Încuviinţare executare silită

Decizie 26 din 24.10.2017


Cod ECLI ECLI:RO:TBBTO:2017:

Operator de date cu caracter personal nr.  8353

Dosar nr. XXXXX/193/2017 -  Apel -

-  Încuviinţare executare silită -

R O M Â N I A

TRIBUNALUL  BOTOŞANI

SECŢIA A -II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV  ŞI FISCAL

Şedinţa Camerei de Consiliu din data de xx.xx.xxxx

Instanţa compusă din:

PREŞEDINTE -

GREFIER -

DECIZIA CIVILĂ NR. XX - A

La ordine, soluţionarea cererii de apel formulată de către apelanta - creditoare X S.A. - Bucureşti,  împotriva Încheierii de şedinţă din data de xx.xx.xxxx, pronunţată de Judecătoria Botoşani, judeţul Botoşani, în dosar nr. XXXXX/193/2017, în contradictoriu cu intimatul - debitor T. F. şi intimata - petentă SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ DE EXECUTORI JUDECĂTOREŞTI Y, având ca obiect - încuviinţare executare silită.  -

La apelul nominal, făcut în şedinţa Camerei de Consiliu, lipsesc părţile .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, văzând că, nu sunt de formulat alte cereri ori de adus noi acte sau înscrisuri la dosar instanţa constată că se impune a fi reţinut dosarul în vederea pronunţării asupra  fondului cererii de  apel.

T R I B U N A L U L ,

Asupra apelului civil,  de faţă, constată următoarele;

Prin Încheierea de şedinţă din data de xx.xx.xxxx, pronunţată în dosar nr.  XXXXX/193/2017, Judecătoria Botoşani  a respins cererea formulată de către Biroul Executorului Judecătoresc D. A..

 În adoptarea unei astfel de soluţii, prima instanţă a reţinut că, în cadrul procedurii necontencioase de încuviinţare a executării silite, instanţa de executare este chemată să verifice doar îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 666 Cod procedură civilă, care se referă la depunerea unei cereri formale de executare de către creditor şi ataşarea titlului executoriu care să constate o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, precum şi încheierea prevăzută de art. 665 alineat 1 Cod procedură civilă.

În acord cu prevederile art. 633 Cod procedură civilă, executarea silită poate fi efectuată numai în temeiul unei hotărâri executorii, hotărâri definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

 În temeiul art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006 contractele de credit încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii.

De asemenea, potrivit art. 663 alineat 1 Cod procedură civilă executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Prima instanţă a reţinut că,  în primul rând, contrar menţiunilor din Contractul de credit nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx, pe care creditoarea îşi întemeiază pretenţiile, acest contract nu este un contract semnat electronic de către debitoare.

S-a mai reţinut că, semnătura electronică reprezintă date în forma electronic, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metoda de identificare conform Legii  nr.  455/2001, semnătură care presupune un dispozitiv securizat de creare, un dispozitiv de verificare ca şi software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnăturii electronice; presupune şi un certificat, o colecţie de date în forma electronica ce atesta legătura dintre datele de verificare a semnăturii electronice şi o persoană, confirmând identitatea acelei persoane.

Încheierea contractului pe site-ul creditoarei nu are nicio legătură juridică cu noţiunea şi elementele pe care o semnătură electronică le presupune de drept conform celor de mai sus, respectiv o formă electronică. Încheierea contractului pe site-ul creditoarei intră în categoria încheierii de contracte la distanţă invocată de asemenea de creditoare, dar între încheiere de contract sub semnătură electronică şi încheiere de contract la distanţă nu există nicio similitudine, nici suprapunere, nici identitate.

Prima instanţă a reţinut că, în al doilea rând, contrar menţiunilor din Contractul de credit nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx, pe care creditoarea îşi întemeiază pretenţiile, acest contract nu este supus prevederilor Legii nr. 93/2009, privind instituţiile financiare nebancare şi, pe cale de consecinţă, nu este un titlu executoriu în temeiul acestei legi, ci este un contract supus prevederilor O.G. nr. 85/2004, privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare, chiar în partea introductivă a Contractului şi în cererea de încuviinţare a executării silite recunoscându-se expres că acest contract a fost încheiat « la distanţă». Dar O.G. nr. 85/2004 nu prevede că şi contractele încheiate la distanţă, nesemnate olograf sau electronic ar fi titluri executorii, nici faptul că această ordonanţa s-ar completa cu dispoziţiile Legii nr. 93/2009. Dimpotrivă, în O.G. nr. 85/2004 se prevede expres că prevederile ordonanţei se completează, în mod corespunzător, cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 130/2000 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă (actualmente OG 34/2014), iar niciunul dintre aceste acte normative nu face vorbire despre calitatea acestor contracte de titlu executoriu.

