Viol

ECLI:RO:…………….

RO M Â N I A

JUDECĂTORIA BRAŞOV

DOSAR NR. …………..

SENTINŢA PENALĂ NR. …….

Şedinţa publică din data de  …………

PREŞEDINTE: ALDEA ANGLIANA ELENA-  judecător

GREFIER :CIUREA CORINA GEANINA

Ministerul Public este reprezentat de PROCUROR: …………. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov,

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea în cauza penala de faţă care s-a dezbătut în fond în şedinţa ……… care face parte integrantă din prezenta sentinţă, iar instanţa din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunţarea iniţial pentru data de ……….. iar ulterior pentru data de ……………..

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se constata lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

I N S T A N Ţ A,

Prin rechizitoriul nr. ............... al Parchetului de pe lângă Tribunalul de Minori şi Familie Braşov din data de  .........  înregistrat pe rolul Judecătoriei Braşov la data de  ................ sub dosar nr. ............. s-a  dispus  trimiterea  în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului T.C., fiul lui ................pentru săvârşirea infracţiunii  de  viol prev de art 218 alin1 şi 3  lit c Cp.

 În fapt, prin actul de sesizare s-a reţinut ca, începutul  lunii  martie 2016, într-o seară de duminică, în jurul orelor 21,00, inculpatul T.C în timp  ce se  afla la domiciliul  său situat în municipiul ……………, profitând  de starea de  imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa în care  se afla minora …………… în vârstă de 13 ani,provocată de  consumul  exagerat  de alcool, a întreţinut  cu aceasta  un raport  normal.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: declaraţia persoanei vătămată TA, raport de expertiză medico-legală  nr 67/E din 24 03.2016 emis de SJML Braşov,declaraţiile martorilor B. R.., T.A.D., H.M, G.E.S, P.A.C, raport de evaluare psihologică nr 24.117/29,.03.2016 întocmit de către  un specialist  psiholog din cadrul DGASPC Braşov,proces- verbal de ridicare  mijloace de probă, referat anchetă  socială n 26635/29.03.2016 întocmit de către Primăria  municipiului Braşov, declaraţii suspect/ inculpat T.C.

 În cursul urmăririi penale, cu privire la latura civilă,persoana vătămată TAS  prin reprezentant legale s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 euro, echivalentul în lei reprezentând prejudiciul moral suferit.

După sesizarea instanţei, prin încheierea pronunţată în data de  23.08.2016 rămasă definitivă  (f.60 dosar nr 17895/197/2016/a1), judecătorul de cameră preliminară a constatat epuizată procedura asociată acestei faze procesuale şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art.346 Cpp constatând legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în cauză, dispunând în consecinţă începerea judecăţii.

Atât în cursul urmăririi penale cât şi în fază de judecată, inculpatul a fost asistat de apărător ales, fiind respectate astfel disp. art.90 lit. a Cpp.

Atât în cursul urmăririi penale cât şi în fază de judecată, persoana vătămată  minoră  a fost asistată de apărător  din oficiu  fiind respectate astfel disp art. 93 alin.4 Cpp.

La termenul de judecată din data de  05.10.2016, inculpatul  fiind audiat  nu a recunoscut săvârşirea faptei . La acelaşi termen, inculpatul prin apărător ales  a precizat că înţelege să conteste toate probele administrate în cursul urmăririi penale, instanţa încuviinţând următoarele mijloace de probă: audierea persoanei vătămate (f.146-148vol I),TAD ( f. 144-145vol I ),PAC( f. 200-201vol I )  si BR f. 202-205 vol I) , GEŞ (f. 43 vol II ), HM ( f. 45-46 vol II ) .  De asemenea, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse de inculpat (f.64-88) .  Totodată,  a  dispus  la solicitarea  apărătorului  inculpatului  a dispus audierea  martorei TML (f. 89-90 vol II ) şi  confruntarea  dintre martorii  BR  şi PAC (f 106 -107 vol II).

În cursul urmăririi penale și al fazei de judecată inculpatul  a fost cercetat în stare de arest preventiv, fiind reținut în data de  01.07.2016 și arestat preventiv în data de  01.07.2016.

La  termenul de  judecată din data de 10..02.2017 apărătorul ales al inculpatului TC a  solicitat  în baza art 386 Cpp schimbarea  încadrării  juridice a faptei reţinute în sarcina  inculpatului  din infracţiunea de viol prev de art  218 alin1  şi 3 lit c Cp în infracţiunea de  tentativă la  viol prev de art 32 alin1 Cp rap la  art 281 alin1 Cp.

Instanţa a pus în discuţie cererea de schimbarea de încadrare juridică formulată de apărătorul ales al  inculpatului la acelaşi termen de judecată, urmând ca să se pronunţe prin sentinţă.

Analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale, instanţa reţine următoarele:

În  perioada  2002- martie 2015,numita HM , în vârstă de  39 de ani, a  fost căsătorită cu numitul TO, iar din  căsătoria celor doi au rezultat  minorele TAS, născută la data de 29.09.2002 şi TAD, născută la data de 09.12.2003. După pronunţarea  divorţului, cele  două minore au rămas  în grija mamei, tatăl fiind plecat  la  lucru în Marea Britanie.

 În perioada februarie – martie 2016,HM, împreună cu cele două fiice minore au locuit în chirie fără forme  legale în municipiul ………. şi  întrucât  mama minorelor lucra în calitate  de gestionar la un chioşc cu program non-stop, cele două  minore  rămâneau  uneori nesupravegheate  în locuinţă.

La  începutul  lunii ………., într-o seara de duminică, persoana vătămata  minoră TAS, în vârstă de 13 ani,s-a deplasat împreună cu martorii BR, de 15 ani şi PAC, de 14 ani, la domiciliul inculpatului TC, în vârstă  de 38 de ani, din municipiul ………., unde până în jurul orelor 21,00, aceştia au consumat  băuturi alcoolice( coniac, votcă, bere),ulterior persoana  vătămată  acuzând o stare de rău din cauza cantităţii de alcool ingerate, dar şi a fumului de  ţigară inhalat.

Văzând starea  în care se afla prietena sa, minorul BR a chemat-o la adresa în cauză pe  minora GEŞ, în vârstă de 16 ani, pentru a-i acorda îngrijiri  persoanei vătămate. Martora a sosit la adresa indicată, unde a găsit-o  pe persoana vătămată  întinsă pe patul locuinţei, şi i-a aplicat  acesteia un  prosop îmbibat cu apă rece pe frunte, după care  persoana vătămată a  căzut într-un somn profund.

