1.Drept procesual. Insolvență. Contestație la tabelul preliminar. Cereri de admitere a creanței depuse după expirarea termenului limită, stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței.

Înscrierea acestor creanțe în tabelul preliminar, de către administratorul judiciar. Neintervenirea sancțiunii decăderii. Trimiterea cu întârziere a notificărilor vizând deschiderea procedurii. Situația specială a administratorului statutar al debitoarei.

- Legea nr. 85/2006, art. 76 alin. 1, art. 28 alin. 1 lit. c, art. 7 alin. 3 teza I, teza a II-a, art. 61 alin. 1

Sancţiunea decăderii pentru nerespectarea termenului de depunere a cererii de admitere a creanţei intervine numai în măsura în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 85/2006. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât, creditorii care au depus cererile de admitere a creanțelor cu (o zi) întârziere figurau pe lista creditorilor, depusă conform art. 28 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006, însă nu au fost notificaţi de către administratorul judiciar cu privire la deschiderea procedurii insolventei, la termenele de depunere a cererilor de admitere a creanţelor şi la consecinţele nedepunerii acestora – în conformitate cu art. 7 alin. 3 teza I din Legea nr. 85/2006.

Afirmaţiile administratorului judiciar, potrivit cărora notificările au fost trimise cu întârziere din cauza volumului mare al actelor contabile sau deoarece respectivele creanţe reprezintă credite acordate societăţii prin depuneri în casierie şi în conturi bancare, efectuate în decursul mai multor ani, sunt nerelevante prin prisma obligaţiei ce-i incumba acestuia, de a transmite notificările, cu respectarea dispoziţiilor art. 61 alin.1 din Legea nr. 85/2006 tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitoare.

Administratorului statutar al debitoarei nu i se aplică aceleași reguli, în sensul că, în situația în care nu figurează pe lista întocmită de debitoare potrivit art. 28 din Legea nr. 85/2006, sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 alin. 3 teza a II-a din Legea nr. 85/2006, întrucât aceasta nu poate pretinde beneficii de pe urma culpe constând în întocmirea unei liste a creditorilor neconforme cu evidenţele contabile.

Potrivit art. 7 alin. 3 teza a II-a din Legea nr. 85/2006, pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută de art. 28 alin. 1 lit. c, procedura notificării prevăzute de art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

Prin Sentinţa civilă nr.1609 din 14 octombrie 2015, pronunţată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr.254/96/2014/a3, s-a admis contestaţia formulată de creditorul Banca de Export - Import a României E.B. SA Bucureşti, împotriva tabelului preliminar de creanţe al debitorului SC A.SRL Miercurea Ciuc, şi în consecinţă:

S-a dispus ca administratorul judiciar să înlăture din tabelul preliminar creanţele creditorilor M. T. M. şi M.H. I., înscrişi cu sumele de 922.916,80 lei, respectiv 254.254 lei, la categoria creanţelor chirografare, conform art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, precum şi creanţa creditorului Miron Cornelia, înscrisă cu suma de 71.500 lei la categoria creanţelor subordonate, conform art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006.

S-a dispus ca administratorul judiciar TRANSILVANIA INTERCONSULT IPURL Miercurea Ciuc să înscrie creditorul Banca de Export-Import a României E.B. SA Bucureşti la masa credală cu suma de 200,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată cu ordinul de plată nr. 837/06.05.2014, conform art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.

Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătorul sindic a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 521/14.02.2014 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitorului SC A. SRL Miercurea Ciuc. A fost stabilit termenul limită pentru depunerea creanţelor la data de 31.03.2014, iar termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea  şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor a fost stabilit la data de 21.04.2014.

Creditorul Banca de Export-Import a României E.B. SA Bucureşti, a formulat contestaţie împotriva tabelului preliminar de creanţe al debitorului SC A. SRL Miercurea Ciuc, solicitând admiterea contestaţiei cu consecinţa înlăturării din tabelul preliminar al creanţelor a sumelor înscrise de administratorul judiciar cu privire la creditorii: M.T. M. şi M. H. I., înscrişi cu sumele de 922.916,80 lei, respectiv 254.254 lei, la categoria creanţelor chirografare, conform art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, şi M.C., înscris cu suma de 71.500 lei la categoria creanţelor subordonate, conform art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, cu cheltuieli de judecată care vor fi dovedite.

