Ordonanta presedintiala

Judecătoria Mediaş

Sentinţa civilă nr.487/10.03.2010

Domeniu asociat - ordonanţă preşedinţială

Constată că prin cererea înregistrată la instanţă la data de 23.12.2009 reclamanta C. R., domiciliată în M., str. T. nr.-, bl.-, ap.-, jud. S., cheamă în judecată pe pârâta BRD G. S. G. – Filiala M., cu sediul în M., str. M. E. nr., jud. S., solicitând ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să se dispună deblocarea cardului său de venituri salariale cu nr. de cont 16160993300 şi cod IBAN RO23BRDE330SV16160993300; eliberarea de către bancă a istoricului contului mai sus menţionat pentru ultimii doi ani; primirea unui răspuns scris din partea băncii cu motivele care au provocat blocarea contului. Solicită şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare arată că, în calitate de angajat al Consiliului Local M.-D. A. S., este posesoarea unui card BRD pentru drepturile salariale, pentru care dispune şi de o descoperire de card, dar la data de 1 decembrie 2009 cardul i-a fost blocat fără a fi anunţată în prealabil, fiind astfel privată de a primi minimul de 70% din drepturile salariale. Mai arată că, în lipsa oricăror venituri, prin blocarea cardului este pusă în situaţia de a nu mai putea plăti cheltuielile de întreţinere şi de a i se întrerupe utilităţile pe timp de iarnă.

În drept se invocă dispoziţiile art. 581-582 Cod pr. civilă, art. 8, 112 şi 274 Cod pr. civilă.

Prin întâmpinare, pârâta solicită respingerea acţiunii ca fiind inadmisibilă, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. În motivare arată că la data de 06.11.2007 reclamanta a beneficiat de o descoperire autorizată de cont în valoare de 3348 lei pe contul în care îşi încasează salariul, termenul de acordare fiind de 24 de luni, cu prelungire automată, dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, între care şi aceea ca reclamanta să nu înregistreze incidente de plăţi şi să aibă un serviciu bun al datoriei faţă de bancă, condiţie ce nu a fost îndeplinită întrucât reclamanta are întârzieri la mai multe credite acordate de diverse bănci, inclusiv la creditul acordat de BRD. Mai arată că la data la care ar fi trebuit reînnoit  descoperitul de card reclamanta figura cu restanţă faţă de bancă cu suma de 3341,53 lei din descoperitul de cont, deci aproape întreaga sumă (3348 lei), astfel că banca nu mai putea să reînnoiască automat descoperitul şi întreaga sumă a fost trecută la restanţă.

La termenul de judecată din 13.01.2010 reclamanta arată că înţelege să-şi transforme acţiunea într-o acţiune de drept comun.

Examinând cauza instanţa reţine:

În baza cererii formulate la data de 06.11.2007 reclamanta a beneficiat din partea pârâtei de o descoperire autorizată de card (DAC) pentru suma de 3348 lei, începând cu data de 21.11.2007 (fila 225-27 dosar). Termenul de acordare este de 24 de luni, cu prelungire automată, fără îndeplinirea unor formalităţi suplimentare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

„Clientul nu a înregistrat incidente de plăţi şi a avut un serviciu bun faţă de bancă; nu s-a înregistrat din partea clientului o solicitare expresă scrisă de renunţare, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înaintea expirării acestuia; banca nu a denunţat unilateral înţelegerea ca urmare a nerespectării de către client a obligaţiilor asumate; clientul face parte în continuare din convenţia în cadrul căreia i-a fost acordat DAC.”

Una din obligaţiile clientului, rezultate din contract,  era şi aceea de a alimenta contul în vederea rambursării integrale a DAC, în cazul în care banca nu acordă prelungirea.

Banca îşi rezerva dreptul de a bloca contul curent al clientului în cazul în care nu alimentează DAC timp de 3 luni consecutiv sau în cazul existenţei unui descoperit neautorizat de cont.