Imediat  cei trei minori s-au deplasat în bucătăria garsonierei pentru a fuma, unde au rămas o perioada de cca 10-15 minute. În acest timp, aflându-se  în camera unde naviga  pe internet şi profitând starea de imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima  voinţa, provocată  de consumul  exagerat de alcool, inculpatul TC a întreţinut  un raport sexual normal cu persoana vătămata minora TAS.

La revenirea  în cameră, observând  raportul sexual aflat în  desfăşurare, minorii BR şi PAC au intervenit în ajutorul persoanei vătămate, cerându-i inculpatului  să  înceteze activitatea  infracţională, dar fără a avea succes. Astfel cei  doi minori au tras de inculpat pentru a-l lua de pe  persoana vătămată, dar nu  au reuşit să-l oprească deoarece  inculpatul are o constitute robustă şi s-a  împotrivit acestui  lucru. În aceste  condiţii  minorul BR l-a ameninţat  pe inculpat  că o  să-l lovească cu un scaun şi chiar a luat un cuţit de bucătărie cu care l-a ameninţat pe  acesta, în încercarea de-al face să se oprească lucru pe care i l-a solicitat şi martora GES. În cele din urma inculpatul a luat decizia de a încheia raportul sexual şi a dat curs propunerii minorului BR pentru  a coborâ  în faţa  blocului, pentru a se  bate cu acesta din urmă, însă acest  lucru nu s-a mai  realizat, deoarece inculpatul a  refuzat să iasă din scara  blocului. Cei doi  au fost urmaţi în coborâre de  către martora GEŞ, care apoi nu a mai revenit în  apartament.

După consumarea faptei,persoana vătămată  şi-a revenit cu greu  şi a constatat că nu mai avea  hainele pe ea, după care şi-a revenit din starea de rău, moment în care a vomat, pătându-si  tricoul de pe ea. Ulterior, persoana vătămată a mers la  baie, unde a făcut un duş, a pus  obiectele  de  îmbrăcăminte pătate şi lenjeria intimă recuperată în maşina de spălat, apoi a  primit de la  inculpat un maieu bărbătesc de culoare gri pentru a-l purta. În acest  interval de timp, persoana vătămată ia întrebat pe martorii prezenţi ce s-a petrecut în timpul în cât ea nu a fost  conştientă,aflând iniţial de la aceştia  că a fost violată de către inculpat, după care văzând  reacţia emoţională a persoanei vătămate care a izbucnit în plâns, cei doi  martori minori  au minţit-o pe aceasta spunându-i  că nu s-a întâmplat nimic pentru a o linişti.

Deoarece era târziu şi se aflau în stare de ebrietate, martorii BR şi PAC, cât şi persoana  vătămată, şi-au petrecut noaptea în  locuinţa  inculpatului, pe care  au părăsit-o  a doua zi dimineaţa, maioul inculpatului rămânând  în posesia  persoanei vătămate.

 După, mai multe zile, persoana vătămată, dar şi  sora acesteia TAD, au aflat de la martori ce s-a întâmplat în locuinţa  inculpatului pe perioada  cât persoana vătămată  nu a fost conştienta, respectiv faptul că aceasta a  fost victima unei infracţiuni de  viol. Ulterior, mama persoanei vătămate a aflat  de la sora  acesteia  despre comiterea  faptei şi s-a hotărât să sesizeze  organele  de politie.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța are în vedere ansamblul probatoriu administrat în cauză.

Persoana vătămată TAS în prima declaraţie dată  în fază de urmărire penală  a susţinut  că locuieşte fără  forme legale în …………. şi începând cu clasa a VII-a început să  lipsească de la cursuri pentru a se întâlnii  cu diverşi  prieteni în zone stabilite în prealabil din cartierul Triaj. De aproximativ 1 an de zile, i-a cunoscut în aceste circumstanţe pe  BR ( de 16 ani ) şi pe A ( 14-15 ani )  care locuiesc pe str …………. Cu ocazia acestor întâlniri  stăteau de vorbă  şi fumau, dar s-a întâmplat uneori  ca băieţii să consume şi băuturi alcoolice-bere şi atunci consuma şi ea în cantităţi mici. Într-o  duminică din luna ianuarie 2016,  în jurul  orei 13,00 a sunat la  interfon  BR şi  A, întrebându-o dacă  poate să iasă  afara, întrucât  se întâmplase  ca şi altădată să se mai întâlnească  cu băieţii  în wek-end, mama sa  a fost de acord să iasă afară. Când a coborât băieţii i-au spus că o să rămână  peste noapte la o fată, aşa că s-a  gândit că ar trebui să-şi ia nişte schimburi. Astfel s-a întors în locuinţă şi a anunţat-o pe mama  sa  că urmează  să rămână peste noapte la o fată şi şi-a luat  o pereche de chiloţi  de schimb pe care i-a pus  într-un buzunar de la giacă. În continuare  a plecat  cu prietenii către str ……., iar aici  au urcat  la etajul  ……. al unui bloc de garsoniere, la apartamentul ……. se afla o garsonieră unde îi aşteptau  un bărbat având în vârstă de cca 30 şi ceva ani , despre care i s-a  spus că-l cheamă C. Din comportamentul prietenilor ei şi-a dat seama că-l cunosc  de mai mult timp, pe C, că erau apropiaţi. În acel moment a întrebat unde este fata de care vorbeau, iar amicii lui i-au spus că vine mai târziu. La scurt timp,  după ce au ajuns, C a plecat  spunând că  merge  să cumpere ,, de băut şi a revenit după aproximativ  10 minute cu o sticlă de  vodcă  şi una de  Metaxa( capacitate 1 litru ) . C.  a întrebat-o  dacă  vrea să bea ,la  început a ezitat un pic ,dar în cele din urmă a fost de  acord, pentru că vroia  să vadă cum este să bei o cantitate mai mare şi mai puternică  de alcool. Astfel în timp  ce stătea pe  marginea patului, C. stătea lângă ea în aceiaşi poziţie şi după ce ia adus ei  un pahar mic  şi lui mare, ia pus în pahar  votcă, iar C. a consumat Metaxa. După ce  a consumat aproximativ ½  din sticla de  votcă, în decurs de o jumătate de oră s-a oprit pentru că avea stări de vomă, după care s-a întins pe spate şi a  început să fumeze, timp în care prietenii ei stăteau în bucătăria garsonierei . După ce a  fumat câteva ţigări a simţit că i se face somn, aşa că s-a întins în  pat îmbrăcată şi încălţată şi s-a învelit  cu o pătură. Când s-a  trezit a observat că deşi era în continuare învelită, nu mai avea pantalonii  şi lenjeria intimă decât pe  un picior, i s-a părut ciudat, însă imediat  i s-a făcut rău şi a vomat pe pat.Astfel, şi-a tras  lenjeria  intimă şi pantalonii şi s-a dus la baie  să se spele, aici s-a  dezbrăcat ca să facă baie, pentru că se murdărise pe tricou şi atunci a observat că  pe lenjeria intimă  erau pete  de sânge de culoare  deschisă. A băgat  în maşina de spălat  tricoul  şi  şapca murdare de vomă precum şi lenjeria intimă apoi a intrat  în cadă să facă baia încuind în prealabil uşa. În momentul în care a intrat în cada plină cu apă,a simţit că o ustură în zona genitală, însă era o durere suportabilă. După ce a făcut baie, l-a strigat pe C.  ca să-i dea un tricou de schimb, iar după ce s-a  îmbrăcat  ia chemat pe prietenii ei să  o ajute să pornească maşina de spălat. În continuare persoana vătămată  a  precizat că  în momentul în care  s-a  trezit  şi a observat că este dezbrăcată ,i-a întrebat pe  prietenii  ei cum a ajuns aşa,  iar ei i-au  răspuns că a  violat-o C.,acesta  era în partea opusă la marginea  patului însă  nu avut nicio  reacţie. Ea a început să  tremure  şi să plângă, atunci prietenii săi au început să o liniştească, spunându-i că a fost o glumă.  A doua zi  dimineaţa, în jurul orei 07,30  C.  s-a trezit şi le-a spus  că  trebuie să plece  pentru că el merge la serviciu, astfel  au plecat şi persoana vătămată  a luat din  maşina de spălat hainele ude şi le-a pus într-o sacoşă,acasă a observat că pe lenjeria intimă era sânge de culoare deschisă, deşi ulterior nu mai observase acest lucru, iar menstruaţie i-a  venit după  două luni. Întrucât în zilele  următoare i-a întrebat  pe prietenii ei ce s-a  întâmplat când a dormit, după două zile aceştia i-au spus că într-adevăr C. a  violat-o, iar ei nu au putut să-l oprească. Prietenii ei i-au spus surorii sale ce s-a  întâmplat în urmă cu două săptămâni, iar aceasta  ia spus  mamei. A mai susţinut că nu a mai întreţinut  raporturi sexuale până în acel moment şi nici după  aceea . De asemenea a mai precizat faptul că după acel incident a  mai fost la C.  şi a rămas peste noapte la el, însă a  dormit pe jos şi nu a vorbit cu el.