Creditorul a precizat că la data de 14.02.2014, la cererea debitorului SC A. SRL Miercurea Ciuc, prin administratorul statutar M. C., s-a deschis procedura generală a insolvenţei. Prin sentinţa civilă nr. 521 a Tribunalului Harghita s-a stabilit termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor – 31.03.2014, precum şi termenul limită pentru întocmirea tabelului preliminar al creanţelor – 21.04.2014. Ulterior termenului limită pentru înregistrarea creanţelor, adică în data de 22.04.2014, la dosarul cauzei au fost înregistrate cererile de admitere a creanţelor depuse de creditorii M.H. I., M. T. M. şi M. C. Deşi cererile respective au fost depuse cu depăşirea termenului de declarare a creanţelor, administratorul judiciar a procedat la înscrierea acestora, cu încălcarea legii, în tabelul preliminar de creanţe: M. T. M. şi M. H. I., înscrişi cu sumele de 922.916,80 lei, respectiv 254.254 lei, la categoria creanţelor chirografare, conform art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, precum şi creanţa creditorului M. C., înscris cu suma de 71.500 lei la categoria creanţelor subordonate, conform art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006.

Creditorul a invocat prevederile art. 64 alin. 1 şi art. 76 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, considerând că administratorul judiciar nu avea atribuţiuni cu privire la soluţionarea cererilor de admitere a creanţelor depuse peste termenul prevăzut prin sentinţa de deschidere a procedurii.

Prin întâmpinare, cei trei creditori au solicitat respingerea contestaţiei şi obligarea creditorului Banca de Export - Import a României E.B. SA Bucureşti la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezenta cauză. Creditorii au precizat că au fost înscrişi în tabelul preliminar al creanţelor, conform datoriilor înregistrate de debitor, în considerarea faptului că deşi figurau pe lista creditorilor, depusă conform art. 28 lit. c din Legea nr. 85/2006, nu au fost notificaţi de administratorul judiciar cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei, termenele de depunere a cererilor de creanţă şi consecinţele nedepunerii acestora, invocând prevederile art. 7 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 85/2006.

La data de 22.04.2014 creditorii M. T.M., M. H. I. şi M.C. au înregistrat la Tribunalul Harghita cererile de înscriere a creanţelor, dată la care a fost întocmit tabelul preliminar de creanţe nr. 402/22.04.2014, tabel care însă trebuia întocmit, afişat  şi comunicat la data de 21.04.2014, fiind astfel greu de explicat cum de administratorul judiciar a şi luat la cunoştinţă de depunerea celor trei cereri, în aceeaşi zi în care acestea au fost depuse la instanţă, deşi tabelul trebuia întocmit în 21.04.2014, cu o zi înainte de data la care a fost întocmit.

Tabelul preliminar nr. 402/22.04.2014 a fost afişat la data de 23.04.2015.

La fila 117 în dosarul nr. 254/96/2014 este decizia din data de 25.02.2014 a asociatului unic M.C., prin care numitul M. T. M. a fost numit în calitate de administrator special care urma să reprezinte interesele societăţii şi ale asociaţilor în procedura insolvenţei. În plus, listele de inventariere de la filele 85 – 91 şi 94 conţin numele numitului M. T. M., documente anexate cererii de deschidere a procedurii. Astfel, creditorii M. C., M. T. M., precum şi creditorul M. H.I.(cei trei creditori având domiciliul la aceeaşi adresă cu cea a sediului societăţii debitoare unde s-a comunicat sentinţa civilă nr. 521/14.02.2014 – filele 104 şi 105 din dosarul nr. 254/96/2014)aveau cunoştinţă de deschiderea procedurii şi de consecinţele deschiderii procedurii în ceea ce privea calitatea acestora de creditori. Administratorul judiciar a fost propus tocmai de către administratorul societăţii debitoare, M. C.