Contractul reclamantei a expirat la data de 21.11.2009, iar banca pârâtă a refuzat să-l mai prelungească, invocând unele incidente de plăţi pe care reclamanta le avea cu alte instituţii de finanţare şi, ca urmare, a blocat contul curent al reclamantei până la acoperirea sumei din descoperit rămasă de rambursat, respectiv suma de 3341,53 lei.

Din înscrisul de la fila 41 dosar, care reflectă istoricul încadrării în categoriile de întârziere, rezultă că  în luna mai, septembrie şi octombrie 2009 reclamanta a fost încadrată în categoria 1 de risc, în noiembrie 2009 în categoria 2, în decembrie în categoria 3, iar în ianuarie 2010 în categoria 4.  Aceasta în raport cu toate instituţiile de creditare.

Este de observat din înscrisurile de la filele 42-48 dosar că situaţia datoriilor reclamantei s-a agravat după ce contul de card i-a fost blocat, iar aceasta, nemaiavând bani, nu a mai putut să-şi onoreze ratele la credite. Mai mult chiar, din detaliile asupra contului cu descoperire de card  (filele 42-44 dosar) se poate observa că reclamanta nu a intrat în întârziere decât la 31.12.2009, după ce contul îi fusese blocat, iar întârzierea era dată de faptul că acesteia i se solicita întreaga sumă pentru care a avut aprobată descoperirea.

Prin urmare, pârâta nu avea nici un motiv să ia măsura blocării contului de card pentru întârzierea de plăţi,  singurul motiv care ar fi putut duce la blocare fiind cel legat de incidentele de plăţi faţă de alte instituţii de creditare, unde într-adevăr reclamanta a avut unele restanţe, care şi ele s-au agravat după data de 21.11.2009, când  pârâta i-a blocat cardul, încasând ea toate drepturile salariale, iar celelalte instituţii de creditare nu au mai putut fi satisfăcute. Atitudinea pârâtei a fost una egoistă, punând interesele sale mai presus de interesele celorlalţi creditori şi, profitând de faptul că reclamanta avea contul de card la această bancă, care i-a dat posibilitatea blocării, a reţinut toate sumele pe care aceasta le primea cu titlu de drepturi salariale.

Este adevărat că prin contract s-a prevăzut că, în cazul în care timp de 3 luni consecutiv clientul nu alimentează DAC sau dacă există un descoperit de cont neautorizat, banca are dreptul să blocheze contul curent al clientului, situaţie ce se asimilează unei executări silite prin poprire, numai că, în cazul unei astfel de executării, salariile şi alte venituri periodice din muncă nu pot fi urmărite decât până la ½ din venitul net lunar, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii, şi până la 1/3 din venitul net lunar, pentru orice alte datorii, iar dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi ½ din venitul net lunar, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care prin lege s-ar prevedea astfel, potrivit dispoziţiilor art. 409 alin. 1 şi 2 Cod pr. civilă.

Prin urmare, pârâta poate reţine din veniturile salariale ale reclamantei doar până la 1/3 din venitul net lunar, iar dacă sunt şi alţi creditori, urmărirea nu se poate face peste cota de 1/2, legiuitorul având în vedere faptul că cel îndatorat trebuie să aibă asigurate mijloacele minime de existenţă.

Raportat la aceste dispoziţii legale, chiar dacă reclamantei nu i-a mai fost prelungit descoperitul autorizat de card, pârâta nu va putea bloca în întregime contul acesteia, ci va putea ca, în  limitele determinate de lege, să-i reţină din drepturile salariale lunare o anumită sumă, până la acoperirea datoriei, inclusiv a dobânzilor datorate.

În raport de aceste considerente acţiunea va fi admisă aşa cum a fost restrânsă, urmând ca pârâta să fie obligată să deblocheze cardul de venituri salariale al reclamantei, cu nr. de cont - şi cod IBAN RO-.

Domenii speta

Spete similare