 Ulterior  în data de 28.06.2016  persoana vătămată a  susţinut că nu era virgină la data când a fost violată de T C. A mai arătat că a avut o relaţie de prietenie  cu BR care a durat aproximativ o lună  din luna februarie 2016, până la sfârşitul lui  martie 2016. Înainte de incidentul cu C, cu cca o săptămână  a întreţinut relaţii sexuale cu BR prima dată.

În fază de  judecată  persoana vătămată  a susţinut că se afla în casă la T.  şi i-a zis  să bea şi ea votcă, a băut, după care s-a pus să doarmă  şi când s-a  trezit era pe jumătate dezbrăcată şi i-a spus A că  a fost abuzată sexual şi atunci a început să plângă, după care i-a spus că a fost o  glumă,  însă a  doua zi a aflat adevărul. Referitor la cantitate de alcool ingerată persoana  vătămată a arătat că a consumat 22 de pahare mici.

Mama persoanei vătămate H  M,  a susţinut că, în perioada ……….  a  fost căsătorită cu numitul TO, care  în prezent este  la  lucru în Marea  Britanie, din acest mariaj  au rezultat două fete, TAS, născută la data de ….şi respectiv TAD, născută la  data de ………. În prezent  lucrează  ca gestionar  la un chioşc situat în zona ………. Din luna decembrie 20104, comportamentul A. a suferit modificări în sens negativ, devenind neascultătoare şi creând probleme. În cursul lunii februarie 2015 A a dispărut de la domiciliul, fiind găsită în aceiaşi zi de către organele de poliţie.  Din această perioadă  A. a început să aibă  note proaste  şi la şcoală şi la întrebările ei i-a răspuns că nu îi place şcoală şi nici colegii. În data de  22.03.3016 fiica AD  i-a spus că sora ei A a fost violată. Astfel a aflat că la sfârşitul lunii februarie 2016 , începutul  lunii martie 2016,A a  mers  cu doi băieţi pe nume BR şi A, la un bărbat care  locuieşte  la blocurile de…………, în această locuinţă.  A i s-a  să bea  băuturi alcoolice, respectiv  votcă, s-a  îmbătat iar acel  bărbat  a violat-o la  fapta respectivă  fiind prezenţi şi cei doi  băieţii. A doua zi a stat de vorbă cu A care  a confirmat  cele povestite  de A, astfel i-a spus că a mers  cu cei doi băieţi acasă la bărbatul respectiv, însă nu-şi mai aminteşte ce s-a întâmplat în locuinţă întrucât consumase băuturi alcoolice- votcă. A fost la Secţia …… Poliţie pentru a face reclamaţie,iar de la  poliţiştii a aflat că bărbatul în cauză se numeşte TC, fiind recunoscut de  A din planşa foto prezentată de către poliţişti. În timpul discuţiilor  mama minorei a aflat că A în timpul contactului sexual cu bărbatul respectiv a sângerat  şi că şi-a spălat lenjeria murdară  de sânge la bărbat în baie. Cu privire la maieul pe care l-a găsit în casă  mama minorei a susţinut că la poliţie a aflat că acesta aparţine bărbatului care a violat-o pe A .

În fază de judecată, mama minorei TAS fiind audiată ca martoră a  susţinut faptul că  prea multe nu cunoaşte, însă  într-o  zi a  venit  TAD  şi i-a zis că A a fost violată de  un anume T, a  întrebat-o pe fetiţă dacă cunoaşte detalii  şi i-a spus că a  îmbătat-o, că era  stare  avansată de  ebrietate, că A  nu ştie  ce s-a întâmplă, a  crezut că este un vis. A i-a povestit  A  s-a trezit  cu lenjeria  până  la genunchi, i s-a făcut rău şi s-a dus să verse .Aceleaşi  aspecte i le-a povestit şi A însă foarte greu. Cu privire la comportamentul A, mama acesteia a susţinut că, după incident  lipsea şi  mai mult de acasă şi era foarte închisă în ea, avea momente de criză, era foarte nervoasă şi plângea. Referitor la  comportamentul  minorei A înainte de  incident , mama minorei a  arătat că era un copil normal. Mama minorei avea cunoştinţă că A fuma însă ulterior a aflat că consuma şi băuturi alcoolice. Martora susţine că A a fost traumatizată, îşi smulge  părul din cap şi îşi roade unghiile.

