Repunere în termen de apel, tardivitate

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

CIVIL

Dosar nr. .../.../2010

Cod operator de date cu caracter personal 3185

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2824/2014

Şedinţa publică de la 20 martie  2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE I. – C. V. C.

Grefier A. P.

S-a luat spre examinare acţiunea formulată de  reclamanţii B. J., P. I. E.,  P. I.,  în contradictoriu cu  pârâţii P. D. A., D. C. CU DOM PROC ALES,  D. M. L. CU DOM PROC ALES, MUNICIPIUL ... PRIN PRIMAR şi  chematul în garanţie CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ..., având ca obiect pretenţii DISJUNGERE DIN ...

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă.

Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de la termenul din 27.02.2014, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea până la termenul de astăzi.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea disjunsă din dosarul ..., înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca sub nr. 17449/211/2010 şi modificată ulterior reclamanţii B. J., P. I. E. şi  P. I. au solicitat instanţei să dispună obligarea pârâţilor D. C., D. M. L. şi P. D. A. la plata sumei de 148.175 lei reprezentând valoarea îmbunătăţirilor aduse de către reclamanţi imobilului şi constatarea unui drept de retenţie asupra imobilului situat în ..., str. ..., nr. ..., ap. ... Totodată, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtului Municipiul ... prin Primar la atribuirea din fondul locativ de stat a unei locuinţe corespunzătoare în favoarea reclamanţilor.

În motivare, au arătat că după apariţia Legii nr. 10/2001, reclamantul P.  D. A. a formulat acţiunea pentru constatarea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare privind imobilul din ..., str. ..., nr. ..., jud. ... Contractele de vânzare-cumpărare au fost anulate prin decizia civilă nr. ... a Curţii de Apel Cluj, dosar nr. ..., hotărâre rămasă irevocabilă după respingerea recursului prin decizia nr. ... În calitate de chiriaşi şi apoi proprietari ai imobilului situat în ..., str. ..., nr. ..., ap.  ..., reclamanţii au adus numeroase îmbunătăţiri, apartamentul fiind practic construit de către  B. J., defunctul său soţ B. I.şi P. I. E. (au racordat apartamentul la gaz, au transformat garajul şi cămara de lemne în camere de locuit au amenajat bucătăria, au extins şi amenajat corespunzător baia, au construit un zid ). În aceste condiţii, reclamanţii sunt îndreptăţiţi să li se restituie sporul de valoare adus imobilului, iar până la restituire sunt îndreptăţiţi la recunoaşterea unui drept de retenţie cu privire la respectivul imobil. Au mai arătat că nu deţin o altă locuinţă şi nici nu dispun de posibilităţi materiale în vederea achiziţionării unei alte locuinţe, astfel încât, pârâtul Municipiul  ... prin Primar trebuie să fie obligat la atribuirea din fondul locativ de stat a unei locuinţe corespunzătoare în favoarea reclamanţilor.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 50 al. 3, 48 al. 1 din L 10/2001 şi art. 51 al. 3, 49 al. 3 din normele metodologice din 2003 privind aplicarea unitară a L 10/2001.

Pârâţii D. C. şi D. M. L. au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţiilor D. C. şi D. M. L. de a plăti îmbunătăţirile efectuate de reclamanţi la imobil, excepţia fiind unită cu fondul cauzei. În motivare s-a arătat că Legea nr. 10/2001 stipulează expres în art. 49 alin. 2 că „Indiferent dacă imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fară titlu, obligaţia despăgubirii prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptăţite", fără a lăsa loc de interpretări, în sensul că îmbunătăţirile se pot solicita şi de la proprietarii ulteriori ai imobilului. Din moment ce această obligaţie revine doar persoanei îndreptăţite, pârâţii D. C. şi D. M. L. în calitate de cumpărători ulteriori ai imobilului naţionalizat nu pot fi ţinuţi la plata acestor despăgubiri. Prin cumpărarea unui imobilul naţionalizat, pârâţii D. C. şi D. M. L. nu au devenit,,persoane îndreptăţite". Totodată, mai arată că pârâţii D. C. şi D. M. L. au doar calitatea de cumpărători ai imobilului, iar plata îmbunătăţirilor solicitată de către reclamanţi s-a realizat în momentul perfectării contractului de vânzare-cumpărare autentificat la BNP D. A. P. cu nr.  ... din 4.11.2009 cu P. D. A., fiind practic inserată în preţul de vânzare. Aceasta deoarece, în momentul încheierii contractului, stabilirea preţului nu a fost influenţată în nici un fel de posibilitatea ca persoanele care locuiau în imobil să emită pretenţii faţă de pârâţii D. C. şi D. M. L. cu privire la îmbunătăţirile aduse acestuia. Preţul convenit reflectă starea în care se găsea imobilul în momentul realizării convenţiei de vânzare-cumpărare, deci incluzând îmbunătăţirile. În acest context, o eventuală despăgubire a reclamanţilor ar însemna repetarea plăţii îmbunătăţirilor în discuţie. După cum prevede şi contractul de vânzare-cumpărare, preţul a fost achitat în ziua perfectării acestuia. Prin urmare, din moment ce obligaţia de a plăti preţul a fost executată nu se poate cere să se realizeze o nouă plată prin achitarea unei noi sume de bani.  Contrar susţinerilor reprezentantei pârâtului P. D. A., pârâţii D. C. şi D. M. L., prin semnarea contractului de vânzare cumpărare, nu s-au obligat să plătească eventuale îmbunătăţiri aduse imobilului. Nici nu aveau cum să îşi asume o asemenea obligaţie deoarece, pe de o parte, vânzătorul (pârâtul P.) a declarat pe proprie răspundere că persoanele ce locuiesc în imobil nu sunt chiriaşi şi că îl ocupă abuziv, iar pe de altă parte, extinderea de acţiune referitor la obligarea la plata îmbunătăţirilor a fost depusă pentru termenul din 21.01.2010, după 2 luni de la cumpărarea imobilului.