În raportul lunar privind descrierea modului de îndeplinire a atribuţiilor şi justificarea cheltuielilor efectuate nr. 413/24.04.2014, administratorul judiciar a precizat că în tabelul preliminar au fost incluşi şi creditorii M.T. M., M. H. I. şi M. C., cu toate că declaraţiile de creanţă au fost depuse după termenul de depunere, având în vedere faptul că cei trei creditori nu au fost notificaţi în legătură cu deschiderea procedurii insolvenţei în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 85/2006, datorită faptului că administratorul judiciar nu a intrat în posesia tuturor actelor contabile. În această situaţie, culpa este a administratorului societăţii debitoare M. C., iar după data de 25.02.2014 a administratorului special M. T. M.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, prin excepţie de la dispoziţiile alin. 1, citarea părţilor, comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor, se vor realiza conform Codului de procedură civilă pentru situaţia anterioară deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută la art. 28 alin. 1 lit. c, procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. La fila 103 din dosarul nr. 254/96/2014 este dovada privind îndeplinirea procedurilor de publicare nr. 66880/26.02.2014 a sentinţei de deschidere a procedurii insolvenței debitorului SC A. SRL Miercurea Ciuc.

Potrivit art. 186 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, în acest scop partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând repunerea în termen.

Declaraţiile de creanţă ale creditorilor M. T. M., M. H. I. şi M. C. au fost înregistrate la instanţă la data de 22.04.2014, cu depăşirea termenului limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor (31.03.2014), stabilit prin sentinţa civilă nr. 521/14.02.2014, întârzierea nedatorându-se unor motive temeinic justificate.  În privinţa depunerii cu întârziere a declaraţiilor de creanţă de cei trei creditori nu sunt incidente dispoziţiile art. 186 din Codul de procedură civilă.

Faţă de cele reţinute, Tribunalul a admis contestaţia formulată de creditorul Banca de Export-Import a României E.B. SA Bucureşti, dispunând înlăturarea creanţelor creditorilor M. T. M. şi M. H. I., înscrişi cu sumele de 922.916,80 lei, respectiv 254.254 lei, la categoria creanţelor chirografare, conform art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006, precum şi creanţa creditorului M. C., înscris cu suma de 71.500 lei la categoria creanţelor subordonate, conform art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006 din tabelul preliminar de creanţe al debitorului SC A. SRL Miercurea Ciuc.

De asemenea, Tribunalul a reţinut că, aferent contestaţiei, creditorul a achitat suma de 600 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru – ordinul de plată nr. 837/06.05.2014 (200 lei), ordinul de plată nr. 838/06.05.2014 (200 lei) şi ordinul de plată nr. 839/06.05.2014 (200 lei), deşi, potrivit art. 14 alin. 1 din OUG nr. 80/2013 contestaţia formulată se taxează cu 200 lei. În privinţa diferenţei de 400 lei, a apreciat că creditorul are posibilitatea să se conformeze dispoziţiilor OUG nr. 80/2013.

Tribunalul a dispus ca administratorul judiciar TRANSILVANIA INTERCONSULT IPURL Miercurea Ciuc să înscrie creditorul Banca de Export-Import a României E.B. SA Bucureşti la masa credală cu suma de 200,00 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată cu ordinul de plată nr. 837/06.05.2014, conform art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat apel, creditorii M. T. . M. H. I., şi M. C., solicitând admiterea apelului, anularea hotărârii atacate şi în consecinţă respingerea contestaţiei formulate împotriva tabelului preliminar de creanţe ca neîntemeiată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezenta cauză.

În motivare, au criticat raţionamentul primei instanţe de a considera cererile de creanţe ca fiind depuse tardiv, fără a analiza apărările invocate de pârâţi prin întâmpinarea formulată.

Referitor la tardivitatea formulării declaraţiilor de creanţă, se retine că, au fost înregistrate în data de 22.04.2014 cu depăşirea termenului limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor (31.03.2014) stabilit prin Sentinţa civilă nr. 521/14.02.201, nefiind incidente dispoziţiile art. 186 din Codul de procedură civilă, cu privire la repunerea subsemnaților în termenul de a depune declaraţiile de creanţa.

O asemenea constatare este străină de natura pricinii, având în vedere că în speţă nu a fost solicitată repunerea în termenul de a depune declaraţiile de creanţă.

Astfel, apelanţii arată că au fost înscrişi în tabelul preliminar al creanţelor, conform datoriilor înregistrate de debitoare, în considerarea faptului că, deşi figurau pe lista creditorilor, depusă conform art. 28, lit. c din Legea 85/2006, nu au fost notificaţi de către administratorul judiciar cu privire la deschiderea procedurii

insolventei, termenele de depunere a cererilor de creanţă şi consecinţele nedepunerii acestora.

Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006 citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

De la această regulă alineatul 3 al aceluiaşi articol instituie două excepţii: comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii, ambele urmând să se facă potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Legiuitorul nu face nicio distincţie în funcţie de categoria din care face parte creditorul, citarea prin publicitate instituită cu titlu general de art. 95 Cod procedură civilă, fiind înlocuită cu modalitatea specială prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.

Respectarea celor două modalităţi de citare reprezintă o condiţie necesară şi suficientă pentru ca termenele care încep să curgă să îşi găsească aplicabilitatea.

De altfel, art. 61 alin. 1 şi 3 prevede în mod expres că în urma deschiderii procedurii administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor.

Numai în măsura în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor amintite, poate interveni aplicarea sancţiunii decăderii din drepturile conferite de Legea nr. 85/2006 creditorilor ( art. 76 alin. 1).

Concluzia se impune întrucât, ca orice sancţiune, aplicarea decăderii presupune întrunirea prealabilă a ipotezei avute în vedere de legiuitor. Or, atâta timp cât notificarea nu a respectat dispoziţiile legale, nu se poate considera că situaţia premiză este întrunită.

In aceste condiţii este străină de natura pricinii motivarea instanţei în sensul că având în vedere dovada privind îndeplinirea procedurilor de publicare nr. 66880/26.02.2014 a sentinţei de deschidere a procedurii insolventei debitorului, în speţă ar fi aplicabile prevederile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.

Potrivit dispoziţiilor mai sus arătate doar pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută la art. 28 alin. 1 lit. c, procedura notificării menţionată la art. 61, va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Astfel instanţa de fond urma să constate că în speţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 7 alin.3 din Legea nr. 85/2006, împotriva apelanţilor neputând interveni sancţiunea decăderii din termenul de depunere a cererii de creanţă, în condiţiile în care, deşi figurau pe lista creditorilor, depusă conform art. 28, lit. c din Legea 85/2006, nu au fost notificaţi de către administratorul judiciar cu privire la deschiderea procedurii insolventei.

Mai mult decât atât, la pronunţarea hotărârii instanţa de fond nu a ţinut cont nici de Raportul administratorului judiciar nr. 413/24.04.2014, din care rezultă în mod indubitabil că deoarece administratorul judiciar nu a intrat în posesia tuturor actelor contabile, nu au fost notificaţi în legătură cu deschiderea procedurii insolventei în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 85/2006.

În drept,apelanţii au invocat dispoziţiile art. 466, art. 480 din Cod procedură civilă, art. 7, alin. 3, teza I şi art. 61 din Legea 85/2006.

Intimata Banca de Export-lmport a României E.B. SA  a formulat note scrise faţă de apelul promovat de către apelanții-creditori M. T. M., M. H. l. şi M. C. solicitând  respingerea apelului si menţinerea hotărârii pronunţate pentru următoarele considerente;

Cu privire ia tardivitatea depunerii cererilor:

Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006: „Citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă.", iar la alin. 3 al aceluiaşi articol, se prevede ca:„Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi in lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă."

Aşadar, potrivit textelor legale mai sus citate, în vederea desfăşurării cu celeritate a procedurilor de insolvenţă, legiuitorul a prevăzut două modalităţi de comunicare a notificării creditorilor, respectiv:

1. Comunicarea notificării privitoare la deschiderea procedurii insolventei se realizează potrivit Codului de procedura civila, in situaţia in care creditorii au fost identificaţi in lista prevăzuta de art. 28 alin. (1) lit. c);

2. Comunicarea se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, in situaţia in care creditorii nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c).

Potrivit susţinerii celor trei creditori, faţă de aceştia nu poate interveni sancţiunea decăderii din termenul de depunere a cererii de admitere a creanţelor, motivat prin aceea că nu au fost notificaţi cu respectarea Legii, deşi figurau pe lista creditorilor, depusă conform art. 28 lit. c din Legea 85/2006.