 Sora A  numita  TAD  în fază de urmărire penală a susţinut că în luna  februarie 2016, sora ei TAS în vârstă de  13 ani i-a spus că este prietena unui  băiat pe  nume  BR, în vârstă de 15 ani, pe care l-a cunoscut în aceiaşi lună. În  data de 18 martie 2016 în cursul serii împreună cu sora sa  A , prietenul  ei R  şi alţi adolescenţi, au fost în vizită la un bărbat pe nume C, care locuieşte într-un bloc de pe str ………, într-o garsonieră având numărul ……... Atunci martora l-a cunoscut pe acest bărbat C, în garsoniera acestuia s-a ascultat muzică şi s-a consumat bere, după cca  o jumătate de ora martora a plecat acasă şi au rămas în garsonieră A,  R şi  ceilalţi adolescenţi. După aproximativ 5 zile, în cursul lunii martie 2016, BR i-a spus martorei că sora sa a fost violată de către C. R i-a povestit că el, A şi Aau fost în garsonieră la  C, unde  au băut  cu toţii votcă  şi bere, inclusiv A, iar apoi  C a profitat de faptul că A era aproape în comă şi a violat-o .După ce a aflat faptul că  A a fost violată, martora a stat de vorbă cu A şi i-a confirmat  că a fost  în garsoniera lui C unde a băut votcă, apoi a intrat în comă alcoolică şi atunci probabil  a  fost violată. A i-a spus că atunci când şi-a revenit i-a întrebat pe R şi A ce i s-a întâmplat, iar aceştia i-au spus prima oară  că fusese violată de C, însă  ulterior aceştia i-au spus că a făcut o glumă  şi că nu este adevărat. În perioada februarie – martie 2016, martora îşi aminteşte că sora sa A, mai lipsea  nopţile de acasă, iar când o întreba  unde doarme, îi spunea  că  la R acasă. După ce a aflat acele lucruri  legate de  violul comis asupra surorii  sale, martora i-a povestit  mamei ce auzise,  iar mama sa a formulat  plângerea  la poliţie. Martora a mai precizat că în cursul  lunii aprilie 2016, ea, sora ei şi R  au mai fost în vizită la  C, în garsoniera acestuia de pe str ……., unde se aflau mai mulţi băieţi şi fete, s-a ascultat muzică şi s-au consumat băuturi alcoolice. După aproximativ 3 ore au venit organele de poliţie, cei care se aflau în garsonieră au fost conduşi la poliţie iar mama ei a fost amendată, pentru că nu  le supraveghează pe  minore.

 În fază de judecată  sora  persoanei vătămate a susţinut că, nu a fost de faţă când a avut loc violul, dar a auzit de  la martorul BR şi A  că au mers  acasă la T şi că acolo  au băut, votcă şi bere, după care  A a intrat în semi-comă, după care B a încercat să-l dea jos pe T de pe sora ei. În  continuare martora a precizat că în data de  …….. a fost la T au ajuns la ora 21,00 s-a consumat băuturi alcoolice, însă ea nu a consumat  şi nu  a stat prea mult, după care  a plecat  acasă.

 Martora GES  în fază de urmărire penală a  susţinut că din luna ianuarie- februarie 2016 îl cunoaşte pe BR în vârstă de 15 ani într-o zi de la  sfârşitul unei săptămâni din luna  martie 2016 a fost sunată pe telefonul mobil  de către BR  care i-a propus să se vadă, ea a fost  de acord  astfel că s-au întâlnit în staţia  din zona ……….. A mai menţionat că  anterior cu 2-3 zile  a cunoscut o  fată cu prenumele A, în vârstă de 13  ani care era prietena lui BR. Când  s-a întâlnit cu R i-a spus  vor merge  la un prieten de-al lui, care locuieşte  pe str ….. într-un bloc de garsoniere, ulterior a aflat că acel prieten se numeşte C. Pe drum R  i-a spus că A  a consumat băuturi alcoolice şi că se simte rău şi  a rugat-o să aibă grijă de A şi să o calmeze. Când au ajuns în garsonieră la C era în jurul orelor 21,00,în garsonieră se afla C( cu vârsta de cca 40 de ani ),A un băiat pe care l-a văzut prima dată şi A, C  stătea în  faţa unui laptop aşezat pe un scaun lângă pat, iar A stătea în pat şi  plângea. Martora a observat că  tricoul A era pătat  de vomă, de asemenea a observat  urme de vomă  şi pe pat. Martora nu a observat  sticle de băuturi alcoolice, ci doar  un borcan  lângă laptop în faţa  căruia stătea C, borcan în care se afla un lichid de culoare maronie şi  din care consuma C. Martora a întrebat-o pe A  de ce  se  simte rău, iar ia răspuns că a consumat băuturi alcoolice. Martora a mers în baie  şi a udat  o cârpă cu apă rece, pe care a  aşezat-o pe fruntea A, în scurt timp acesta s-a liniştit şi a adormit, iar martora a mers în bucătărie unde se aflau R şi A, C rămânând  în faţa laptopului. În bucătărie au stat cca 10-15 minute, timp în care  au fumat, şi  martora a revenit în cameră pentru a plecat la domiciliu. La revenirea în cameră martora a observat că acel bărbat C, întreţinea relaţii sexuale cu A, A  se afla întinsă pe spate, cu  pantalonii scoşi de pe picioare, iar C avea pantaloni  până la  nivelul genunchilor. Din mişcările pe care le făcea C şi-a dat seama  că acel bărbat  întreţinea relaţii sexuale cu A,care în acele  momente nu era conştientă. Imediat R şi A au încercat  să-l oprească pe C din ce făcea trăgându-l de pe A, însă nu au reuşit deoarece C  nu înceta  raportul sexual întreţinut cu A, el fiind şi mai corpolent ca şi constituţie  fizică. R  a vrut să-l lovească  cu un scaun pe C,  însă a intervenit martora să nu-l lovească efectiv pe C. Apoi R a luat un cuţit din bucătărie şi  martora şi A i-au spus să nu-l folosească pentru să îşi va crea probleme. R a lăsat cuţitul însă l-a ameninţat pe C că-l bate. Martora a  menţionat că cei prezenţi în garsoniera lui C încercau să-l oprească pe C că acesta a continuat raportul sexual întreţinut cu A,care nu era  conştientă, iar C îi spunea lui R să-l lase în pace, pentru că l-a ajutat atunci când a avut probleme. Când R l-a ameninţat cu bătaia ,C a încetat raportul sexual şi s-a ridicat de pe A, atunci A şi-a revenit şi a început să plângă  şi să-l strige pe R care a început să coboare scările .Martora la urmat pe R  pe scări, deoarece vroia să plece acasă, dar şi pentru  că intenţiona  să intervină  în situaţia în care cei  doi s-ar fi bătut. Când  a ajuns  la parter,  martora a văzut  că R  se afla afară, în faţa blocului, iar C a rămas în casa scărilor, R ia zis să iasă  pentru a se bate, însă C  l-a refuzat şi după  care a intrat în lift şi a urcat .După aceea  martora i-a spus că pleacă acasă, iar R i-a zis că vorbesc a doua zi. În aceea zi martora a discutat cu Aa, iar ea  a întrebat-o dacă este adevărat ce i-au spus R şi A, respectiv că  în apartament C a  întreţinut raporturi sexuale cu ea. Martora a confirmat că da, şi a întrebat-o pe A dacă a  simţit  ceva, însă ea ia răspuns că nu întrucât fusese băută. Nu a întrebat-o pe A dacă a  fost virgină la momentul  când C a  întreţinut relaţii sexuale cu ea, însă martora nu a  văzut  ca lenjeria patului din garsonieră  să fie pătată de  sânge. La  cca 3  săptămâni de la incident R a chemat-o pe martoră, prin telefon  să meargă  în garsoniera lui C, lucru pe care la şi făcut,a stat în garsonieră aproximativ 15 minute , iar acolo  se  aflau mai mulţi adolescenţi printre care şi A.

