Drepturi băneşti

Sentinţă civilă 307 din 14.03.2016


Prin cererea adresată Tribunalului Bacău la data de  14 mai 2015, înregistrată sub nr. 1705/110/201, Sindicatul Liber din învăţământul Judeţului Bacău, în numele reclamantelor C.D. şi P.I.E., au chemat în judecată pârâta C.J.R.A.E. BACĂU, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa sa fie obligat paratul la acordarea indemnizaţiei de 15% pentru invatamantul special, incepand cu data de 13 mai 2011 si pana in prezent.

În motivarea cererii se arată că  reclamantele deţin funcţia de "profesor consilier şcolar" la CJRAE BACĂU, conform deciziilor 1577/16.1.2011 si 1616/16.11.2011, anexate prezentei cereri de chemare in judecata.

I. In anul 2011, Legea 63/2011, Art. 1. prevedea următoarele:

(1) începând cu data intrării in vigoare a prezentei legi si pana la 31 decembrie 2011, personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant beneficiază de drepturile de natura salariata stabilite in conformitate cu anexele la prezenta lege.

(2) Cuantumul brut al salariilor de incadrare pentru personalul didactic si didactic auxiliar din invatamant este cel prevăzut in anexele nr. 1, 2, 3a si 3b, dupa caz.

(3) Indemnizaţiile de conducere specifice sunt prevăzute in anexa nr. 4.

(4) Sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile si celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul prevăzut la alin. (1), precum si metodologia de calcul al acestora sunt prevăzute in anexa nr. 5.

Anexa nr. 5, Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic, la art. 2, alin. 2, lit. C, stabileşte ca " (2)Salariul de bază este format din:

A.salariul de încadrare al funcţiei didactice prevăzut în anexele nr. 1 şi 2 la lege, în care este inclus sporul de stabilitate numai pentru tranşele de vechime în învăţământ de peste 10 ani, precum şi sporul de suprasolicitare neuropsihică existent la toate tranşele de vechime în învăţământ;

B.indemnizaţia de conducere, astfel cum este reglementată în anexa nr. 4 la lege; C.indemnizaţia pentru învăţământ special;", iar la art. 3 punctul C este stabilit si cuantumul acestei indemnizaţii, astfel: „(C)Personalul didactic din unităţile de învăţământ special, stabilite în condiţiile legii, beneficiază de o indemnizaţie de 15% din salariul de încadrare prevăzut în anexa nr. 2 la lege, stabilit conform procedurii reglementate de prezentul capitol, care devine bază de calcul pentru celelalte sporuri şi drepturi salariale."

Legea 1/2011 a Educaţiei Naţionale stabileşte regulile dupa care se organizează învatamantul special, in unităţi de invatamant special si unităţi de invatamant de masa, acesta adresându-se persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale si se realizează pentru toate nivelurile de invatamant -art. 48, 49.

Evaluarea, asistenta psihoeducationala, orientarea şcolara si orientarea profesionala a copiilor, a elevilor si a tinerilor cu cerinţe speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse si de asistenta educaţionala, denumite in continuare CJRAE, respectiv de CMBRAE, prin serviciile de evaluare si de orientare şcolara si profesionala, pe baza unei metodologii elaborate de M.E.C.T.S., acordandu-se prioritate integrării in invatamantul de masa. CJRAE cuprind si centrele logopedice interscolare. - art. 50 din Legea 1/2011.

Potrivit Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, aprobat prin Ordinul nr. 5555 din 7 octombrie 2011, "Art. 1 în fiecare judeţ funcţionează centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, denumit în continuare CJRAE, iar în municipiul Bucureşti funcţionează CMBRAE.

Art. 2 (l)Centrele menţionate la art. 1 sunt unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonate M.E.C.T.S., coordonate metodologic de inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

(2)CJRAE/CMBRAE reprezintă o instituţie de învăţământ special integrat specializată în oferirea, coordonarea şi monitorizarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens."

Din economia textelor de lege enumerate, se desprinde in mod cert concluzia ca reclamantele sunt indreptatite in anul 2011 la plata indemnizaţiei, acestea indeplinind condiţiile impuse de Legea 63/2011.

Mai departe, in anul 2012, Legea 283/2011, de aprobare a Ordonanţei 80/2010, la art. 1 alin. 3) "In anul 2012, cuantumul brut al salariilor de incadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, in conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2011, in măsura in care personalul isi desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii. "

Pentru anul 2013, potrivit OUG nr. 84/2012 trebuia să se menţină salariul stabilit legal pentru decembrie 2012 „In anul 2013 se menţin in plata la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 si art. 3-5 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobata cu modificări prin Legea nr. 182/2012."

OUG nr. 103/2013 "(3) In anul 2014, cuantumul brut al salariilor de incadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, stabilit in conformitate cu prevederile Legii nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2013, in măsura in care personalul isi desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii."