Prin Raportul lunar privind descrierea modului de îndeplinire a atribuţiilor şi justificarea cheltuielilor efectuate nr. 413/24.04.2014, administratorul judiciar a motivat înscrierea celor trei creditori peste termenul de declarare a creanţelor prin neidentificarea acestor creditori în lista prevăzuta de art. 28 alin. 1 lit. c din Legea 85/2006.

In raport de aceste susţineri, se disting două ipoteze:

1. Ipoteza în care aceşti creditori nu au fost identificaţi în lista creditorilor (temeiul pentru care administratorul judiciar i-a înscris pe aceşti creditori in tabel);

2. Ipoteza în care aceşti creditori figurau în lista creditorilor, depusă în conformitate cu art. 2B lit. c din Legea 85/2006.

In situaţia în care creditorii nu au fost identificaţi în lista creditorilor, Legea prevede, la art. 7 alin. 3 teza a ll-a ca: „Pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) Ut. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvenţă."

Aşadar, în situaţia mai sus arătata, comunicarea prin publicarea în BPI este asimilată comunicării potrivit prevederilor Codului de procedură civilă a notificării deschiderii procedurii insolventei.

Or, se impune a sublinia că obligaţia depunerii listei creditorilor îi revenea asociatului unic M. C., iar ulterior, administratorului special M. T. M., prin urmare, neidentificarea acestor creditori in lista prevăzuta de art. 28 alin. 1 lit. c) se datorează atitudinii culpabile a celor doi care nu si-au îndeplinit legala.

După cum lesne se poate observa, persoanele care aveau obligaţia depunerii/comunicării listei creditorilor, sunt chiar doi dintre creditorii care susţin ca nu au fost notificaţi.

Faţă de cele arătate s-a considerat că, în mod corect, instanţa de fond a reţinut că procedurile de publicare a notificării au fost îndeplinite prin BPI, rezultând, prin aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. 3 teza a ll-a din Legea 85/2006, ca notificarea a fost adusă la cunoştinţa creditorilor care nu au fost identificaţi ca urmare a nedepunerii listei complete a creditorilor.

In ipoteza în care, potrivit susţinerii creditorilor, aceştia figurau parţial în situaţiile financiare ale societăţii,  solicită a se avea în vedere că administratorul judiciar nu are posibilitatea legală de a repune în termen creditorii ce au depus cererile peste termenul de declarare a creanţelor. Acesta este atributul exclusiv al judecătorului sindic, fiind evident ca administratorul judiciar nu putea trece peste aspecte ce trebuiau soluţionate de către instanţă, neputând proceda la înscrierea pur şi simplu a celor trei creanţe în tabelul preliminar, fiind nelegală o repunere în termen după bunul plac al administratorului judiciar.

Aşa cum rezultă din dispoziţiile legale, atribuţiile lichidatorului trebuie îndeplinite în termenele prevăzute de art. 62 din Legea nr. 85/2006, realizarea culpabilă a atribuţiilor ce îi revin neputând echivala cu repunerea în termen a creditorilor.

Pe de altă parte, toți cei trei creditori aveau cunoştinţă de deschiderea procedurii insolventei împotriva debitoarei A. SRL. Mai mult, doi dintre ei reprezentau, la momente distincte, debitoarea, prin urmare, pasivitatea acestor creditori care au aşteptat să fie notificaţi, deşi cunoşteau situaţia juridică a debitoarei, nu poate fi invocată în scopul exonerării depunerii declaraţiilor de creanţă în termenul legal.

Intimata TRANSILVANIA INTERCONSULT IPURL a depus un înscris referitor la apelul electorat de M. T.M., M. H. l. şi M. C. împotriva  sentinţei pronunţată de tribunal, precizând următoarele:

Referitor la tardivitatea declaraţiilor de creanţă:

Declaraţiile de creanţă a numiţilor M.T. M., M.H. l. şi M. C.  deşi au fost depuse după termenul de înregistrare a declaraţiilor de creanţă,  au fost incluse în tabel datorită faptului că notificările au fost trimise cu întârziere, având în vedere volumul mare al actelor contabile, analiza acestora şi identificarea creditorilor potenţiali necesitând un timp mai îndelungat mai ales ţinând cont de faptul că creditele persoanelor fizice au fost compuse din mai multe depuneri în casierie şi în conturi bancare în decursul mai multor ani consecutivi a sumelor cu valori reduse. În acest caz sunt aplicabile prevederile art. 76 din care rezultă că, în cazul în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art.7 titularul de creanţe anterior deschiderii procedurii nu este decăzut, cât priveşte  creanţa respectivă din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi din calitatea de creditor îndreptăţit să participe la procedură. 

