Contestaţie decizie pensionare

Prin cererea înregistrată la data de  8 aprilie 2015 la Tribunalul Bacău sub nr. 1284/110/2015, contestatoarea  D.I. prin apărător convenţional av. D.F., cu delegaţie la fila 7 ds.,. a chemat în judecată C.J.P. şi C.N.P.P. arătând că înţelege să conteste Decizia nr. 421874/26.06.2013 si  Hotărârea nr. 9997/ 16.02.2015 solicitând ;

- anularea Deciziei nr. 421874/26.06.2013 si a Hotărârii 9997/ 16.02.2015 şi

- obligarea C.J.P. sa emită o noua decizie de pensionare cu luarea in considerare a perioadelor lucrate in grupa I de munca conform menţiunilor din carnetul de munca si a adeverinţei anexate.

În  motivarea contestaţiei se arată , în esenţă că  a fost angajata la Sucursala E. Bucureşti cu stagiu de cotizare pentru grupa I de munca pe perioada 03.01.1983-29.05.1985: 01.11.1985-01.04.2001 totalizând 17 ani 9 luni si 26 de zile.

A fost nominalizată pentru grupa I de munca de către Consiliul de Administraţie împreuna cu sindicatele prin Hotărârea nr. 10/14.08.1992 transmisa la subunităţi cu adresa nr. 8545/18.08.1992. Cu toate acestea intimata în decizia contestată nu  indica nimic altceva decât că adeverinţa privind grupa de muncă nu a fost luata in calcul  întrucât încadrarea ar fi incorectă, cu referire la adeverinţa nr. 304 din 6.12.2012.

Se menţionează că temeiul juridic al încadrării in grupa I de munca îl reprezintă Ordinul 50/1990 completat cu Ordinul 272/1990 si Ordinul 125/1990 in Anexa I punctul 93 si nu punctul 92 din acelaşi Ordin asa cum greşit a reţinut C.N.P.P.

Ataşat acţiunii s-au depus înscrisuri ( f. 7-48 ds.)

Legal citate şi în termen procedural  intimatele au formulat întâmpinare ( f. 53-56 ds.) prin care  solicită respingerea contestaţiei ca fiind nefondata arătându-se în esenţă că pentru ca activitatea menţionata sa poată fi valorificata in grupa superioară de munca, este necesar a se prezenta adeverinta emisa in forma ceruta de Anexa nr. 14 la Legea nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011, adeverinţa care, pentru a putea fi valorificata, trebuie completata in mod obligatoriu la toate rubricile prevăzute, cu precizarea corecta a temeiului legal al încadrării in grupa superioara de munca.

La data de  1 iulie 2015 contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare ( f. 58-59 ds.) prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de  intimate arătând că acestea nu fac decât să  reia motivele existente in Hotărârea nr. 9997/16.02.2015 a C.N.P.P fără a aduce argumente noi .

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa retine că acţiunea de faţă este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Reclamanta este nemulţumita de respingerea cererii de înscrierea la pensia pentru limita de vârsta, invocând nevalorificarea grupei I de munca pentru perioadele 03.01.1983-29.05.1985 si 01.11.1985-01.04.2001 înscrise in Adeverinţa nr. 304/06.12.2012, eliberata de către SC E. SA, SUCURSALA BUCUREŞTI.

Prin Decizia nr. 421874/26.06.2013 s-a respins cererea reclamantei cu nr. 715/28.03.2013 privind înscrierea la pensie pentru limita de vârsta, iar prin Hotărârea nr. 9997/16.02.2015 C.C.C. a respins contestaţia nr. 56326/26.06.2013 depusa potrivit procedurii prevăzute de art. 149 din Legea nr. 263/2010.

Instanţa constată că prin adeverinţa nr. 304 din 6.12.2012  s-a certificat de către angajator că „în perioadele : de la 03.01.1983 până la 29.05.1985 de la 01.11.1985 până la 31.03.2001;  contestatoarea având funcţia de operator controlor nedistructiv gama, a fost încadrată în grupa I a de muncă în procent de 100% conform nominalizării efectuate de Consiliul de Administraţie şi Sindicate prin Hotărâre nr. l0/14.08.1992 transmisă la subunităţi cu adresa nr.8545/18.08.1992 .