Reţinând şi faptul că absolut nicio altă lege nu recunoaşte calitatea de titlu executoriu unui înscris care nu poartă semnătură olografă sau electronică legală, că toate înscrisurile cărora legile le recunosc calitatea de titlu executoriu poartă semnătură - cec, bilet la ordin, cambie, contract de asistenţă juridică, contract de împrumut de drept comun, contract de locaţiune, facturile emise pentru serviciile de utilităţi apă şi canalizare în condiţiile în care au la bază un contrat de prestare servici utilităţi apă şi canalizare semnat - că nici O.G. nr. 85/2004 nu prevede că aceste contracte la distanţă fără semnătură ar fi titluri executorii şi nici nu face trimitere la vreun act normativ care să reglementeze titluri executorii, rezultă că prezenta acţiune este lipsită de interes juridic, creditoarea neavând deschisă calea executării silite directe în temeiul contractului, ci numai în măsura în care obţine o hotărâre judecătorească în acest sens.

În consecinţă, apreciind cererea formulată ca fiind nejustificată în raport cu cererea de executare silită şi cu titlul executoriu, văzând şi dispoziţiile art. 666 din Cod de procedură civilă, modificat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2016, prima instanţă a respins cererea de încuviinţare a executării silite formulată de Biroul Executorului .Judecătoresc D. A., pentru creditorul X SA, împotriva debitorului T. F..

Împotriva acestei încheieri de şedinţă, a declarat apel, în termen legal, apelanta - creditoare  X S.A. - Bucureşti, solicitând admiterea apelului, desfiinţarea încheierii pronunţată în dosarul nr. XXXXX/193/2017 la data de xx.xx.xxxx ca neîntemeiată şi rejudecarea cauzei în fond, admiterea cererii aşa cum a fost formulată, prin încuviinţarea cererii de executare silita aşa cum a fost formulată de Biroul Executorului Judecătoresc D. A.,  sub numărul XXXXX/193/2017 la data de xx.xx.xxxx, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Arată apelanta că, în fapt, prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Botoşani, sub numărul XXXXX/193/2017, formulată prin Biroul Executorului Judecătoresc D. A.s-a solicitat încuviinţarea executării silite împotriva debitorului T. F., în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de Credit numărul XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx, încheiat cu X S.A., prin toate formele de executare.

Astfel, domnul T. F.,  cu domiciliul în municipiul Botoşani, Strada X, nr. Y, sc. Z, et. T, apt. U,  judeţul Botoşani, a contractat de la Societatea petentă, în calitate de instituţie financiară nebancară, un credit acordat  în sistem electronic. Pentru acordarea unor astfel de credite,  petenta a dezvoltat şi gestionează o platforma electronică (online), prin intermediul căreia clienţii pot opta pentru doua posibilităţi de creditare:

- creditare online - în acest caz cererea de credit este procesata pe loc (on-line), iar suma împrumutată este transferata în acelaşi moment în contul indicat de clientul solicitant:

- creditare offline - în acest caz clientul completează cererea de credit direct pe site-ul unităţii, o expediază subscrisei in vederea analizării ei, iar daca în urma analizei de urmat aceasta este aprobată, împrumutul este plătit în numerar solicitantului la orice unitate CEC Bank.

S-a arătat că, domnul T. F. a contractat un credit de tip online, în  temeiul cererii sale completată pe site la data de xx.xx.xxxx, fiindu-i astfel acordat un credit în valoare de 400  lei, conform Contractului de Credit nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx, sumă transferată de creditoare în contul indicat de debitor, respectiv X, deschis pe numele acestuia la Raiffeisen Bank.

Totodată, s-a arătat că, potrivit articolului 2 ,,încheierea Contractului de Credit”, termenii Generali privind Contractul de credit „2.1. Contractul de Credit se încheie la distanţă. Fără a se aduce atingere dreptului de retragere prevăzut de clauza 4 de mai jos. Împrumutatul îşi exprimă acordul privind încheierea Contractului de Credit prin depunerea cererii de credit la Creditor şi prin acceptarea electronică a Contractului de Credit în cadrul Profilului împrumutatului. Contractul de Credit este considerat încheiat în conformitate cu Clauzele 2.2., 2.3.si 2.4 de mai jos."