 În fază de  judecată martora GES a  susţinut că îşi aduce aminte  că  în seara respectivă  a sunat-o R , pentru a o chema  cu ei  în apartamentul lui T, când a ajuns acolo A era în pat , T  consuma alcool la fel şi R,  la un moment dat au plecat în bucătărie pentru a fuma, iar T a rămas în cameră la  laptop , iar A dormea. Cât timp ea ,A şi R  au stat în bucătărie T s-a urcat  pe A a dezbrăcat-o şi nu ştie  ce a  făcut T, însă A şi-a dat seama  ce a  făcut T în momentul în care s-a dat jos de  pe ea şi a început să  plângă. R când a auzit ce s-a întâmplat a vrut să ia un scaun  să îl lovească  pe T, dar martora  şi A  au reuşit să-l calmeze puţin şi apoi  martora s-a dus la A să o calmeze şi pe ea să nu mai plângă.În acel moment R a luat un cuţit din bucătărie  însă martora şi A au reuşit să-i ia cuţitul.Apoi T  ia  spus că dacă vrea scandat  să iasă afară să nu audă vecinii, apoi au coborât, la fel şi martora,R a  ieşit afară din  scară,T nu a vrut să iasă din scară  şi a fugit cu liftul, după el pe scări s-a dus şi R. Când a ajuns sus martora A vomase era dezbrăcată şi plângea, apoi s-au mai calmat lucrurile şi martora a plecat acasă.

 PAC  în  fază  de urmărire penală a  susţinut că,  într-o după amiază de duminică  din luna  martie  2016,  stătea  cu R în faţa blocului unde acesta  din urmă locuieşte, la ei venind la un moment  dat A. Martorul a fost sunat pe  telefonul mobil de către T C, care  i-a invitat  să meargă la  el acasă, în garsoniera lui  de pe str ……..Martorul i-a spus lui C că merge la el , iar apoi le-a spus şi lui R  şi A  şi au fost de acord să meargă acolo. Din  câte îşi aminteşte martorul  au mers cu  autobuzul de pe linia  nr ……  şi când  a ajuns acasă  la C………. era lumină afară.Când au intrat în locuinţa  lui C au observat că acesta se afla sub influenţa  băuturilor alcoolice. În cameră cât şi în bucătărie  se aflau sticle de băutură: coniac, votcă şi bere. Toţi au consumat băuturi alcoolice însă A a  băut mai mult votcă şi a  fumat mai multe ţigări  şi după cca o oră jumătate,  două  A le-a spus că se simte rău.  R a sunat  o  fată  să vină până a  locuinţa lui C………., iar după un timp, în garsonieră  a venit o fată în vârstă de 17 ani, pe nume E, pe care martorul a  văzut-o prima dată.  E  a stat de vorbă cu A, i-a zis să stea în pat, apoi E  a undat un prosop  pe care i l-a pus pe frunte, iar A a adormit. Martorul, E şi R au mers în bucătărie, iar C  a rămas  în cameră, aşezat pe  pat şi se juca  pe laptop care era pus pe o măsuţă lângă pat, iar A  dormea pe pat, în spatele  lui  C. Ei au rămas în  bucătărie  cca  o jumătate de oră au fumat şi povestit,iar apoi  au revenit în cameră, când au intrat în cameră au văzut că T C se afla  deasupra A şi întreţinea cu ea un raport sexual, T  nu purta nimic pe  el, fiind în  piele goală, iar A  avea  pantalonii şi  chiloţii  traşi în jos pe un picior doar, celălalt picior al ei fiind liber.Martorul a observat că A nu era  conştientă şi crede că starea ei s-a datorat  faptului că consumase multă votcă. Martorul şi R a intervenit imediat  şi i-au zis lui C  să înceteze cea ce face, chiar au tras de  el să-l  jos de pe A, însă  nu au reuşit întrucât C este  corpolent. R a vrut să-l lovească  pe C cu un scaun, chiar  a  mers la  bucătărie  şi  a luat un cuţit în mână,ameninţându-l că îl omoară,  dacă nu încetează, însă nu l-a convins  pe C să înceteze.  T le-a spus să-l lase în pace, chiar şi E  ia spus  să o lase în pace  pe A însă acesta  nu a încetat. La  un moment dat R  ia propus lui T  să se bată, moment în care a încetat raportul sexual, T  coborât de pe A  şi a ieşit cu R  din garsonieră, din garsonieră a ieşit şi E Martorul rămânând cu A care nu-şi mai revenea. După ce  Tşi R au revenit în garsonieră. A  s-a dus la baie a făcut un duş, iar C ia dat A să poarte un  maiou  de culoare gri  de-al lui. Martorul l-a  întrebat pe C de  ce a făcut acest lucru iar acesta i-a spus  că  şi-a dorit  să întreţină  relaţii sexuale cu A. În aceea  noapte au dormit la C, martorul a dormit pe  podea , iar R, A şi C în pat, A pe o latură a patului,  R la mijloc şi C pe  cealaltă latură a  patului. A doua  zi  dimineaţa, în jurul orei 07,00 sau 08,00 s-au trezit, iar TC  le-a zis  să plece că el  trebuie să meargă la  muncă, lucru pe care l-au şi făcut.