Temeiul juridic al încadrării în grupa I a de muncă îl reprezintă Ordinul M.M.O.S.M.S. şi al Preşedintelui C.N.P.M. nr.50/05.03.1990 completat cu Ordinul nr.272/09.10.1990 Anexa nr.l punctul 93 unităţi nucleare categoria III şi IV şi Ordinul nr.l25/05.05.1990 al M.M.O.S.M.S. şi al C.N.P.M..

OBSERVAŢII: A lucrat în unitate nucleară cu categoria de risc radiologic maxim III care corespunde conform Legii nr.263/2010 art.30,alin.l, litera b ,art.57 alin.2,Anexa nr.2 punct 2 şi a H.G.nr.583/21.06.2001,locului de muncă din zona I(unu) de expunere la radiaţii utilizând materiale radioactive :Iridiu (Ir.192) şi Uraniu sărăcit (U 235 ).

 La baza eliberării prezentei adeverinţe se află autorizaţiile eliberate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare cu categoria de risc radiologie III (trei) :

- Autorizaţie Utilizare nr. 6934/1984;

-Autorizaţie Utilizare nr. 7642/1985;

- Autorizaţie Utilizare nr. 6250/1989;

- Autorizaţie Utilizare nr. IO 68 /1993; :

- Autorizaţie Utilizare nr. AI 183/1999;

- Autorizaţie Utilizare nr.VI 352 /2009 .

Menţionăm că prezenta adeverinţă s-a eliberat în baza documentelor verificabile ,aflate în arhiva societăţii,cunoscându-se atât prevederile Codului penal referitoare la falsul în înscrisuri oficiale, cât şi prevederile legislaţiei de reglementarea pensiilor din sistemul public,potrivit cărora angajatorul poartă întreaga răspundere pentru valabilitatea şi corectitudinea actelor doveditoare,utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.”

Potrivit ordinului 50/1990 completat cu Ordinul 272/1990 si Ordinul 125/ 1990 in Anexa I la punctul 93 arata ca se încadreaza in grupa I de munca muncitorii din "unităţile nucleare categoria III si IV".

Din conţinutul Adeverinţei nr. 304/06.12.2012 rezulta că , contestatoarea şi-a  desfăşurat activitatea in zona de risc radiologie maxim III care conform HG 583/21.06.2001 si a Lg. 263/2010 art. 30 al. 1 b). art. 57 si art. 61 corespunde locului de munca din zona I de expunere radiaţii.

HG 583/21.06.2001 arata in art. 1 pct. 3, lit d) ca "locurile de munca din zona I de expunere de radiaţii sunt locurile de munca unde se efectuează măsurători dozimetrice, analize chimice si fizice, precum si cercetări in staţii si laboratoare de specialitate ale materiilor prime nucleare".

Conform Lg. 263/2010 art. 3 "Categoria de risc radiologie maxim al unităţilor ... este stabilita prin autorizaţia de desfăşurare a activităţii eliberata de C.N.C.A.N". In concluzie, faptul ca a lucrat în unităţi nucleare de categoria III si IV este întărit de Autorizaţiile de Funcţionare pentru Unitatea Nucleara 6934/1984, 7642/1985, 6250/1989, 1068/1994, 1/1994, 183/1999 emise de C.N.C.A.N care conform art. 4 din Lg. 263/2010 are autoritatea de a stabili acest lucru - fila 22 – 27 ds.

Instanţa constată că, în speţă a fost respectata si condiţia timpului de lucru efectiv lucrat prevăzut de art. 2 (a) din Lg. 263/2010 întrucât a lucrat 6 ore din 8 in zona de expunere la radiaţii, deci peste 50% din program conform  filei 29 ds.

Consideraţiile referitoare la tipul de materie prima nu pot fi primite deoarece în respingerea cererii contestatoarei nu s-au invocat astfel de motive.

Potrivit prevederilor art. 30, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 263/2010, locurile de munca in condiţii speciale sunt: "activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiaţii."

Locurile de munca care îndeplinesc criteriile de încadrare a activităţilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiaţii sunt reglementate prin HG nr. 583/2001 privind stabilirea criteriilor de încadrare a activităţilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I si II de expunere la radiaţii.

Un loc de munca poate fi considerat in condiţii speciale, conform prevederilor HG NR. 283.2001, daca îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

-se regăseşte nominalizat, in mod distinct, in cuprinsul alin. (3) sau (4) ale art. 1; -corespunde categoriilor de risc radiologie precizate in cuprinsul art. 4.

Prin conţinutul ei, HG nr. 583/2001 reglementează încadrarea unitara in zonele I si II la radiaţii, având la baza autorizaţiile de desfăşurare a activităţii, eliberate de C.N.C.A.N., autoritate naţionala in domeniu. In autorizaţia CNCAN, pentru desfăşurarea de activităţi in domeniul nuclear, trebuie sa se faca referire la materia prima nucleara, condiţie îndeplinită de autorizaţiile depuse la filele 22-28 ds.

Astfel, in cadrul Trustului A.G.-L.C.N.R.-Sucursala Bacău  este un loc de munca in condiţii speciale in care se desfăşoară activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I si II de expunere la radiaţii in sensul art. 30, alin (1), lit. b) din Legea 263/2010, coroborat cu prevederile HG nr. 583/2001 si, prin urmare, asiguraţii care au desfăşurat activitate in acest laborator pot beneficia de prevederile art. 57 din Legea nr. 263/2010, cu atât mai mult cu cât la eliberarea autorizaţiilor s-au avut în vedere dispoziţiile Legii nr. 111/1996  care reglementează desfăşurarea  în siguranţă a activităţilor nucleare.

De altfel, potrivit legislaţiei anterioare datei de 01 aprilie 2001, precizarea locurilor de munca, activităţilor si categoriilor profesionale care se încadrau in fostele grupe I si II de munca, s-a făcut tinand cont de multitudinea factorilor de risc, nominalizând aceste activităţi, fie in unităţi nucleare cu risc radiologie (I, II, III sau IV), fie nominalizând, in mod distinct, activităţi nucleare, indiferent de riscul radiologie in care acestea se încadrau.

Instanţa constată că, faţă de susţinerile  intimatelor care  pretind formal că adeverinţa nu este conforma cu Anexa nr. 14 la Legea nr. 262/2010, angajatorul a emis o noua Adeverinţa (3198/23.06.2015-  f. 63 ds.) care face la capitolul Observaţii precizări în plus cu privire la locul de munca care a fost cu risc radiologie maxim III (conform Lg 263/2010) din zona I de expunere la radiaţii utilizând material radioactive Iridiu (Ir 192) si Uraniu sărăcit (U 235).

Instanţa mai reţine că  în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei EUROATOM nr. 302/08.02. se aplica sistemul de garanţii nucleare care sunt incluse in autorizaţiile C.N.C.A.N.  Asa cum rezulta din Autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi in domeniul nuclear nr. VI 352/2009 depusă la fila 65 ds. in Anexa 1 este indicat expres inclusiv cantitatea de uraniu sărăcit aflat sub control de garanţii nucleare (container tip GAMMARID) de unde rezulta ca si susţinerea referitoare la inexistenta in autorizaţie a materiei prime este nefondata.

În speţa de faţă,  intimata  nu a făcut dovada că nu s-ar fi respectat de către angajator metodologia de încadrare în grupa a I - a de muncă prevăzută de ordinul 50/1990.

Potrivit Ordinului MMOS nr. 50/1990 nominalizarea persoanelor care desfăşurau activităţi care se încadrau în grupa a I a de muncă era o atribuţie ce revenea angajatorului. Astfel în baza punctului 6 din Ordinul 50/1990 emis de MMPS,” nominalizarea persoanelor care se încadrează în gr.I şi II de muncă se face de conducerea  unităţilor împreună cu  sindicatele libere din unităţi ţinându-se seama  de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective ( nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitarea fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)”

Din interpretarea logico-gramaticală a  acestui text legal, rezultă că desfăşurarea unei activităţi într-o grupă superioară de muncă se dovedeşte exclusiv prin menţiunile din carnetul de muncă sau printr-o adeverinţă emisă de  angajator  şi că aceste menţiuni, respectiv adeverinţa, fac dovada deplină până la înscrierea lor în fals. Cu alte cuvinte , simpla contestare a  menţiunilor cuprinse în acestea nu este suficientă prin ea însăşi să răstoarne prezumţia de veridicitate a situaţiilor de fapt atestate. Astfel, în condiţiile în care intimata nu are prerogativa de a cenzura menţiunile din carnetul de muncă făcute de angajator, iar o procedură de anulare a acestei menţiuni în cauză nu a fost iniţiată,  menţiunile din adeverinţă  fac pe deplin dovada asupra perioadelor lucrate în locuri de muncă încadrate în  grupa a I a de muncă şi a veniturilor realizate.

Potrivit art.15 din ordinul 50/1990 dovedirea perioadelor de activitate desfăşurată în condiţiile de grupa I şi II de muncă în vederea pensionării, se face pe baza înregistrării în carnetul de muncă sau în adeverinţe conform metodologiei stabilite, unităţile având obligaţia să analizeze şi să precizeze situaţia încadrării personalului în grupe de muncă, începând cu 18 martie 1969 şi până în prezent.

De asemenea, legiuitorul a stipulat în Ordinul 590/2008 art.4 că angajatorii sau orice alţi deţinători de arhive sunt direct răspunzători de legalitatea, exactitatea şi corectitudinea datelor, elementelor şi informaţiilor înscrise în adeverinţele pe care le întocmesc şi le eliberează.

Nu există nici o dispoziţie legală care să abiliteze casele teritoriale de pensii să verifice sau să cenzureze datele atestate de adeverinţele eliberate de angajatori sau datele înscrise în carnetele de muncă.

Cât timp aceste înscrieri nu sunt anulate nu există nici o prevedere legală care să permită caselor judeţene de pensii să nu ia în calcul conţinutul acestor date în soluţionarea cererilor de pensionare formulate.

Adeverinţele care atestă desfăşurarea activităţii în grupa I sau grupa a II-a de muncă trebuie să respecte procedura reglementată de Ordinul 590/2008 dacă acestea sunt eliberate după intrarea în vigoare a acestui ordin sau să conţină toate datele necesare pentru stabilirea meseriei și a perioadei lucrate în grupă de muncă, chiar dacă nu este completată conform modelului din anexa Ordinului 590/2008, dacă această adeverinţă a fost eliberată anterior intrării în vigoare a acestui ordin.

Este în obligaţia angajatorului( după caz a deţinătorului de arhive) de a elibera adeverinţa ce atestă grupa de muncă pentru salariat numai pe baza documentelor verificabile aflate în evidenţa sa conform pct.2 din Procedura Anexa la Ordinul nr. 590/2008, iar eventuala nerespectare a acestei obligaţii nu este corelativă vreunui drept al casei de pensii de a nu valorifica documentul, în detrimentului asiguratului, ci conferă posibilitatea verificării realităţii sau falsului prin mijloacele, în termenele şi condiţiile legii, de către organele judiciare, inclusiv cele ale răspunderii penale, dacă este cazul.

Numai în cadrul unei astfel de proceduri, organul judiciar competent stabileşte pe baza documentelor verificabile, dacă elementele şi datele înscrise într-o astfel de adeverinţă sunt reale sau fictive şi atrag consecinţele prevăzute de lege.

Pentru argumentele mai sus expuse, instanţa urmează să admită acţiunea, va anula decizia nr. 421874/26.06.2013  emisă de C.J.P. şi hotărârea nr. 997/16.06.2015 emisă de C.C.C. Bucureşti şi va obliga C.J.P. să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a adeverinţei nr. 304/12.12.2006 emisă de SC "E. S.A Bucureşti.

Va obliga pârâta C.J.P., să plătească contestatoarei suma de 800 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Domenii speta

Spete similare