În ceea ce priveşte certificatul de semnătură electronica al părţilor, apelanta a învederat că, raportul juridic dintre creditoare şi debitorul T. F. se materializează într-un contract încheiat la distantă, pentru care nu este necesar să existe un certificat de semnătură electronică. Sediul materiei acestei tipologii de contract este reprezentat de Ordonanţa Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare (O.G. 85/2004).

S-a mai arătat că, instituţia contractelor încheiate la distanţă, nu obligă părţile raportului juridic sa semneze electronic contractele, legislaţia în materie stabilind în mod clar modalitatea specifică de încheiere a contractelor încheiate la distanţă, fiind subliniat şi faptul că, spiritul reglementării contractelor semnate la distanţă este tocmai lipsa semnăturii olografe, datorată tehnicilor de comunicare la distanţă de care face vorbire textul art. 3, lit.  a din O.G. nr. 85/2004.

S-a mai arătat că, X S.A. a acceptat electronic cererea de credit a debitorului, precum şi virarea în contul debitorului a sumei prevăzută in contractul de credit, ceea ce reprezintă dovada indubitabilă a acceptară în condiţiile legii a contractului de credit, fară a se impune existenta certificatului de semnătură electronică.

Nu în ultimul rând, s-a mai arătat că, ca potrivit dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de urgenta nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului (OUG 99/2006): "Contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii.

Analizând cererea de apel prin prisma motivelor invocate, raportat la considerentele sentinţei primei instanţe, poziţia părţii adverse şi probatoriul administrat, Tribunalul constată următoarele:

Prin Încheierea de şedinţă din data de xx.xx.xxxx, pronunţată în dosar nr.  XXXXX/193/2017, Judecătoria Botoşani  a respins cererea formulată de către Biroul Executorului Judecătoresc D. A..

 În adoptarea unei astfel de soluţii, prima instanţă a reţinut în mod întemeiat că în cadrul procedurii necontencioase de încuviinţare a executării silite, instanţa de executare este chemată să verifice doar îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 666 Cod procedură civilă, care se referă la depunerea unei cereri formale de executare de către creditor şi ataşarea titlului executoriu care să constate o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, precum şi încheierea prevăzută de art. 665 alin. 1 Cod procedură civilă şi că în acord cu prevederile art. 633 Cod procedură civilă, executarea silită poate fi efectuată numai în temeiul unei hotărâri executorii, hotărâri definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

De asemenea a reţinut că, potrivit art. 52 alin. 1 din Legea nr. 93/08.04.2009, privind instituţiile financiare nebancare, contractele de credit încheiate de o instituţie financiară nebancară, precum şi garanţiile reale şi personale afectate garantării creditului constituie titluri executorii şi că potrivit art. 663 alin. 1 Cod procedură civilă executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Instanţa de fond a reţinut întemeiat  că, în speţă, Contractul de credit nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx pe care creditoarea îşi întemeiază pretenţiile nu este un contract semnat electronic de către debitoare semnătura electronică reprezentând date în forma electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date in formă electronică şi care servesc ca metoda de identificare conform Legii 455/2001, semnătură care presupune un dispozitiv securizat de creare, un dispozitiv de verificare ca şi software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnăturii electronice; presupune şi un certificat, o colecţie de date în forma electronica ce atesta legatură dintre datele de verificare a semnăturii electronice si o persoana, confirmând identitatea acelei persoane.

În al doilea rând, Tribunalul apreciază de asemenea că, Contractul de credit nr. XXXXXXXXX/xx.xx.xxxx, pe care creditoarea îşi întemeiază pretenţiile, acest contract nu este supus prevederilor Legii 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare în ceea ce priveşte caracterul de titlu executoriu şi, pe cale de consecinţă, nu este un titlu executoriu în temeiul acestei legi, ci este un contract supus prevederilor OG nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare, chiar în partea introductivă a Contractului şi în cererea de încuviinţare a executării silite recunoscându-se expres că acest contract a fost încheiat « la distanţă ». Dar OG 85/2004 nu prevede că şi contractele încheiate la distanţă, nesemnate olograf sau electronic ar fi titluri executorii, nici faptul că această ordonanţa s-ar completa cu dispoziţiile Legii 93/2009. Dimpotrivă, în OG 85/2004 se prevede expres că prevederile ordonanţei se completează, în mod corespunzător, cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 130/2000 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă (actualmente OG 34/2014), iar nici unul dintre aceste acte normative nu face vorbire despre calitatea acestor contracte de titlu executoriu.