OUG 83/2014 "Art. 1. - (1) In anul 2015, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor funcţiei de baza/salariilor funcţiei de baza/indemnizatiilor de incadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2014 in măsura in care personalul isi desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii si nu se aplica valoarea de referinţa si coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi in anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare

(2) in anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunara bruta/salariul lunar brut, indemnizaţia bruta de incadrare se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acorda personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, in măsura in care personalul isi desfăşoară activitatea in aceleaşi condiţii".

Analizând succesiunea actelor normative in domeniul salarizării incepand cu anul 2011 si pana in prezent, se poate constata ca a fost menţinută indemnizaţia pentru invatamantul special in cuantum de 15 % din salariu. Desi reclamantele sunt indreptatite la plata acestei indemnizaţii, dupa cum s-a arătat , si au solicitat conducerii CJRAE sa puna in aplicare prevederile legale, răspunsul angajatorului, pe care il anexează, a fost unul general si neclar, citând art. 1 din OUG 83/2014.

Mai mult decât atat, Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de sector de Activitate invatamant Preuniversitar nr. 1483/13.11.2014 prevede la art. 36 alin. 1 lit. c) un spor de 15 % din salariul de baza al funcţiei indeplinite pentru personalul din unităţile de invatamant special.

In drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 247, 248 din Legea 1/2011. În dovedirea acţiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri.

Ataşat acţiunii s-au  depus la dosar înscrisuri ( f. 9-18 ds.).

Legal citat în procedura regularizării pârâtul a depus la dosar întâmpinare ( f.- 36-37 ds.) prin care solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi nelegală, arătând că, cele susţinute de reclamante nu se confirmă întrucât acestea îşi desfăşoară activitatea în unităţi şcolare din învăţământul de masă şi nu  lucrează efectiv în unităţi şcolare  din învăţământul special ca să poată justifica primirea acestui spor.

Ataşat întâmpinării s-au depus înscrisuri f. 38- 76 ds.

La data de 27 ianuarie 2015 ( f. 81 ds. )  reclamantele au depus precizări în ceea ce priveşte temeiul legal al acţiunii arătând că  acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 63/2011, Legea nr. 283/2011,  OUG nr. 84/2012, nr. 103/2013, nr. 83/2014.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa retine că acţiunea de faţă este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Reclamantele sunt angajatele CJRAE Bacău, instituţie de învăţământ special integrat. Din decizia nr. 1616 din 16.11.2011 a ISJ Bacău reiese că d-na I.E.P. este cadru didactic titular pe postul de profesor consilier şcolar la C.N.G.A. Bacău , începând cu 01 .09.2011, ca urmare a restructurării reţelei şcolare, devine cadrul didactic titular al sistemului de învăţământ pe postul de consilier şcolar angajat al CJRAE, desfăşurându-şi activitatea la C.N.G.A. Bacău . De asemenea, din decizia nr. 1577/16.11.2011 emisă de ISJ Bacău reiese că doamna C.D.,  este cadru didactic titular pe postul de profesor consilier şcolar la C.T.A.S. Bacău, începând cu 01 .09.2011, ca urmare a restructurării reţelei şcolare, devine cadrul didactic titular al sistemului de învăţământ pe postul de consilier şcolar angajat al CJRAE, desfâşurându-şi activitatea la C.T.A.S. Bacău - f. 39 şi 70 ds.

La momentul intrării în vigoare a Legii 63/ mai 2011, profesorii consilieri şcolari erau angajaţi în unităţile de învăţământ de masă, desfăşurând activitatea în cabinetele şcolare/interşcolare de asistenţă psihopedagogică din şcoli , cu salarizarea aferentă.

Începând cu 01.09.2011 conform adresei nr. 8957/22.09.2011 a ISJ Bacău, profesorii consilieri şcolari titulari angajaţi la acel moment în unităţile de învăţământ de masă au fost preluaţi de CJRAE Bacău, urmând a fi salarizaţi din fonduri asigurate prin C.J. Bacău, desfăşurându-şi activitatea în cabinetele şcolare/interşcolare de asistenţă psihopedagogică din şcoli, deservind elevii, părinţii acestora, precum şi cadrele didactice din învăţământul de masă.

Potrivit Legii nr. 1/2011 , la SECŢIUNEA a 13-a privind  învăţământul special şi special integrat la art. 48 se prevede că :

(1) Învăţământul special şi special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, se realizează pentru toate nivelurile de învăţământ, diferenţiat, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă.

(2) Învăţământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. În funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile

educaţionale şi de asistenţă, oferite copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

ART. 49(1) Învăţământul special se organizează, după caz, în unităţi de învăţământ special şi în unităţi de învăţământ de masă.

(2) Învăţământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de masă. Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi special integrat sunt stabilite de M.E.C.T.S., în funcţie de tipul şi gradul deficienţei.

(3) Conţinuturile învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de M.E.C.T.S.

(4) Durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte, în funcţie de gradul şi tipul dizabilităţii, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

ART. 50 (1) Evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de CMBRAE, prin serviciile de evaluare şi de orientare şcolară şi profesională, pe baza unei metodologii elaborate de M.E.C.T.S., acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă. CJRAE cuprind şi centrele logopedice interşcolare.

