează rezilierea în caz de intrare în procedura insolvenţei.

Astfel că la data la care societatea pârâtă SC E.D. SRL a intrat în procedura insolvenţei toate operaţiunile societăţii se desfăşoară sub conducerea practicianului în insolvenţă (art. 49 alin. 1 L 85/2006), care poate decide dacă este cazul, în acord cu principiul maximizării averii debitoarei, care dintre contractele aflate în derulare la momentul deschiderii procedurii aduce profit debitoarei şi care aduce pierdere averii acesteia, fiindu-i conferit în mod exclusiv acest atribut.

Judecătorul sindic reţine faptul că la momentul deschiderii procedurii insolvenţei deşi nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitoarei, administratorul special are dreptul de a conduce societatea sub supravegherea administratorului judiciar, ceea ce semnifică faptul că toată activitatea desfăşurată de administratorul special se face cu aprobarea administratorului judiciar. Judecătorul sindic constată că notificarea de reziliere (fila 58 ds. Vol. I) comunicată de către  reclamantă pârâtelor este comunicată către cele două societăţi, însă nu există la dosarul cauzei dovada comunicării acestei notificări şi administratorului judiciar al pârâtei SC E.D. SRL, pentru a decide pentru societatea aflată în insolvenţă care dintre contractele în derulare pot fi menţinute şi care reziliate. Prin urmare acesta nu a fost notificat, astfel că intenţia de denunţare a contractului formulată de către reclamantă nu putea produce efecte juridice, câtă vreme din partea administratorului judiciar nu există vreo împuternicire în acest sens pentru administratorul special.

Judecătorul sindic constată că la dosarul cauzei nu se regăseşte nici notificare din partea practicianului în insolvenţă cu privire la denunţarea contractului, întrucât menţinerea contractului de lucrări nu aduce beneficii averii debitoarei şi nici răspunsul dat notificării reclamantei la solicitarea de denunţare şi astfel menţinerea acestuia.

Mai mult, la data la care este formulată notificarea de denunţare, judecătorul sindic apreciază că aceasta s-a făcut peste termenul de 3 luni prevăzut de dispoziţiile legale anterior enunţate. Deschiderea procedurii insolvenţei pârâtei s-a făcut la data de 17.12.2014, iar notificarea de reziliere la data de 11.05.2015, cu mult peste termenul prevăzut de lege, ceea ce semnifică faptul că lipsa unui răspuns din partea administratorului judiciar nu conduce la considerarea ca fiind denunţat contractul. Dar acest aspect ar fi valabil doar în situaţia în care administratorul judiciar ar fi fost notificat de reclamantă. Or din toate înscrisurile depuse în probatoriu nu rezultă o astfel de situaţie.

Soluţionarea legală şi temeinică a cererii de reziliere formulată de reclamanta beneficiară a contractului de lucrări impune o corectă stabilire a efectelor pe care le produce pe de o parte notificarea formulată de reclamantă în vederea rezilierii contractului de lucrări încheiat cu pârâtele, motivat de faptul că una din ele este în insolvenţă, şi pe de altă parte existenţa unei notificări fără efect din partea reclamantei şi prin urmare lipsa unui răspuns din partea administratorului judiciar, ambele demersuri prin raportare la momentul deschiderii procedurii de insolvenţă şi la dispoziţiile art. 86 alin. 1 din Legea 85/2006, aşa cum au fost modificate prin Legea 277/2009.

Rezilierea contractului de lucrări pentru deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei s-a comunicat de către reclamantă către societatea debitoare intrată în procedura de insolvenţă la data de 11.05.2015. Trebuie enunţat în acest context faptul că deschiderea procedurii de insolvenţă faţă de un debitor atrage, de drept, incidenţa dispoziţiilor speciale ale actului normativ care reglementează insolvenţa, independent de orice notificare din partea administratorului judiciar şi de declararea sau nu a creanţei în cadrul procedurii. Astfel, regimul aplicabil raporturilor juridice în care este implicat debitorul supus procedurii de insolvenţă trebuie să fie unul unitar. Altfel spus, acelaşi debitor nu poate fi în stare de insolvenţă faţă de unii dintre creditorii săi, în timp ce faţă de alţi creditori acelaşi debitor să nu fie considerat în stare de insolvenţă. Dimpotrivă, din momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, regimul juridic special reglementat de Legea 85/2006 se aplică tuturor raporturilor juridice în care este implicat debitorul.

Particularizând la cazul concret dedus judecăţii, după deschiderea procedurii de insolvenţă faţă de debitoare este exclusă aplicarea dispoziţiilor contractuale care au ca efect rezilierea contractului de lucrări fie pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, fie pentru intrarea în procedura insolvenţei şi devin de drept incidente dispoziţiile art. 86 alin. 1 din Legea 85/2006 care prevăd că ,,Contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate să denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care i se cere să denunţe contractul; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat”.

Textul enunţat este nesusceptibil de vreo interpretare contrară celei prin care un contract care este considerat într-o manieră imperativă ,menţinut, conform textului nu poate fi în acelaşi timp reziliat pentru insolvenţă sau nerespectarea obligaţiilor contractuale. Este necesară distincţia între clauza de reziliere a contractului pentru nerespectarea clauzelor contractuale şi o clauză de desfiinţare a contractului pentru deschiderea procedurii de insolvenţă, întrucât clauza de desfiinţare a contractului pentru deschiderea procedurii se consideră nulă, iar rezilierea pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale nu poate fi invocată faţă de societatea supusă procedurii de insolvenţă. Instanţa apreciază că nu poate fi culpabilă în aceste circumstanţe societatea pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, orice reziliere este exclusă iar soarta contractului va fi tranşată de către administratorul judiciar în condiţiile art. 86 alin. 1 din Legea 85/2006. Este adevărat că potrivit art. 86 alin. 2 din legea 85/2006 cocontractantul poate introduce o acţiune în despăgubiri.

Cu atât mai mult reclamanta nu poate introduce o acţiune în rezilierea contractului în care invocă propria culpă, respectiv imposibilitatea punerii în executare a proiectului furnizat către pârâte, sub forma imprecisă a neconcordanţelor declarate de către reclamantă în proporţie de 40 % din soluţia iniţială care ar conduce la distorsionarea condiţiilor de competiţie existente la iniţierea procedurii de achiziţie lucrări. Aşadar, faptul că de la bun început achizitoarea nu a înţeles să formuleze condiţiile specifice proiectului pe care l-a vrut implementat, condiţii care s-au schimbat ulterior încheierii contractului de achiziţie publică de lucrări, nu poate fi imputat executanţilor şi acest aspect cu atât mai mult cu cât prin contract reclamanta îşi asumă că eventualele neconcordanţe vor fi suportate de către ea.

Faţă de considerentele expuse instanţa apreciază că reclamanta nu poate cerere rezilierea contractului din propria culpă şi va respinge acţiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare