Pensie de urmaş. obligaţia casei judeţene de pensii de a recalcula din oficiu cuantumul pensiei în cazul modificării legislaţiei în materie

Decizie 102 din 02.02.2010


Constata ca sub nr.3262/85/2009 s-a înregistrat la aceasta instanta, contestatia formulata si ulterior precizata de contestatoarea P. L. în contradictoriu cu intimata Casa judeteana de Pensii Sibiu, solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna:

anularea partiala a deciziei nr.161099/11.11.2009, în sensul ca plata pensiei de urmas stabilita la suma de 2707 lei în favoarea minorilor P. A., P. S. si P. E., sa fie efectuata începând cu data de 8.10.2007;

obligarea intimatei la plata diferentei dintre pensia de urmas stabilita în baza Legii nr.303/2004 si pensia de urmas efectiv platita minorilor în baza legii nr.19/2000 pentru perioada 8.10.2007 – 13.05.2009;

fara cheltuieli de judecata.

În motivarea contestatiei, se arata ca prin decizia nr.161099/11.08.2009 intimata a stabilit în favoarea minorilor, pensie de urmas în valoare de 2707 lei. S-a prevazut ca plata se va efectua începând cu data de 1.06.2009.

Prin adeverinta nr.6564/13.07.2009, comunicata odata cu decizia amintita, s-a explicat împrejurarea ca drepturile se vor acorda doar de la data de 1.06.2009, iar nu si pentru perioada anterioara, (conform cererii formulate, respectiv 08.10.2007 - 01.06.2009) pentru ca nu s-a solicitat acest drept anterior. Nu s-a motivat în drept raportarea la data de 01.06.2009 si refuzul de plata pentru perioada anterioara.

Initial, potrivit Deciziei privind Acordarea Pensiei de Urmas nr. 1610990 din data de 06.06.2006, s-a stabilit în favoarea minorilor pensie de urmas în cuantum de 346 lei. Odata cu cererea de înscriere la pensie de urmas pentru minori s-a depus la dosarul de pensionare si cartea de munca a sustinatorului din care rezulta calitatea de magistrat – judecator la Judecatoria Avrig, jud. Sibiu. Decizia a fost emisa corect în baza legislatiei în vigoare la acea data care nu prevedea posibilitatea acordarii unei pensii speciale îh baza Legii 303/2004.

Legea 303/2004 a fost modificata prin Ordonanta de Urgenta nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 684 din 8 octombrie 2007, în sensul ca art. 84 alin. 3 se prevede ca "îh cazul în care la data decesului procurorul sau judecatorul nu îndeplineste conditiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum si copiii majori pâna la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmas în cuantum de 75% din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta de sustinatorul decedat în ultima luna de activitate". Dispozitia legala de mai sus nu a fost în vigoare la momentul formularii cererii de înscriere la pensie de urmas, care a stat la baza dosarului de pensionare înregistrat sub nr. 9812 din data de 08.06.2006, modificarea fiind publicata îh Monitorul Oficial îndata de 8 oct. 2007.

În mod eronat si neîntemeiat intimata nu a dat curs solicitarii de plata a pensiei de urmas si pentru perioada 08.10.2007 (data publicarii O.U.G. 100/2007 în Monitorul Oficial) – 01.06.2009 (data de la care s-a platit pensia pentru viitor conform deciziei nr. 161099 din data de 11.08.2009). S-a aplicat la starea de fapt expusa regula potrivit careia drepturile solicitate ca urmare a modificarii legii se acorda începând cu luna urmatoare celei în care s-a depus cererea, desi o astfel de regula nu este prevazuta expres de lege. 

Ulterior intimata a emis o noua decizie la data de 11.11.2009 prin care plata drepturilor reprezentând pensia de urmas s-a stabilit de la data de 13.05.2009 (data formularii cererii de recalculare a pensiei).

În drept, contestatia fost motivata pe dispozitiile art.87, 139, 155, 156 din Legea nr.19/2000, Legea nr.303/2004.

Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca fiind netemeinica si nelegala aratând ca în mod gresit reclamanta considera ca drepturile ar fi trebuit sa fie stabilite cu data de 8.10.2007, data publicarii în Monitorul Oficial a O.U.G. nr.100/2007 si data îndeplinirii conditiilor conform art.85 alin. (2) din Legea nr.19/2000, întrucât cererea nu a fost depusa la Casa judeteana de Pensii Sibiu în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii conditiilor, adica de la data de 8.10.207, ci mult mai târziu si anume, în data de 13.05.2009.

În drept, art.115-118, art.242 alin. (2) Cod pr. civila, Legea nr.1972000, Legea nr.303/2004, O.U.G. nr.100/2007.

În probatiune, s-au depus înscrisuri si practica judiciara.

Din actele dosarului, instanta retine urmatoarele:

Reclamanta este reprezentanta legala a minorilor P. A., P. S. si P. E în favoarea carora s-a stabilit prin decizia nr.161099/6.06.2006 o pensie de urmas, în cuantum de 346 lei. La data decesului sustinatorului, care a fost judecator la Judecatoria Avrig, nu era reglementata acordarea unei pensii speciale de urmas în considerarea acestei calitati.

Abia prin O.U.G. nr.100/2007 a fost modificat art.84 alin. (3) din Legea nr.303/2007, în sensul ca s-a prevazut acordarea unei pensii de urmas în cuantum de 75% din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta în ultima luna de activitate de sustinatorul decedat, în cazul în care acesta, la data decesului, nu îndeplinea conditiile de acordare a pensiei de serviciu. Actul normativ sus mentionat a fost publicat în Monitorul Oficial nr.684/8.10.2007.

La data de 8.05.2009, reclamanta i-a solicitat pârâtei (f. 7, 8 dos.) calcularea pensiei de urmas, în conformitate cu dispozitiile art.84 alin. (3) din Legea nr.303/2004, iar ca urmare a acestei cereri, pârâta a emis decizia nr.161099/11.08.2009 prin care a acordat pensia de urmas în cuantum de 2707 lei, începând cu data de 1.06.2009 – luna urmatoare depunerii cererii. În cursul procesului, pârâta a emis o noua decizie la 11.11.2009, prin care a rectificat data platii drepturilor la 13.05.2009 – luna depunerii cererii.

Chestiunea esentiala care trebuie lamurita si care a provocat de altfel litigiul dintre parti, este aceea a datei de la care trebuia facuta plata pensiei de urmas cuvenita în temeiul Legii nr.303/2004. Astfel, reclamanta sustine ca aceasta trebuie sa fie 8.10.2007- data publicarii în Monitorul Oficial a O.U.G. nr.100/2007, în timp ce pârâta sustine aplicabilitatea prevederilor art.85 alin. (2) si (3) din Legea nr.19/2000 conform carora, în cazul în care urmasul îndeplineste conditiile prevazute de lege ulterior datei decesului sustinatorului asigurat, drepturile de pensie de urmas se acorda de la data îndeplinirii conditiilor, daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii conditiilor sau, în situatia în care s-a depasit acest termen, de la data depunerii cererii.

Cu privire la aceasta chestiune, tribunalul apreciaza ca în cauza nu sunt aplicabile dispozitiile art.85 alin. (2) si (3) din Legea nr.19/2000 care reglementeaza explicit si neechivoc situatia în care, urmasul îndeplineste conditiile de acordare a pensiei ulterior datei decesului sustinatorului, ori în speta de fata, descendentii sustinatorului îndeplineau conditiile de acordare a pensiei de urmas înca de la data decesului acestuia – 30.05.2006 – si anterior emiterii deciziei initiale de stabilire a pensiei din 6.06.2006.

Cum dreptul la acordarea pensiei de urmas era nascut la momentul modificarii Legii nr.303/2004 prin O.U.G. nr.100/2007 iar pensia se afla în plata, practic, odata cu schimbarea cadrului legislativ, trebuia sa se dispuna recalcularea cuantumului acesteia prin aplicarea modalitatii de calcul stipulate la art.84 alin. (3) din Legea nr.303/2004 nefiind necesara formularea unei cereri de stabilire a pensiei de urmas.

De altfel, cum corect a sustinut si reclamanta, pârâta procedeaza la aceasta recalculare din oficiu în orice situatie în care apar modificari legislative în materia pensiilor, atunci când nu este necesara depunerea unor acte doveditoare de catre beneficiari, desigur.

Pentru considerentele de fapt si de drept ce preced,  a fost admisa contestatia asa cum a fost formulat si precizata.