Ordonanţă preşedinţială

Decizie **** din 15.05.2017


DOSAR NR. ………..

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV A CIVILĂ

Decizia civilă nr. ………..

Şedinţa publică de la ………..

Tribunalul compus din:

PREŞEDINTE: ****

JUDECĂTOR: ****

GREFIER: ****

Pe rol se află soluţionarea apelului formulat de apelantul-reclamant ……….. împotriva sentinţei civile nr. ………..pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. ……….. în contradictoriu cu intimata-pârâtă ……….., cu participarea autorităţii tutelare din cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, cererea de chemare în judecată având ca obiect ordonanţă preşedinţială – suplinire acord. 

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns apelantul-reclamant, personal şi intimata-pârâtă, prin avocat  , care depune împuternicire avocaţială la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Apelantul-reclamant, personal, depune dovada achitării taxei de timbru judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, care se anulează de către tribunal.  Apelantul-reclamant, personal, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv hotărârea de stabilire a domiciliului minorului la tată.

Intimata-pârâtă, prin avocat, nu se opune probei cu înscrisuri.

Tribunalul, în temeiul art. 255-258 Cod procedură civilă încuviinţează apelantului proba cu înscrisuri şi o constată administrată.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat şi probe de administrat,tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul părţilor pe  fondul cauzei.

 Apelantul-reclamant, personal, solicită admiterea apelului, încuviinţarea acordului pârâtei privind deplasarea minorului în State Unite ale Americii împreună cu tatăl  în perioada 30.07.2017-10.09.2017, urmând ca la sfârşitul acestei perioade minorul să revină în România însoţit de către tată, precum şi suplinirea acordului pârâtei privind eliberarea de către autorităţile americane  a paşaportului temporar pentru minor.

Se învederează instanţei faptul că această călătorie are scop educativ, urmând ca minorul să viziteze mai multe muzee şi parcuri de distracţii în SUA, precum şi să-şi reîntâlnească familia extinsă.

S-a mai arătat faptul că, având în vedere că pârâta se opune deplasării minorului în SUA, deşi această deplasare are în principal scop educativ cu menirea de a contribui  pozitiv la dezvoltarea armonioasă psihico-emoţională a minorului, este într-o contradicţie totală cu concepţia filozofico-juridică potrivit căreia interesul superior al copilului trebuie să primeze. Apelantul apreciază că mama încearcă obstrucţionarea la libera circulaţie a minorului. Fără cheltuieli de judecată.

Intimata-pârâtă, prin avocat, solicită respingerea apelului, ca nefondat, menţinerea sentinţei de fond ca fiind legală şi temeinică. Arată că apelantul a omis să spună instanţei faptul că a fost condamnat cu suspendare la 1 an şi 6 luni de închisoare pentru abandon de familie şi fals în acte, ceea ce presupune că acesta are un program de urmat. Apreciază că această deplasare un SUA nu presupune un program de educare astfel cum susţine apelantul, acordul mamei pentru această deplasare presupunând un risc, respectiv riscul ca minorul să nu se mai întoarcă în România. De asemenea, se mai arată că minorul a locuit fizic numai la tată din anul 2015. Cheltuieli de judecată pe cale separată.

 Tribunalul reţine cauza în pronunţare.

TRIBUNALUL

Prin sentinţa civilă nr. ……….. Judecătoria Sectorului 1 a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul ………..având ca obiect suplinirea acordului paratei ……….. privind deplasarea minorului ……….., cetean roman si american, nascut la data de ………..in Long Beach, California, S.U.A. pe care acesta urmeaza sa o faca alaturi de tata in Statele Unite ale Americii in perioada 30.07.2017 – 10.09.2017 in scop educativ si de petrecere a vacantei, urmand ca la sfarsitul acestei perioade minorul sa revina in Romania insotit de tata si suplinirea acordului paratei privind eliberarea de catre autoritatile americane a pasaportului temporar pentru minor.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că, având în vedere obiectul acţiunii, pentru deplasarea minorului în străinătate este necesar acordul pârâtei în acest sens, conform dispoziţiilor art. 18 alin. 2 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care prevăd că ,,Deplasarea copiilor în tara şi în strainătate se realizează cu înştiinţarea şi cu acordul ambilor părinţi; orice neintelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acestui acord se soluţionează de catre instanţa judecatorească." Potrivit disp. art. 5 alin.l din Legea 272/2004, copiii au dreptul la protecţie şi asistenţă în realizarea şi exercitarea deplină a drepturilor lor, în condiţiile prezentei legi, iar alin.2 din acelaşi text normativ prevede că raspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltarii copilului revine în primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil, ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.