(2) Stabilirea gradului de deficienţă al elevilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecţia copilului din cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.

ART. 51 (1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de M.E.C.T.S..

ART. 54 (1) În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers.

(2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.

CJRAE, pârâta din prezenta cauză,  reprezintă, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin OMECTS 5555 din oct. 2011, o instituţie de învăţământ special integrat, iar aşa cum rezultă din art. 3 din acest Regulament, CJRAE coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean, activitatea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, astfel că, contrar susţinerilor pârâtei, instanţa constată că  pârâta,  potrivit textelor de lege mai sus indicate, face parte şi este tot o formă  de învăţământ special, înfiinţată şi organizată pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă. Astfel că, reclamantele, în calitate de personal didactic angajat al pârâtei  se ocupă efectiv de elevii cu cerinţe educaţionale speciale (CES)  integraţi în învăţământul de masă.

Acest lucru rezultă din documentele depuse la dosar ( f.83-86 ds.)  respectiv liste cu copii cu cerinţe speciale cu care lucrează reclamantele.

De altfel din „ RREGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCTIONARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SPECIAL ŞI SPECIAL INTEGRAT”  reiese că „În România, învăţământul special şi special integrat se adresează tuturor copiilor/ elevilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). Învăţământul special şi special integrat este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ din România, coordonat de M.E.C.T.S.. Învăţământul special şi special integrat, de nivel preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal pentru persoane cu cerinţe educaţionale speciale (deficienţe/dizabilităţi/ dificultăţi de învăţare, tulburări de limbaj şi comunicare, tulburări socio-afective şi de comportament) se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile: Constituţiei României (art. 58), ale Legii Educaţiei Naţionale (Titlul II, capitolului II Secţiunea 13; Titlul IV - Statutul personalului didactic) şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi în conformitate cu standardele cuprinse în documente naţionale şi internaţionale: pacte, tratate, convenţii, declaraţii şi protocoale cu privire la drepturile şi educaţia copilului, la care România este parte semnatară. Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale. Învățământul special şi educaţia integrată sunt parte componentă a sistemului naţional de învăţământ preuniversitar. Învățământul special şi special integrat reprezintă forme de instruire şcolară diferenţiate, adaptate şi de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinate persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale.

La art. 5 se prevede că „Învăţământul pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale (dizabilităţi) care se desfăşoară în unităţile de învăţământ special se numeşte învăţământ special; Art. 6. - Învăţământul de masă care şcolarizează copii/elevi/tineri cu alte tipuri de cerinţe educaţionale este învăţământ special integrat.

Integrarea şcolară a copiilor cu CES se realizează după cum urmează:a) clase şi grupe speciale – pentru copii şi elevi cu dizabilităţi - din unităţi şcolare speciale sau din scoli de masă; b) şcoli de masă, individual, cu sau fără servicii educaţionale de sprijin; c) grupe sau clase din unităţi sanitare, în care sunt internaţi copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni) la domiciliu (şcolarizare itinerantă), pe o perioadă determinată e) alte structuri şcolare.

Art. 8. - (1) Învăţământul special şi special integrat se realizează pe baza principiilor învăţământului democratic, a accesului tuturor copiilor la orice formă de educaţie, a dreptului la educaţie diferenţiată şi la pluralism educaţional, a dreptului la educaţie la toate nivelurile, indiferent de condiţia socială sau materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă politică, sau religioasă sau vreo altă îngrădire ce ar putea constitui o discriminare.”

În ceea ce priveşte scopul înfiinţării acestor centre speciale integrate ( acesta fiind  statutul de care beneficiază angajatorul reclamantelor”  din art. 17 din regulament  reiese că „ Educaţia specială şi special integrată trebuie să-i ajute pe copii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale să atingă nivelul posibil de dezvoltare individuală cât mai aproape de dezvoltarea normală prin: acumularea experienţei necesare învăţării şcolare şi sociale, formarea abilităţilor necesare învăţării în şcoală, însuşirea cunoştinţelor, formarea priceperilor şi a deprinderilor funcţionale utile integrării sociale, profesionale şi vieţii culturale în comunitate şi asigurarea şanselor şi a condiţiilor pentru continuarea pregătirii şcolare pe diferite trepte de învăţământ.”

Faţă de  actele normative aşa cum au fost redate mai sus şi faţă de activitatea efectiv prestată de reclamante, instanţă urmează a înlătura  susţinerea pârâtei potrivit căreia  sporul de 15%  pentru învăţământul special nu ar avea temei legal a fi acordat reclamantelor motivat de faptul că acestea îşi desfăşoară activitatea în unităţi din învăţământul de masă şi nu în unităţi din învăţământul special, susţinere  care contravine celor mai sus arătate.

În temeiul art. 2 alin. 2 lit. C, anexa 5  din  Legea nr. 63/2011, instanţa urmează să admită  acţiunea  şi va obliga pârâtul  să le plătească reclamantelor  sporul de 15 % din salariul de încadrare începând cu data de 13.05.2011, reprezentând spor de învăţământ special.