În prezent corpul II de clădire al imobilului situat în mun. ..., str. ..., nr. ..., nu mai există, fiind demolat. In plus, reclamanţii au părăsit imobilul în toamna anului 2009, iar ca urmare a încheierii Procesului verbal din 25.05.2011 din dosar execuţional nr. ... pârâţii D. C. şi D. M. L. au ajuns în posesia imobilului. Astfel, premisa pentru a se recunoaşte un drept de retenţie în favoarea reclamanţilor, imobilul ar trebuie să existe şi aceştia să aibă posesia lui. Insă, raportat la situaţia actuală din speţă, consideră că petitul referitor la recunoaşterea unui drept de retenţie a rămas fără obiect.

Mai arată că reclamanţii P. I. E. şi P. I. au în proprietate apartamentul nr. 61 din mun. ..., str. ..., nr. ..., bl. ..., jud.  ..., înscris în CF-ul nr. ... În aceste condiţii, este evidentă reaua-credinţă a reclamanţilor, în condiţiile în care mint instanţa de judecată referitor la faptul că nu deţin o altă locuinţă. Pe de altă parte, nu s-a indicat temeiul juridic a cererii referitoare la acordarea unei locuinţe din fondul locativ. Însă, pentru obţinerea unei asemenea locuinţe, se impune ca persoanele interesate să formuleze o cerere expresă în acest sens către Consiliul Local al mun. ... şi să depună înscrisurile necesare pentru formarea dosarului. Printre aceste înscrisuri se enumeră şi o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că solicitanţii nu deţin în proprietate o altă locuinţă sau nu au înstrăinat o altă locuinţă. Reclamanţii nu îndeplinesc această condiţie, fiind proprietarii unei alte locuinţe (a se vedea CF-ul nr. ...).

Menţionează că raportul extrajudiciar efectuat de ing. L. R. nu este o probă administrată într-un cadru procesual, iar raportul judiciar efectuat de B. C. A. şi suma consemnată de acesta cu titlu de îmbunătăţiri nu poate sta la baza pronunţării unei soluţii corecte în prezenta speţă, întrucât expertul nu poate stabili dacă îmbunătăţirile efectuate de reclamanţi sunt necesare şi utile şi dacă au adus un spor de valoare imobilului (a se vedea răspunsului expertului la Obiecţiunea nr. 5). De asemenea, expertul a avut în considerare doar informaţiile cuprinse în raportul extrajudiciar efectuat de L. R. (înlăturat de instanţă) şi faptul că reclamanţii au susţinut că la momentul părăsirii imobilului, acesta era în stare bună, locuibilă, fără să ţină cont de constatările personale de la prima deplasare, când a văzut starea degradată a imobilului (a se vedea răspunsul la Obiecţiunea nr. 1) cât şi cele consemnate de BEJ P. N. în Procesul verbal din 25.05.2011 din dosar nr. ... în care se reţine că "am constatat starea de degradare a imobilului cu pereţi distruşi, cu igrasie, parchetul degradat, instalaţia termică distrusă". Mai arată că era normal ca expertul B. C. să aplice un coeficient de uzură al îmbunătăţirilor realizate de reclamanţi, ceea ce nu s-a întâmplat , acest expert stabilind o valoare sporită a îmbunătăţirilor. De altfel, expertiza judiciară nu stabileşte valoarea îmbunătăţirilor de la momentul predării imobilului (2011).