În fază de judecată  martorul PAC  a  susţinut că a  fost în faţa blocului lui R, el, R,A şi E.La un moment dat pe martor l-a sunat C să meargă la el, s-au îndreptat  spre el, a luat autobuzul opt, au ajuns la el, au sunat la interfon, le-a  deschis au urcat în apartament, acolo  atât el  cât şi A ,R şi E  au început  să bea bere si votcă. Aa s-a  îmbătat, s-a ameţit, a mai  stat un pic şi apoi s-a pus să doarmă. Martorul, E şi R au mers în bucătărie, în timp ce se aflau în bucătărie C a dezbrăcat-o pe A, i-a dat pantalonii  jos şi  chiloţii şi s-a urcat  peste ea. Văzând acest lucru martorul şi R au  încercat să-l dea jos de pe ea, i-au dat cu palmele, R şi  cu un băţ şi la un moment dat s-a dat jos singur. Apoi R i-a zis  că vrea să iasă  afară cu T să vorbească cu el au ieşit, a mers şi E să vadă  ce se întâmplă, iar martorul a rămas cu A, care a început să verse,martorul  a luat un  prosop şi i l-a dat A şi a  încercat să o calmeze.Apoi R şi C au  urcat în garsonieră, iar E a plecat acasă. După aceea R  i-a zis A să meargă să facă baie, era  plină  de vomă, după care a  făcut duş, a ieşit din baie şi C i-a dat  un maiou gri.Cu privire la consumul de alcool martorul a susţinut că A a consumat în aceea seară de bună voie alcool.

Martorul BR  în fază de urmărire penală  a relatat că,, au ajuns la garsoniera lui C pe la orele 17,30-18,00, C cumpărase o sticlă de coniac Metaxa şi una de votcă. Ajunşi acolo martorul a observat că C era sub influenţa băuturilor alcoolice, au început şi ei să bea şi să asculte muzică. Martorul a observat că  prietena lui A a  băut votcă şi aceasta  a un moment dat,  le-a spus  că se  simte rău, martorul şi-a dat seama  că se îmbătase, ia spus să se întindă în patul din cameră,A s-a pus în pat, dar a vomat, pătându-şi  tricoul cu care era îmbrăcată.  După un timp, A a adormit în pat. Martorul  cu Aşi cu E au mers în bucătărie să fumeze  toţi câte o ţigară, iar C a rămas la laptop, navigând pe internet (pe Facebook). Martorul  şi prietenii lui au  stat în bucătărie aproximativ 10 minute, după care au revenit toţi trei în cameră. La intrare în cameră,  martorul a  văzut că A era întinsă pe spate, iar C se afla deasupra ei şi întreţinea relaţii sexuale cu prietena  lui .A  văzut că A. era parţial dezbrăcată în sensul că avea pantalonii traşi la glezne cu un crac scos de tot, iar tricoul îl avea  tras în sus spre umeri (…) A  mai observat că  A. nu era conştientă, dormind profund. ,,

În fază de judecată martorul şi-a menţinut declaraţiile date în fază de urmărire penală .Astfel acesta a  arătat că, în timp ce se afla în faţa blocului unde locuieşte împreună cu A ,A şi E A a  fost sunat de C, care i-a chemat la el. S-au urcat în autobuz şi au ajuns  pe  str ……… , au sunat la Cau urcat la el, după care  a pus muzică la laptop  şi au început să consume băuturi alcoolice toate ziua, A s-a  îmbătat a început să vomite, martorul i-a spus să se pună să doarmă.  Martorul , A şi E s-au dus în bucătărie să fumeze câte o ţigară şi  când s-au întors din bucătărie C era peste A .A început cu A  să dea în C  cu palmele să se dea jos,au văzut  că nu se  dă jos,a luat un băţ de sub pat şi dat cu el . După ce  C a  coborât de pe Aa, martorul i-a spus  să coborea în faţa blocului  să discute . La  discuţii  a asistat  şi E după care a plecat acasă, martorul  a urcat din nou în garsoniera  inculpatului, A plângea, era plină  de vomă, atunci martorul i-a spus să meargă să facă o baie, iar când A a ieşit din baie i-a dat Cun maiou de culoare gri, au mai stat 10-20 minute  după care ,,s-au  băgat la somn,,

Cu ocazia  confruntării efectuate la data de  10.02.2017 martorii PAS şi BR au precizat că se putea vedea în cameră  dacă se trăgea perdeaua. Cu privire la poziţia  persoanei vătămate ambii martorii au arătat că era dreaptă, cu genunchi îndoiţi şi ridicaţi.

Inculpatul TC în fază de urmărire penală  a recunoscut că a întreținut relații sexuale cu minora TAS într-o zi din luna martie sau aprilie 2016, dar a susținut că inițiativa întreținerii actului sexual i-a aparținut minorei, care era sub influența alcoolului, iar raportul sexual a durat aprox. 5-10 secunde, după care s-a oprit deoarece şi-a dat seama că minora nu era virgină și că nu era bine ce făcea.

 În fază de judecată inculpatul a  susţinut că într- o zi de vineri  la orele 15,00 l-a sunat un prieten,A în vârstă de 15-16 ani şi l-a  întrebat  dacă poate  să vină la el, i-a spus că nu este casă, apoi a  sunat pe  la  orele 16,00, ia  spus să este acasă şi că poate veni, a venit pe la  orele 20.00-20,30 cu BR şi cu A şi au rămas până la ora 09,00-10,00 dimineaţa,seara au asculta muzică s-au  jucat pe  calculator, peste noapte R şi A au făcut sex.  A  doua zi pe la orele 13.,00-14,00  l-au sunat din nou  şi l-au întrebat dacă pot veni la el să facă duş . Au venit A, R şi A în jurul orelor 17,00-18,00, pe la orele 20,00  Aa a venit din bucătărie  în cameră  plângând  pentru că certase cu R, s-a pus în spatele  inculpatului în pat ,adormind suspinând în spatele lui. În jurul orelor 21,00 a  venit E, a  intrat în bucătărie unde era R şi A, care spuneau că vor să meargă undeva. A a auzit-o pe E vorbind, s-a dus în bucătărie unde s-au cercetat, spunând că  numai R este de  vină. Din câte a înţeles inculpatul R  în ziua  de sâmbătă  se culcase  şi cu E.În jurul orelor 21.30-22,00 au coborât toţi în faţa blocului, el să meargă să ia nişte bere, iar  R,A  şi A  să o conducă pe E acasă, întrucât  nu au mai  mers unde vroiau. Inculpatul a revenit de la magazin  şi în jurul  orelor 23,00-23,15 a venit prima A, urmată la un minut de R şi A şi au rămas la el  până dimineaţa. Declaraţiile  inculpatului  sunt  contrazise în totalitate de celelalte probe administrate în cauză din care reiese că inculpatul TC a întreținut un raport sexual cu minora TAS profitând de starea de imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința în care se afla aceasta, cauzată de consumul exagerat de alcool.