Totodată instanţa a avut în vedere dispoziţiile Legii 248/2005 care prevăd, la art. 2 alin. 2, că cetăţenii români minori pot călători în străinatate numai însoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi, iar conform art. 30 alin. 1 organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din România a cetăţenilor români minori numai dacã sunt însoţiţi de o persoanã fizică majoră, în cazul în care minorului este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate şi călătoreşte în străinătate împreună cu unul dintre părinţi numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte din care sã rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei respective în statul sau în statele de destinaţie, precum şi cu privire la perioada acesteia. De asemenea, art. 31 alin. 3 reglementeză situaţia existenţei unei neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului ori în cazul în care unul dintre aceştia se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, în sensul că părăsirea teritoriului României se permite numai după soluţionarea neînţelegerilor de către instanţa de judecatã, în condiţiile legii.

Pentru aceste motive instanţa a analizat daca acţiunea introdusă de reclamant îndeplineşte condiţiile arătate anterior.

Reclamantul a justificat deplasarea în străinătate de posibilitatea minorului de a-şi dezvolta abilităţile de comunicare, de a veni în contact cu alte culturi, de a participa la evenimente culturale cu deosebită înrâurire asupra dezvoltării sale intelectuale şi sociale.

Reclamantul a sustinut ca pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti a inregistrat dosarul de drept comun nr. ……….. avand ca obiect suplinirea acordului paratei, avand acelasi parti, iar obiectul priveste acelasi minor. Cu toate acestea, instanta constata ca dosarul de fond nu priveste perioada mentionata in prezenta ordonata presedintiala, astfel cum a fost precizata, respectiv 30.07.2017 – 10.09.2017 si nici acelasi scop. Astfel, prin actiunea de drept comun reclamantul a inteles sa solicite suplinirea acordului paratei privind deplasarile minorului, pe care acesta urmeaza sa le faca in afara Romaniei in scop scolar, educational, sportiv si de peterecere a vacantelor in perioada dedicata exclusiv petrecerii timpului cu tatal conform programului de relationare parentala precizat in hotararea nr. ……….. in dosarul nr. ……….. si suplinirea acordului paratei privind eliberarea de catre autoritatile romane a pasaportului romanesc si a pasaportului american pentru minor.

Ordonanţa preşedinţială este o procedură specială reglementată de art. 997 NCPC, în temeiul căreia, instanţa de judecată poate lua măsuri vremelnice, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonanţă preşedinţială este admisibilă când sunt întrunite cumulativ cerinţe ca aparenţa dreptului, caracterul provizoriu al măsurii, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudicierea fondului.

Pentru a se evita o solutie gresita, se observa ca litigiul pe fond si cererea de ordonanta presedintiala, desi par a avea un obiect identic si unic (doua capete de cerere), ambele avand ca obiect suplinirea acordului paratei privind deplasarea minorului in strainatate si suplinirea acordului paratei privind eliberarea de catre autoritatile romane a pasaportului romanesc pentru minor, acestea nu privesc aceeasi perioada si nici acelasi scop. Prin urmare, nu se poate considera ca actiunea de suplinire a acordului paratei cu privire la orice deplasari ale minorului in afara Romaniei cu orice fel de scop (scolar, educational, sportiv si de petrecere a vacantelor) oricand in programul de vizitare reprezinta actiunea de fond pentru aciunea privind suplinirea acordului paratei intr-o anumita perioada (necuprins, de altfel, in programul de relationare parentala precizat in hotararea nr. 433/11.03.2013 in dosarul nr. 2753/94/2011 – f. 50-55) introdusa pe calea ordonantei presedintiale, chiar daca prin formularea acesteia se urmareste aceeasi finalitate, pentru simplul motiv ca actiunea de fond trebuie sa aiba acelasi obiect cu ordonanta.