La termenul din 14.02.2013 pârâtul P. D. A. a introdus cerere de chemare în garanţie împotriva Municipiului ... prin Primar şi a Consiliului Local al Mun. ..., prin care a solicitat obligarea acestora ca în solidar să achite contravaloarea îmbunătăţirilor aduse imobilului din mun. ..., str. ..., nr. ...(fost ...), jud. ..., înscris în CF nr. ..., nr. top. ... , în situaţia în care va fi obligat să achite reclamanţilor despăgubirile solicitate în temeiul Legii nr. 10/2001.

În motivarea cererii de chemare în garanţie, a arătat că persoanele chemate în garanţie, în mod nelegal, au acordat autorizaţii de construire reclamanţilor din acest dosar, deşi exista o hotărâre judecătorească prin care se recunoaşte dreptul de proprietate a pârâtului P. D. A. asupra imobilului cu privire la care se poartă litigiul. 

Pe fond, pârâtul P. D. A. a solicitat instanţei respingerea acţiunii, iar, în subsidiar, admiterea cererii de chemare în garanţie formulată.

În motivare a arătat în dosarul nr. ... al Curţii de Apel Cluj, în Decizia nr.  ...  s-a stabilit că imobilul în litigiu a fost preluat de S. R. în mod abuziv, fără titlu valabil, iar în dosarul nr. ..., prin sentinţa civilă nr. ... s-a stabilit că sporul de valoare pretins de ei se achită de persoana îndreptăţită, respectiv de P. D.  A., cel căruia i s-a restituit în natură imobilul în baza Legii nr. 10/2001, însă sentinţa civilă nr.  ... din dosarul nr.  ... nu este opozabilă pârâtului P. D. A., deoarece nu a fost parte în acel litigiu, iar pe de altă parte pretenţiile lor se bazează pe un raport de expertiză care nu a fost întocmit în contradictoriu cu pârâtul P.D.A. Mai arată că reclamanţii nu sunt îndreptăţiţi şi nu au dreptul legal de a beneficia de plata vreunor sume de bani cu titlu de despăgubiri, întrucât au fost de rea-credinţă, atât ei cât şi S.R., respectiv Primăria mun. ... şi Consiliul Local al mun. ..., întrucât toate autorizaţiile de construire şi toate edificiile noi au fost eliberate şi construite pe riscul celor care au dat aprobările şi au făcut cheltuielile nejustificate. Reclamanţi din prezenta cerere sunt de rea-credinţă, aspect care rezultă şi din faptul că la momentul pronunţării sentinţei civile nr. ..., proprietari tabulari ai corpului II ap. 1 era S. R. S. R., a eliberat reclamanţilor autorizaţiile de construire pentru extindere şi mansardare corp II clădire după 1997, cunoscând că imobilul a fost retrocedat subsemnaţilor printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, în urma admiteri acţiunii în revendicare. De asemenea, s-a încheiat un contract de concesiune sub nr. ..., iar autorizaţii de construire s-au eliberat şi după 2001, dată la care pârâtul P. D. A. a formulat notificare în baza legii nr. 10/2001 şi a demarat şi acţiunile în constatarea nulităţii contractelor de vânzare cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 pentru ap. din imobilul retrocedat deja printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. În ce priveşte reparaţiile efectuate înainte de anul 1990, arată că acestea nu s-au efectuat pe cheltuiala chiriaşilor pentru că toate reparaţiile la imobile proprietate de stat se efectuau de întreprinderile specializate, iar după 1997 toate construcţiile au fost făcute cu rea-credinţă, chiriaşii cunoscând că pârâtul P. D. A. este proprietarul imobilului în urma acţiunii în revendicare.

Mai arată că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ...  la BNP Dr. D. A. P., cumpărătorii D. C.şi D. M. L. au înţeles să-şi asume integral toate consecinţele care decurg din litigiul locativ privind corpul II de clădire ocupat abuziv de trei persoane: "fără a avea nici o pretenţie faţă de vânzător indiferent de modul în care acest litigiu va fi soluţionat."

Consiliul Local al municipiului ... si Municipiul ..., reprezentaţi prin primar, E. B., in calitate de chemaţi in garanţie au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat instanţei respingerea cererii de chemare in garanţie formulate de către pârâtul P. D.  A., ca fiind nefondata. Au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a chemaţilor in garanţie, motivat de faptul ca preţul actualizat, precum si preţul de piaţa al imobilelor a căror contracte au fost anulate in condiţiile mai sus expuse se restituie de către S. R., reprezentat prin M. F. P., motiv pentru care chemaţii in garanţie nu au calitate procesuala pasiva in speţa.