Reţine Tribunalul şi faptul că nici o lege nu recunoaşte calitatea de titlu executoriu unui înscris care nu poartă semnătură olografă sau electronică legală, că toate înscrisurile cărora legile le recunosc calitatea de titlu executoriu poartă semnătură – cec, bilet la ordin, cambie, contract de asistenţă juridică, contract de împrumut de drept comun, contract de locaţiune, facturile emise pentru serviciile de utilităţi apă şi canalizare în condiţiile în care au la bază un contrat de prestare serviciu utilităţi apă şi canalizare semnat - că nici OG 85/2004 nu prevede că aceste contracte la distanţă fără semnătură ar fi titluri executorii şi nici nu face trimitere la vreun act normativ care să reglementeze titluri executorii, rezultă că prezenta acţiune este lipsită de interes juridic, creditoarea neavând deschisă calea executării silite directe în temeiul contractului, ci numai în măsura în care obţine o hotărâre judecătorească în acest sens.

În ceea ce priveşte necesitatea semnăturii electronice, contestată de către apelantă prin cererea de apel, Tribunalul va reţine că în conformitate cu prevederile art. 24 din OG 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare sarcina probei consimţământului aparţine furnizorului, în cazul nostru apelantei  X S.A. - Bucureşti.

Tribunalul nu neagă existenţa contractului de credit ci doar arată că în această procedură necontencioasă nu se poate verifica însuşirea acestuia de către debitorul-consumator în lipsa semnăturii acestuia pe contract, fie ea olografă sau electronică. Ori, pe de o parte , potrivit art. 24 din OG 85/2004 sarcina probei consimţământului cade în sarcina furnizorului iar pe de altă parte proba identităţii cocontractantului cu cea a debitorului indicat în procedura încuviinţării executării silite se face prin înscrisul reprezentând contractul de împrumut care, fiind încheiat în formă electronică trebuie să aibă ataşată semnătura electronică conform art. 7 din Legea nr. 455/2001” În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.” .

Acest lucru se impune deoarece conform dispoziţiilor comune de la art. 2165 Cod Civil din secţiunea a-3-a ,, Împrumutul de consumaţie” fac trimitere la dispoziţiile art. 2157 alineat 1 conform căruia pentru a fi titlu executoriu este necesar ca, contractul de împrumut să fie încheiat în formă autentică sau prin înscris sub semnătură privată, deci există obligaţia semnării acestuia. În concluzie Tribunalul apreciază ca fiind pe deplin aplicabile prevederile art. 7 din Legea nr. 455/2001 fiind astfel necesară existenţa semnăturii electronice pe contractele de împrumut încheiate la distanţă în lipsa semnăturii olografe pentru ca acestea să poată constitui titluri executorii.

În consecinţă, apreciind cererea formulată ca fiind nejustificată în raport cu cererea de executare silită şi cu titlul executoriu, văzând şi dispoziţiile art. 666 din Cod de procedură civilă, modificat prin Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2016, Tribunalul,  în temeiul dispoziţiilor art.480 alineat 1 Cod de Procedură Civilă va respinge cererea de apel formulată de  creditorul X SA.

PENTRU ACESTE  MOTIVE,

ÎN NUMELE  LEGII,

D E C I D E :

Respinge,  ca neîntemeiată, cererea de apel formulată de către apelanta - creditoare X S.A. - Bucureşti, având sediul social în municipiul Bucureşti, Strada X, nr. Y, etaj Z, sector T, împotriva Încheierii de şedinţă din data de xx.xx.xxxx, pronunţată de Judecătoria Botoşani, judeţul Botoşani, în dosar nr. XXXXX/193/2017, în contradictoriu cu intimatul - debitor T. F., din municipiul Botoşani, Strada X,  nr. Y,  sc. Z, etaj T, apt. U, judeţul Botoşani şi intimata - petentă SOCIETATEA CIVILĂ PROFESIONALĂ DE EXECUTORI JUDECĂTOREŞTI Y,  cu sediul în Fălticeni,  strada X, Complex X, parter, judeţul  Suceava.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică din data de xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

Domenii speta