In ceea ce priveste conditia urgentei in raport de obiectul cererii, aceasta trebuie analizata prin prisma intervalului de timp scurs de la producerea faptului prejudiciabil si pana la introducerea cererii de ordonanta presedintiala. Nu se poate retine ca indeplinita conditia urgentei in speta, in conditiile in care reclamantul solicita ca masura provizorie dispusa sa fie aplicata peste aproximativ 6 luni de la pronuntarea hotararii (30.07.2017 – 10.09.2017), neinvederand imprejurari de natura sa justifice urgenta masurii, cel putin pentru moment prin promovarea prezentei actiuni. Pe de alta parte neprejudecarea fondului se suprapune cu condiţia vremelniciei, iar prezenta actiune tinde sa se transforme in actiune de drept comun, urmand ca masura de suplinire a acordului paratei sa devina definitiva.

 Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul ……….., cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă sub nr. ………..la data de ……….., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei atacate şi pe cale de consecinţă, admiterea acţiunii astfel cum a fost precizată.

În motivarea apelului, s-a arătat că cererea formulată este perfect admisibilă, fiind îndeplinite condiţiile pentru emiterea ordonanţei preşedinţiale. Măsura are caracter vremelnic doar pe perioada sejurului în străinătate, urgenţa este dată de refuzul manifestat târziu de mamă încât obţinerea unei hotărâri în procedura de drept comun este imposibil de obţinut în timpul rămas până la plecare, iar dreptul minorului s-ar putea păgubi prin întârziere. Precizează că cereri similare de suplinire a acordului pârâtei au fost admise deja.

Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare.

Analizând sentinţa civilă apelată prin prisma motivelor de apel Tribunalul reţine următoarele:

Potrivit art. 487 C.civ., părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea şi sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaşte acestuia. Înţelesul şi conţinutul autorităţii comune care rezultă din prevederile Codului Civil menţionate anterior sunt redate şi de prevederile art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.

Din coroborarea acestor prevederi legale rezultă că autoritatea parentală comună reprezintă exercitarea în comun a drepturilor şi obligaţiilor părinţilor cu privire la deciziile importante din viaţa copilului, şi anume cele referitoare la sănătatea, educaţia, reşedinţa şi administrarea bunurilor acestuia. Deciziile de zi cu zi se iau de părintele împreună cu care locuieşte copilul. Ca atare, în situaţia părinţilor care nu locuiesc împreună, autoritatea părintească comună înseamnă că ambii părinţi participă la luarea deciziilor importante cu privire la creşterea copilului, astfel cum acestea sunt identificate de art. 31 alin. 3 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, modificată. Potrivit art. 486 NCC, ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, după ce îi ascultă pe părinţi şi luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile. De asemenea, potrivit art. 31 alin. 3 Legea nr. 248/2005, ieşirea din România a minorilor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la exprimarea acordului, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 30 alin. (2) şi (3), se permite numai după soluţionarea neînţelegerilor de către instanţa de judecată, în condiţiile legii.

Dispoziţiile legale enunţate anterior reglementează situaţia în care autoritatea părintească se exercită în comun de părinţi, însă aceştia nu se înţeleg şi nu pot lua o decizie. Mecanismul suplinirii consimţământului este reglementat tocmai pentru a asigura luarea unei decizii atunci când părinţii nu pot ajunge la un acord dar şi pentru a preveni un eventual refuz abuziv din partea unuia dintre părinţi, în vederea garantării respectării interesului superior al minorului.

Tribunalul reţine că potrivit dispozițiilor art. 997 C.pr.civ., pentru a fi admisibilă, cererea de ordonanță președințială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții: aparenţa dreptului în favoarea reclamantului, urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.

În ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate reţine ca acestea sunt întrunite în prezenta cauză şi cu privire la această cerere. În primul rând, ţinând seama de faptul că, din formularea cererii, reiese că apelantul reclamant urmăreşte luarea unor măsuri limitate în timp, Tribunalul apreciază că, sub aspectul caracterului vremelnic şi al neprejudecării fondului, cererea de ordonanţă preşedinţială este admisibilă, caracterul vremelnic reieşind din chiar natura măsurii luate şi din limitarea ei în timp 30.07.2017-10.09.2017. De asemenea valabilitatea paşaportului ce urmează a fi liberat este limitată în timp.

Sub aspectul urgenţei, Tribunalul constată ca in prezenta cauză se are  în vedere dreptul la libera circulaţie a copilului, refuzul intimatei cu privire la deplasarea minorului în afara graniţelor ţării însoţiţi de tată, pentru petrecerea perioadei 30.07.2017-10.09.2017, fiind clar exprimat, şi data deplasării.  De asemenea subliniază că refuzul manifestat de nejustificat în condiţiile în care minorul a mai călătorit în SUA alături de tată şi s-a întors în România de fiecare dată.

 Tribunalul ar fi excesiv să se solicite promovarea unei acţiuni în procedura dreptului comun în condiţiile în care s-a făcut dovada existenţei pe rol a dosarului nr. 50731/299/2016 avand ca obiect suplinirea acordului paratei privind deplasarile minorului, pe care acesta urmeaza sa le faca in afara Romaniei in scop scolar, educational, sportiv si de peterecere a vacantelor in perioada dedicata exclusiv petrecerii timpului cu tatal conform programului de relationare parentala precizat in hotararea nr. 433/11.03.2013 in dosarul nr. 2753/94/2011 si suplinirea acordului paratei privind eliberarea de catre autoritatile romane a pasaportului romanesc si a pasaportului american pentru minor. Obiectul acelui dosar este mult mai complex şi se poate observa că include perioada indicat în prezenta cauză, scopul călătoriei regăsindu-se între cele menţionate în cuprinsul cererii introduse în procedura de drept comun.

Referitor la aparenţe dreptului Tribunalul reţine că intimată exercită alături de apelant autoritatea părintească asupra minorului iar în prezent domiciliul copilului este stabilit la tată. Totodată se observă că perioada menţionată se suprapune peste programul de legături personale stabilit în dosarul nr. 2753/94/2011.

Cu privire la temeinicia cererii Tribunalul subliniază că principiul interesului superior al minorului trebuie avut în vedere în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalităţii. Tribunalul are au în vedere ca şi criterii în aprecierea interesului minorului: vârsta acestuia, capacitatea de înţelegere şi acumulare de cunoştinţe, locul jocului şi imaginaţiei în dezvoltarea psihologică a acestuia, influenţa acestei deplasări în plasarea minorului în grupul de prieteni şi interşcolar.

Tribunalul apreciază că deplasarea minorului în SUA în perioada 30.07.2017-10.09.2017 corespunde principiului enunţat anterior, asigurând un echilibru între drepturile tatălui de a petrece o parte a vacanţei împreună cu fiul său şi de a exercita autoritatea părintească în comun alături de mamă  în condiţiile în care această plecare urmează a se realiza în ţara în care minorul s-a născut.

Pentru considerentele expuse, văzând dispoziţiile art. 480 cod proc civ, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul-reclamant ……….., împotriva sentinţei civile nr. ………..pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. ………..în contradictoriu cu intimata-pârâtă ……….. cu participarea autorităţii tutelare din cadrul Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, ………...

Schimbă în tot sentinţa civilă apelată în sensul că:

 Admite cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată.

Suplineşte consimţământului mamei pârâte pentru deplasarea minorului în SUA în perioada 30.07.2017 – 10.09.2017, însoţiţi de reclamant.

 Suplineşte consimţământului pârâtei pentru eliberarea, de către autorităţile americane, a paşaportului temporar pentru minorul ………...

Definitivă.

Pronunţată în  şedinţă publică, azi 15.05.2017.

PREŞEDINTE

JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud. CD

Jud. S 1  Buc. Jud. fond ****