În motivare au arătat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 50 alin. 3 al Legii nr. 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 "Restituirea preţului prevăzut la alin. 2 şi 21 se face de către Ministerul Economiei şi Finanţelor din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/25.11.1995, cu modificările ulterioare" si art. 35-39 din HG nr. 20/1996. Aşa fiind, nu exista o identitate intre persoana căreia ii incumba obligaţia din raportul juridic dedus judecaţii si persoana chemata in judecata.

Pe fondul cauzei arată ca cererea principala nu poate fi luata in considerare întrucât prin Decizia nr. ... a Curţii de Apel Cluj, menţinuta prin Decizia civila nr.  ... a Curţii de Apel Cluj, irevocabila s-a reţinut faptul ca imobilul in litigiu a fost preluat de către S.R. fără titlu valabil, iar Legea 112/1995 permitea doar vânzarea imobilelor preluate de către stat, cu titlu valabil, ori, in aceste condiţii, imobilul nu putea fi înstrăinat foştilor chiriaşi in temeiul art. 9, alin. l din aceeaşi lege. Instanţa a reţinut deci in mod irevocabil preluarea fără titlu a apartamentului in cauza, ca si cauza de nulitate a contractului de vânzare-cumpărare si de asemenea si faptul ca in speţa nu se poate retine buna credinţa a cumpărătorilor, reclamantele in cauza. Astfel, in cauza nu se poate face aplicabilitatea prevederilor art. 501 din Legea 10/2001, astfel cum a fost modificata prin Legea 1/2009, întrucât acestea reglementează situaţia celor care au cumpărat imobile in temeiul legii 112/1995, cu respectarea prevederilor acesteia, ci ale art. 50 alin. 2 din Legea 10/2001, republicata, care se refera la situaţia chiriaşilor care au încheiat contractele de vânzare-cumpărare cu eludarea prevederilor Legii 112/1995, situaţie in care nu se poate cere restituirea contravalorii preţului de piaţa al imobilului, ci doar restituirea preţului actualizat. Pe cale de consecinţa, nici cererea de chemare in garanţie prin care se solicita achitarea de către chematele în garanţie a sporului de valoare nu poate fi admisa, pentru identitate de raţiune.

Menţionează că, in situaţia in care cererea privind achitarea sporului de valoare este admisa, instanţa trebuie sa tina seama de natura cheltuielilor efectuate: in cuprinsul unui raport de expertiza judiciara sa se facă distincţie între îmbunătăţirile necesare si utile la care locatarul unui imobil este îndatorat prin natura întrebuinţării bunului imobil, prin uzul sau obişnuit, cheltuieli care nu pot fi solicitate şi cheltuielile care au adus îmbunătăţiri, dar nu sunt voluptorii.

În probaţiune, la dosar s-au depus: VOL 1: contract de locaţiune (f. 22-25), extras CF (f. 26), sentinţa civilă nr.  ... (f. 27-33), protocol de predare/primire (f. 34), raport de expertiză tehnică judiciară (f. 35-53), autorizaţie de construire (f. 54), certificat de urbanism (f. 55), hotărâre de concesionare (f. 56), contract de vânzare-cumpărare (f. 57), decizia civilă nr. 708/A/2008 (f. 59-66), certificat de moştenitor (f. 67), CF  ... (f. 68-69), încheiere CF ... (f. 70), extras CF ... (f. 71-73), promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare (f. 77), contract de închiriere (f. 78-79), decizia civilă nr. ... (f. 80-83), CF  ... (f. 87-88), contract de vânzare/cumpărare nr.  ... (f. 92, 158-159), adeverinţă (f. 93), contract de concesiune (f. 115-118), decizia civilă nr.  ... (f. 155-157), contract de rate lunare (f. 160), proces verbal de predare-primire (f. 161), schiţa funcţională (f. 162), ff şi chitanţe (f. 163, 178-180, 192), certificat de urbanism (f. 164), autorizaţie de construire cu acte anexa (f. 165-171), proces verbal de recepţie (f. 172-173), profil longitudinal (f. 174), extras  ... (f. 175), plan parter şi subsol (f. 181-185), formular pentru ofertă (f. 186), necesar pentru branşamente (f. 187-189), documentaţia de întabulare (f. 190-191),  documentaţie branşament gaz (f. 193-197), plan extindere şi mansardare (f. 198-213), proces verbal de inventariere şi notificări (f. 232-234), decizia civilă nr. ... f. 310-312), încheierea civilă nr. ...  (f. 313-315), decizia civilă nr. ... (f. 316-318), CF ... (f. 334-335), sentinţa civilă nr. ... (f. 336), decizia civilă nr. ... (f. 337-340), dispoziţie de restituire (f. 341), VOL II: proces verbal din 22.12.2009 (f. 425), încheierea civilă nr.  ...(f. 426-428), decizia civilă nr.  ...(f. 429-431).

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu martorii: U. R. A. (declaraţia martorei se găseşte la f. 95-96 din dosar), B. I. (declaraţia martorului se găseşte la f. 97-98 din dosar), M. G. (declaraţia martorului se găseşte la f. 275 din dosar). 

În cauză instanţa a mai încuviinţat şi administrat proba cu expertiza judiciară de evaluare, raportul de expertiză fiind depus la dosar la f. 247-274 şi completat la f. 405-413.

Analizând actele şi lucrările dosarului de faţă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.  ... (158-159) reclamanta B. J. şi defunctul său soţ B. I. au cumpărat, în temeiul L 112/1995, de la SC C.  A.  SA ... imobilul situat în ..., str. ..., nr. ..., ap. ..., jud. ...

Prin sentinţa civilă nr. ..., pronunţată în dosarul nr. ...al Judecătoriei Cluj-Napoca (f. 366), s-a admis acţiunea formulată de către pârâtul P. D. A. în contradictoriu cu S. R. cu privire la imobilului situat în ..., str. ..., nr. ..., S. R. fiind obligat să recunoască pe  pârâtul P. D.A. ca moştenitor al proprietarului tabular.

După apariţia Legii nr. 10/2001, reclamantul P. D. A. a formulat acţiunea pentru constatarea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare privind imobilul din ..., str. ..., nr. ..., jud. ... Contractele de vânzare-cumpărare au fost anulate prin decizia civilă nr. ... a Curţii de Apel Cluj, dosar nr. ..., hotărâre rămasă irevocabilă după respingerea recursului prin decizia nr. ... În dosarul nr. ... al Curţii de Apel Cluj, în Decizia nr. ... s-a stabilit că imobilul în litigiu a fost preluat de S. R. în mod abuziv, fără titlu valabil, iar cumpărătorii (printre care si B. J. şi defunctul său soţ) au fost de rea-credinţă.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP D. A. P. cu nr. 87 din 4.11.2009 pârâtul P. D. A. a vândut imobilul în litigiu pârâţilor D. C. şi D. M. L. (f. 57). După cum prevede şi în contractul de vânzare-cumpărare, preţul a fost achitat integral în ziua perfectării acestuia.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, instanţa reţine că în calitate de chiriaşi şi apoi proprietari ai imobilului situat în ... , str. ..., nr. ..., ap. ..., reclamanţii au adus numeroase îmbunătăţiri: au racordat apartamentul la gaz, au transformat garajul şi cămara de lemne în camere de locuit au amenajat bucătăria, au extins şi amenajat corespunzător baia, au construit un zid de protecţie. Unele dintre aceste îmbunătăţiri au fost construite în temeiul unei autorizaţii de construire eliberate în anul 1999 (f. 54), respectiv după ce apartamentul fusese revendicat de către adevăratul proprietar.

În prezent imobilul este demolat. Pentru identificarea îmbunătăţirilor şi a sporului de valoare instanţa a dispus efectuarea unei expertize, însă, întrucât expertul a avut un accident care a rezultat în pierderea fotografiilor efectuate la faţa locului, raportul de expertiză a fost efectuat exclusiv în baza informaţiilor provenite de la reclamanţi (un raport de expertiză extrajudiciară efectuat anterior de către reclamanţi, coroborat cu faptul că reclamanţii au afirmat că la momentul părăsirii imobilului, în 2009, acesta era în stare locuibilă). Cu toate acestea, expertul a arătat că îşi aminteşte că la momentul vizionării imobilului ”parchetul era foarte umflat şi degradat”. (a se vedea mai ales f. 253, f. 410).

În aceste condiţii, instanţa constată că această probă nu a fost administrată în condiţii de contradictorialitate, întrucât, deşi a fost efectuată în cadrul unui proces, cu citarea tuturor părţilor implicate în cauză, expertul a ţinut cont numai de datele furnizate de către reclamanţi care nu au fost recunoscute de către celelalte părţi.

Reclamanţii P. I. E. şi P. I. au în proprietate apartamentul nr. ... din mun. ..., str. ... , nr. ..., bl. ..., jud. ... înscris în CF-ul nr. ...

În drept, potrivit art. 48 din Legea nr. 10/2001, (1) Chiriaşii au dreptul la despăgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaţia de locuinţă prin îmbunătăţirile necesare şi utile. (2) Indiferent dacă imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fără titlu, obligaţia despăgubirii prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptăţite. (3)Abrogat. (4) Valoarea despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte pe bază de expertiză. (5) Prin îmbunătăţiri, în sensul prezentei legi, se înţelege cheltuielile necesare şi utile. Cuantumul despăgubirilor se stabileşte la valoarea actualizată a cheltuielilor, scăzându-se gradul de uzură al îmbunătăţirilor, în raport cu durata de viaţă normală a acestora, care se suportă de chiriaşi.