 În ceea ce privește vârsta minorei, inculpatul a susținut că el credea că minora TAS ar avea vârsta de 16-17 ani, pe care a apreciat-o el, deoarece nu i-a spus nimeni câți ani are.

 Conform  art  50 alin. 2 Cpp, circumstanțele privitoare la faptă se răsfrâng asupra autorului în măsura în care le-a cunoscut sau le-a prevăzut. Susținerile inculpatului nu pot fi primite având în vedere că acesta, conform propriei declarații, a fost căsătorit și are un copil minor în vârstă de 12 ani, prin urmare  avea suficiente repere în baza cărora să-și dea seama care este vârsta reală a minorei, iar dacă avea o îndoială în acest sens, era obligat să întrebe.

Din referatul de anchetă socială întocmit în cauză rezultă faptul că minora TAS provine dintr-o familie dezmembrată și aceasta a resimțit foarte acut consecințele faptei de viol la care a fost expusă. Din discuțiile purtate cu mama acesteia a rezultat că minora are un caracter dificil și un anturaj dubios care cel mai probabil că a expus-o victimizării.

 Potrivit  raportului  de expertiză medico-legală nr. 671/E din 24.03.2016,  emis  de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov  reiese faptul că minora TAS prezintă o deflorare veche a cărei dată de producere nu mai poate fi apreciată și totodată pe cap, trunchi și membre nu s-au constatat leziuni traumatice.

Conform Raportului de evaluare psihologică nr. 24.117/29.03.2016, întocmit de către un specialist psiholog din cadrul D.G.A.S.P.C. Braşov, rezultă faptul că „minora prezintă un Eu slab structurat și imatur psiho-sexual, cu tendințe regresiv narcisice de tip demonstrativ opozant. Este o preadolescentă sensibilă, cu trebuințe bazale insuficient satisfăcute, cu o structură psiho-emoțională conflictuală de tip sado-masochist și tendințe spre libertinaj, care marchează debutul crizei juvenile. Pe acest fundal existențial, minora a traversat o experiență cu potențial psihotraumatic major, respectiv victima unui viol. Relatările minorei sunt sincopatice, cu elemente de amnezie lacunară, foarte probabil induse de consumul considerabil de alcool, însă secvențele evocate relevă logica unui scenariu prestabilit, în care agresorul prin intermediari a profitat de naivitatea și credulitatea minorei, pentru a o atrage uzând de înșelătorie și corupere, cu scopul obținerii de gratificări sexuale pentru sine. Coparticiparea minorei la această experiență are la bază imaturitatea decizională, incapacitatea emoțională de a anticipa ori reflecta asupra consecințelor derivate și a gradului de pericol la care s-a expus. În concluzie, se poate creiona profilul psihologic al unei preadolescente decompensată afectiv, parțial și intelectiv, cu un tablou psihocomportamental în care sunt prezente simptome subclinice tipice nevrozei isteroforme, cu tulburări în sfera controlului emoțional asociate comportamentului autodistructiv de tip demonstrativ. Vulnerabilitatea victimală este circumscrisă acestui profil, aspect care a facilitat demersurile agresorului în scopul obținerii gratificărilor sexuale ”. În final, se recomandă consiliere de suport pentru minoră minim 6 luni.

 Raportat  la actele de la dosar  instanţa constată că încadrarea juridică a faptei, a  fost reţinută corect prin actul de sesizare astfel că va  respinge cererea de schimbarea de  încadrarea  juridică  formulată de apărătorul ales al inculpatului  din infracţiunea de viol prev de art  218 alin1  si 3 lit c Cp în infracţiunea de  tentativă la  viol prev de art 32 alin1 Cp rap la  art 281 alin1 Cp.

În drept, instanța va reține incidența următoarelor dispoziții art. 218 C.p – „Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Alin. (3) Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când: c) când victima nu a împlinit 16 ani.

Cu privire la conţinutul constitutiv al infracţiunii de viol, instanţa reţine că, sub aspectul laturii obiective, infracţiunea s-a realizat prin acte de penetrare vaginală precum asupra persoanei vătămate, care s-a aflat în incapacitate de a-și exprima consimțământul cu privire la întreţinerea raporturilor sexuale. Urmarea imediată constă în încălcarea şi vătămarea efectivă a libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei vătămate, respectiv în punerea în pericol a dezvoltării sexuale normale a persoanei vătămate minore. Raportul de cauzalitate între acţiunile inculpatului şi urmarea produsă rezultă din materialitatea faptei acestuia. Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea a fost comisă cu intenţie directă, inculpatul  a prevăzut rezultatul faptei sale,  l-a urmărit .

De asemenea, instanța reține din ansamblul probatoriu că, la momentul săvârșirii faptei victima avea vârsta de 13 ani, împrejurare pe care, inculpatul trebuia  să o  cunoască, avâd în vedere  că aceasta  nu se afla pentru prima dată în locuinţa  lui. În consecință, instanța urmează să rețină în sarcina inculpatului și circumstanța de agravare prevăzută de art. 218 alin.3 lit.c C.p. – victima nu a împlinit 16 ani.

Apărarea inculpatului cu privire la  vârsta  victimei respectiv că  ar fi avut 16-17 ani  nu pot fi  reţinută, având în vedere că acesta, conform  propriei declaraţii, a fost căsătorit si are un copil în vârsta de 12  ani, şi prin urmarea avea  suficiente  repere în baza cărora să-şi dea seama  care este vârsta reală a  minorei.

  În situaţia  în care  ar fi avut vreo îndoială  cu privire la vârsta  victimei, era obligat să întrebe.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin.2 C.p.p., în sensul că fapta dedusa judecăţii există, constituie infracţiune şi au fost săvârşite de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpatului faţă de infracţiunea  comisa.

Având în vedere cele expuse şi luând în considerare că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, instanţa va proceda la stabilirea şi aplicarea unei pedepse pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului TC, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 Cp., respectiv gravitatea infracţiunii şi periculozitatea infractorului evaluate după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

 Sub aspectul circumstanţelor personale ale  inculpatului TC, instanţa reţine cǎ acesta  are vârsta de 40 ani, este cetăţean român,  lucrează la ………. ca ……,  este divorţat, are un copil minor și nu figurează înregistrat cu antecedente penale

 În cursul urmăririi penale  inculpatul TC a recunoscut că a întreţinut  relaţii sexuale cu minora TAS, însă că iniţiativa i-a aparţinut minorei, care se afla sub influenta băuturilor alcoolice iar în fază de judecată a negat că  ar fi întreţinut cu minora  un raport sexual  .