Examinând apelul formulat, prin prisma criticilor invocate, având în vedere şi dispoziţiile art.476 C. pr.civ., Curtea a reținut următoarele:

Prin criticile formulate apelanţii au susţinut că hotărârea primei instanţe se bazează pe aplicarea greşită a dispoziţiilor art. art. 76 alin. 1 din  Legea nr. 85/2006, întrucât sancţiunea decăderii pentru nerespectarea termenului de depunere a cererii de admitere a creanţei intervine numai în măsura în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 7 din acelaşi act normativ.

Prima instanţă a reţinut în acest sens că cererile de creanţă formulate de apelanţii pârâţi, au fost înregistrate în data de 22.04.2014 cu depăşirea termenului limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor (31.03.2014) stabilit prin Sentinţa civilă nr. 521/14.02.201, nefiind incidente dispoziţiile art. 186 din Codul de procedură civilă, cu privire la repunerea subsemnaților în termenul de a depune declaraţiile de creanţa.

În acest context, apelanţii au arătat că au fost înscrişi în tabelul preliminar al creanţelor, deşi au înregistrat cererile de admitere a creanţei cu depăşirea termenului stabilit, în considerarea faptului că, deşi figurau pe lista creditorilor, depusă conform art. 28, lit. c din Legea 85/2006, nu au fost notificaţi de către administratorul judiciar cu privire la deschiderea procedurii insolventei, termenele de depunere a cererilor de creanţă şi consecinţele nedepunerii acestora.

Curtea, achiesând la criticile formulate de apelanţii pârâţi, a observat că, cu excepţia creditoarei M. C., care avea calitatea de asociat şi administrator al debitoarei, ceilalţi creditori, respectiv  M. T. M., M. H. I., erau trecuţi pe lista întocmită de debitoare în conformitate cu dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 85/2006 (fila 244 vol. I dosar de insolvenţă de bază). Prin urmare, notificarea lor trebuia efectuată în conformitate cu art. 7 alin.(3) teza I-a din acelaşi act normativ, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

În acest sens, Curtea a apreciat că afirmaţiile administratorului judiciar, potrivit cărora notificările au fost trimise cu întârziere, având în vedere volumul mare al actelor contabile sau pentru că creanţele apelanţilor pârâţi reprezintă credite acordate societăţii prin depuneri în casierie şi în conturi bancare, efectuate în decursul mai multor ani consecutivi, sunt nerelevante prin prisma obligaţiei ce-i incumba acestuia, de a transmite notificările cu respectarea dispoziţiilor art. 61 alin.1 din Legea nr. 65/2006 tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de creditor.

Cu referire la creanţa declarată de apelanta M.C., care nu figurează pe lista întocmită de debitoare potrivit art. 28, sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 alin.(3) teza a II-a din Legea nr. 85/2006, întrucât aceasta, în calitate de administrator statutar, nu poate beneficia  de propria culpă, de a întocmi o listă neconformă cu evidenţele contabile.

Potrivit art. 7 alin. 3 teza a II-a din Legea nr. 85/2006, pentru creditorii care nu au putut fi identificaţi în lista prevăzută de art. 28 alin.1 lit.c , procedura notificării prevăzute de art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.

În concluzie, Curtea a apreciat că aplicarea sancţiunii decăderii s-a efectuat cu nerespectarea normelor legale incidente, prima instanţă soluţionând în mod greşit procesul fără a intra în cercetarea fondului, iar această neregularitate atrage anularea hotărârii atacate.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin.3 N. Cod proc. civ., Curtea a admis apelul, anulând  în parte hotărârea atacată şi va reţine cauza spre rejudecare, cu evocarea fondului, în ceea ce priveşte contestaţia formulată de creditoarea Banca de Export-Import a României E.B. SA, împotriva tabelului preliminar de creanţe al debitorului SC A. SRL, vizând creanţele  creditorilor M. T.M. şi M. H. I., acordând termen de judecată în acest sens la data de 10.02.2016.

Domenii speta

Spete similare