Conform art. 3 din L 10/2001 (1) Sunt îndreptăţite, în înţelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent: a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora; b) persoanele fizice, asociaţi ai persoanei juridice care deţinea imobilele şi alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv; c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaţii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945; îndreptăţirea la măsurile reparatorii prevăzute de prezentul articol este condiţionată de continuarea activităţii ca persoană juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor să fie fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar acestea să-şi fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărâre judecătorească, se constată că sunt aceeaşi persoană juridică cu cea desfiinţată sau interzisă, precum şi partidele politice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă şi-au reluat activitatea în condiţiile legii. (2) Ministerele, celelalte instituţii publice ale statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale cu capital de stat, precum şi cele privatizate, potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptăţite şi nu fac obiectul prezentei legi.

Art. 4 al. 2 din L 10/2001 prevede că de prevederile prezentei legi beneficiază şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptăţite.

Aşadar, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. 1 lit. a şi art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptăţite, în înţelesul acestui act normativ, la măsuri reparatorii, constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, precum şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptăţite.

În speţă, persoana care este îndreptăţită, în înţelesul acestui act normativ, la măsuri reparatorii, constând în restituirea în natură (restituire care a şi avut loc) este P. D. A. Persoanele îndreptăţite fiind definite exhaustiv în L 10/2001, în nici un caz nu se poate considera că această calitate ar putea reveni şi succesorului cu titlu particular al bunului care face obiectul restituirii—în speţă pârâţii D. C. şi D. M. L.

În aceste condiţii, având în vedere că Legea nr. 10/2001 stipulează expres în art. 49 alin. 2 că „obligaţia despăgubirii prevăzută la alin. (1) revine persoanei îndreptăţite", instanţa constată că pârâţii D. C. şi D. M. L. în calitate de cumpărători ulteriori ai imobilului preluat nu pot fi ţinuţi la plata acestor despăgubiri.

În contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP D. A. P. cu nr. ... din 4.11.2009 încheiat de pârâţii D. C.şi D. M. L. cu P. D. A., nu s-a prevăzut că obligaţia instituită de art. 48 din L 10/2001 va trece pe seama cumpărătorilor. În lipsa unei stipulaţii contrare exprese, trebuie acceptat că obiect al vânzării  l-a constituit imobilul în starea în care se afla şi că preţul reflecta valoarea acestui bun din momentul vânzării, valoare care, în mod evident cuprinde şi îmbunătăţirile aduse imobilului. Astfel, persoana îndreptăţită este cea care datorează plata îmbunătăţirilor întrucât aceste îmbunătăţiri i-au profitat (a încasat un preţ mai mare întrucât bunul vândut avea o valoare mai mare datorită îmbunătăţirilor efectuate de către fostul chiriaş).

Este adevărat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ... /04.11.2009 la BNP Dr. D. A. P. , cumpărătorii D. C. şi D. M. L. au înţeles să-şi asume integral toate consecinţele care decurg din litigiul locativ privind corpul II de clădire ocupat abuziv de trei persoane: "fără a avea nici o pretenţie faţă de vânzător indiferent de modul în care acest litigiu va fi soluţionat", însă nu se poate considera că prin această clauză cumpărătorii şi-au asumat şi obligaţia de a achita despăgubirile solicitate în temeiul L 10/2001 întrucât o asemenea cerere încă nu fusese formulată la momentul la care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, iar vânzătorul a declarat pe proprie răspundere că persoanele ce locuiesc în imobil nu sunt chiriaşi, ci persoane care ocupă abuziv imobilul. 

Sunt întemeiate susţinerile cumpărătorilor conform cărora, o eventuală despăgubire a reclamanţilor de către cumpărători ar însemna repetarea plăţii îmbunătăţirilor în discuţie (întrucât valoarea acestora s-a achitat deja ca parte din preţul contractului).

Din aceste considerente, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţiilor D. C. şi D. M. L. cu privire la petitul privind plata îmbunătăţirilor efectuate de reclamanţi la imobilul în litigiu.

Pe fond, instanţa constată că solicitarea reclamanţilor de a se dispune obligarea pârâtului P. D. A. la plata sumei de 148.175 lei reprezentând valoarea îmbunătăţirilor aduse de către reclamanţi imobilului, este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Pentru a decide în acest fel instanţa are în vedere faptul că în prezenta speţă nu s-a demonstrat că prin lucrările efectuate la imobilul care face obiectul acţiunii s-a adus un spor de valoare locuinţei care a fost restituită adevăratului proprietar. Astfel, din probele administrate în cauză rezultă, fără îndoială, că reclamanţii au efectuat mai multe lucrări la imobilul situat în ..., str. ..., nr. ..., ap. ... Însă, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 48 din L 10/2001 (invocate de către reclamanţi) este necesar ca aceste lucrări să fi sporit valoarea construcţiei iniţiale şi să aibă un  caracter necesar şi util şi să profite adevăratului proprietar (să mai existe la momentul la care imobilul a fost predat acestuia). Astfel, art. 48 din L 10/2001 face o aplicare particulară a principiului îmbogăţirii fără justă cauză.

După cum reiese din metodologia de aplicare a dispoziţiilor din L. 10/2011, prin imbunatatiri necesare si utile se intelege acele dotari incorporate sau aduse unitatii locative ori spatiilor comune, prin care s-a sporit valoarea fondului locativ si care au fost suportate exclusiv de chirias (introducerea sau schimbarea instalatiei de apa, gaz, canalizare, electricitate, incalzire; lucrari noi: parchetare, gresie sau faianta, geamuri termopan, usi si altele asemenea). Dovada acestor imbunatatiri se face cu inscrisuri doveditoare, prin expertiza tehnica, cu respectarea prevederilor alin. (5) al art. 48 din lege. Nu se includ in categoria cheltuielilor necesare si utile acele cheltuieli voluptorii (utilizarea unor materiale foarte scumpe, de exemplu: usi de mahon, instalatii sanitare sofisticate, de lux, materiale de constructii incadrate in categoria celor de lux). In aceste cazuri despagubirile se vor calcula avandu-se in vedere preturile medii actuale de pe piata.

În speţă, imobilul a fost demolat, astfel încât nu se mai poate stabili în contradictoriu cu părţile din prezenta cauză dacă lucrările efectuate au sporit valoarea construcţiei iniţiale şi în caz afirmativ cu ce sumă. Cu privire la raportul de expertiză efectuat în cauză instanţa a  constatat că această probă nu a fost administrată în condiţii de contradictorialitate, întrucât, deşi a fost efectuată în cadrul unui proces, cu citarea tuturor părţilor implicate în cauză, expertul a ţinut cont numai de datele furnizate de către reclamanţi care nu au fost recunoscute de către celelalte părţi. Din declaraţiile martorilor a rezultat efectuarea unor lucrări, însă în lipsa unei lucrări de specialitate instanţa nu poate stabili în ce măsură lucrările efectuate au adus un spor de valoare imobilului, spor de valoare care să fi profitat adevăratului proprietar. De principiu, pârâtul P. nu poate fi obligat la plata unei anumite lucrări decât în măsura în care această lucrare i-a profitat şi numai în măsura acestui profit (spre exemplu, dacă s-a montat parchet în imobil dar parchetul era deteriorat şi umflat—astfel cum se precizează în raportul de expertiză—la momentul la care imobilul a fost predat pârâtului P. acesta nu va putea fi obligat la plata unor sume de bani corespunzătoare faptului că s-a montat parchet pentru că această lucrare nu i-a profitat în nici un fel). În speţă, nu s-a demonstrat nici măcar faptul că lucrările cuprinse în raportul de expertiză extrajudiciară depus la dosar mai existau la momentul la care imobilul a intrat în posesia pârâtului P. şi nu s-a stabilit starea acestor lucrări pentru a se putea evalua sporul de valoare. În speţă pârâţii au contestat mai ales calitatea lucrărilor efectuate, acesta fiind motivul principal pentru care s-a dispus efectuarea unei expertize judiciare de specialitate. De asemenea, în speţă reclamanţii nu au dovedit faptul că ei sunt cei care au suportat efectuarea lucrărilor alegate.

Această situaţie nu este în nici un fel imputabilă pârâţilor care nu au demolat imobilul decât ulterior momentului la care expertul s-a deplasat la faţa locului pentru a constata existenţa şi calitatea lucrărilor efectuate.

Dincolo de faptul că în speţă nu s-a demonstrat că s-a sporit în vreun fel valoarea bunului retrocedat, în condiţiile în care imobilul nu mai există, este evident că instanţa nu poate să recunoască reclamanţilor un drept de retenţie asupra acestui bun, cererea de chemare în judecată fiind neîntemeiată şi cu privire la acest petit.

Nu pot fi reţinute susţinerile reclamanţilor cu privire la faptul că nu au o altă locuinţă, în condiţiile în care reclamanţii P. I. E. şi P. I. au în proprietate apartamentul nr. ... din mun. ..., str. ..., nr. ..., bl. ..., jud. ... înscris în CF-ul nr. ...

De asemenea, reclamanţii nu au relevat faptul că au solicitat atribuirea unei locuinţe din fondul locativ de stat şi au fost refuzaţi sau, după caz, cererea lor nu a fost încă soluţionată. Astfel, reclamanţii au solicitat direct instanţei să dispună obligarea pârâtului Municipiul ... prin Primar la atribuirea din fondul locativ de stat a unei locuinţe corespunzătoare în favoarea reclamanţilor. Intervenţia instanţei în raporturile cu autorităţile administraţiei publice poate fi justificată numai în măsura în care se invocă un refuz nejustificat de emitere a unui act sau absenţa unui răspuns. Astfel, particularul este obligat ca mai întâi să ceară autorităţii publice emiterea actului, ceea ce reclamanţii din prezenta speţă nu au înţeles să facă, motiv pentru care nici petitul privind obligarea pârâtului Municipiul ... prin Primar la atribuirea din fondul locativ de stat a unei locuinţe corespunzătoare nu poate fi primit, cererea fiind neîntemeiată.

Din aceste considerente, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată de  reclamanţii B. J., P. I. E. şi  P. I. în contradictoriu cu pârâţii D. C., D. M. L., P. D. A. şi Municipiul ... prin Primar, ca neîntemeiată.

Faţă de această soluţie, instanţa va respinge şi cererea de chemare în garanţie formulată de către pârâtul P. D. A. în contradictoriu cu chemaţii în garanţie Consiliul Local al municipiului ... si Municipiul ..., reprezentaţi prin primar, fără să mai analizeze pe fond această cerere şi fără să se mai pronunţe asupra excepţiei invocate de către chemaţii în garanţie.

Văzând cererea pârâtului P. D. A. de obligare a reclamantului la suportarea cheltuielilor de judecată şi soluţia ce urmează a se pronunţa în cauză, cu aplicarea art. 274 C.p.c., va obliga reclamanţii să plătească pârâtului P. D. A. suma de 1984 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În temeiul principiului disponibilităţii care guvernează întregul proces civil, instanţa va lua act că pârâţii D. C. şi D. M.  L.  şi chemaţii în garanţie Consiliul Local al municipiului ... si Municipiul ..., reprezentaţi prin Primar nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor D. C. şi D. M.  L., ambii cu domiciliul procesual ales în ..., str. ..., nr. ..., ap. ..., jud. ..., cu privire la petitul privind plata îmbunătăţirilor efectuate de reclamanţi la imobilul în litigiu.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de  reclamanţii B. J. , P. I. E. şi  P. I., toţi cu domiciliul ales în mun. ..., str. ..., nr. ..., ap. ..., jud. ..., în contradictoriu cu pârâţii D. C., D. M. L., P.  D. A. , cu domiciliul ales pentru citare şi comunicare acte la sediul cabinetului avocaţial „P. O. V.", în mun. ..., Calea ..., nr. ... ap.  ... şi Municipiul ... prin Primar, cu sediul în ..., str. ..., nr. ..., ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de către pârâtul P. D. A. în contradictoriu cu chemaţii în garanţie Consiliul Local al municipiului ... si Municipiul ..., reprezentaţi prin Primar, cu sediul în mun. ..., str. ... nr. ..., ca neîntemeiată.

Obliga reclamanţii să plătească pârâtului P. D. A. suma de 1984 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Ia act că pârâţii D.  C. şi D. M.  L.  şi chemaţii în garanţie Consiliul Local al Municipiului ... si Municipiul ..., reprezentaţi prin Primar nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs, în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20.03.2014.

JUDECĂTOR, GREFIER,

V.  C.  I.  C.  A. P.

Red. ICCV/6ex./20.03.2014

Dosar. Nr. 17449/211/2010

Hot.

20.03.2014

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor D. C. şi D. M. L. cu privire la petitul privind plata îmbunătăţirilor efectuate de reclamanţi la imobilul în litigiu.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de  reclamanţii B. J., P. I.  E. şi  P. I. în contradictoriu cu pârâţii D. C., D. M. L., P. D. A. şi Municipiul ... prin Primar, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de către pârâtul P. D. A. în contradictoriu cu chemaţii în garanţie Consiliul Local al municipiului ... si Municipiul ..., reprezentaţi prin primar, ca neîntemeiată.

Obliga reclamanţii să plătească pârâtului P. D. A. suma de 1984 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Ia act că pârâţii D. C. şi D. M. L. şi chemaţii în garanţie Consiliul Local al Municipiului ... si Municipiul ..., reprezentaţi prin Primar nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs, în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20.03.2014.

Preşedinte,

Domenii speta

Spete similare