 Din declaraţia fostei soţii a  inculpatului  martora TML instanța și-a format convingerea că acesta este  un părinte care se  preocupat de  situaţia fiul său minor. 

La individualizarea pedepsei, instanţa va lua în considerare, în afara gravităţii in abstracto şi naturii infracţiunii comise de inculpat aspecte care conturează şi pericolul social concret al faptei şi al inculpatului. Astfel, împrejurarea că fapta a fost săvârșită împotriva unei persoane vătămate minore, aflata in stare de  inconştienta datorată  stării de ebrietate a victimei și incapacitatea acesteia de a exprima un consimțământ, acordând prioritate instinctului sexual în detrimentul respectului cuvenit pentru libertatea sexuală a persoanei conturează pericolul social concret al faptei. Nu se poate face abstracţie de importanţa valorilor sociale protejate de legea penală, respectiv libertatea fizică şi psihică şi relaţiile care guvernează libertatea sexuală.

Punând în balanţă toate aceste aspecte, instanţa urmează să aplice inculpatului TCS o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, respectiv  5 ani şi 6 luni  închisoare.

 În continuare, în ceea ce priveşte pedeapsa complementară, instanţa reţine că, astfel cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauza Sabou şi Pârcălab contra României şi în cauza Hirst contra Marii Britanii), exerciţiul unui drept poate fi interzis doar în măsura în care există o nedemnitate. În cauză, având în vedere natura faptei comise de inculpat, care reflectă o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, se relevă în mod indubitabil existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cp.. În consecință, instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a comunica cu victima TAS, pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art.68 Cp.

De asemenea, în baza art. 65 C.p., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cp (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a comunica cu victima TAS), pe durata şi în condiţiile  prevăzute de art.65 alin.3 Cp.

În continuare, în baza art.72 alin.1 Cp,  va dispune deducerea din pedeapsa aplicată de 5 ani şi 6 luni închisoare, a duratei reţinerii şi a arestării preventive din data de 01.07.2016 la zi.

Instanţa învederează inculpatului că modalitatea de executare, respectiv executarea efectivă a fost determinată de cuantumul pedepsei care nu permite aplicarea unor modalităţi alternative de executare, neprivative de libertate.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de probe biologice de la  inculpatul TC după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Se constată că şi în prezent inculpatul se află în stare de arest preventiv. Analizând această măsură, instanţa va avea în vedere că în cauză a reţinut existenţa unor probe din care reiese cu certitudine săvârşirea infracţiunii de viol, infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare. De asemenea, cu privire la starea de pericol pentru ordinea publică pentru înlăturarea căreia ar fi necesară privarea de libertate, instanţa va avea în vedere că, prin prisma criteriilor enumerate de art. 223 alin. 2 Cpp, se reţine o periculozitate ridicată a faptei şi în special a făptuitorului în raport de circumstanţele sale personale justificându-se în continuare starea de arest preventiv a acestuia. Faţă de acestea, în baza art. 399 al. 1 Cpp instanţa va menţine măsura arestării preventive a inculpatului TC, arestat în baza mandatului de arestare nr. 60/01.07.2016 emis de Judecătoria Braşov

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa ia act că persoana TAS  s-a constituit parte civilă, cu suma de  100.000  Euro echivalentul în lei  reprezentând daune morale. 

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de persoana vătămată TAS, instanţa învederează  că angajarea răspunderii civile a inculpatului este întemeiată pe dispoziţiile art. 1349 C. civ., în cauză fiind îndeplinite condiţiile legale pentru tragerea la răspundere civilă a inculpatului: fapta ilicită (infracţiunea săvârşită), prejudiciul, legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită şi prejudiciul produs, vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe.

Totodată, instanţa precizează că pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare trebuie ca acesta să fie cert şi să nu fi fost reparat încă; caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privinţa existenţei, cât şi în privinţa posibilităţii de evaluare, iar prejudiciul este actual, atunci când a fost deja produs la data când se pretinde repararea lui, fiind totodată și cert.

În ceea ce priveşte suma pretinsă cu titlu de daune morale, instanţa retine ca la aprecierea cuantumului despăgubirilor morale trebuie să aibă în vedere anumite criterii si anume:

- criteriul echităţii care presupune existenta unei corespondenţe intre prejudiciul încercat şi dimensiunea despăgubirii;

- criterii referitoare la consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic şi afectiv;

- criterii referitoare la importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate.

Toate aceste criterii trebuie să conducă la stabilirea unei sume care sa reprezinte o justă şi reală despăgubire a părţii civile, cu efect de satisfacţie şi să nu reprezinte o sancţiune excesivă pentru autorul faptei prejudiciabile ori ca venituri necuvenite părţilor civile.

În ceea ce privește daunele morale, instanța învederează că principiul reparării integrale a prejudiciului poate avea doar un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate băneşte. În schimb, se poate acorda victimelor o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelenţă, poate fi o sumă de bani, care îi permite să-şi aline, prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite. Ceea ce trebuie evaluat în realitate, este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, nu prejudiciul ca atare.

Instanţa învederează că legislaţia în vigoare nu detaliază criteriile după care se stabileşte cuantumul daunelor morale, aprecierea fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanţelor de judecată care se raportează la circumstanţele fiecărei cauze în parte.

Astfel, consecinţele negative suferite de către partea civilă, în plan psihic şi afectiv, cauzată prin săvârşirea infracţiunii sunt dificil de cuantificat, fiind de netăgăduit suferinţa provocată de trăirea unei experienţe sexuale la o vârstă atât de fragedă. Evaluând ansamblul probatoriu, dar analizând și declarația părții civile astfel cum a fost percepută ex propriis sensibus de instanță, se constată că trauma suferită de partea civilă derivă în primul rând din accesul pe cale indirectă la modul de săvârșire a infracțiunii asupra sa, iar nu din percepția personală a victimei. Partea civilă nu are reprezentarea prin prisma propriilor simțuri a infracțiunii comise asupra sa, împrejurare care este de natură să atenueze impactul psihologic al faptei asupra victimei. 

Instanța reține și declarațiile mamei persoanei vătămate (f 45 vol II) că după contextul infracțional, victima lipsea  şi mai mult de acasă, era foarte  închisă în ea,avea momente de criză, era foarte nervoasă şi plângea. Cu toate acestea, despre gradul de interiorizare al victimei, instanța apreciază că acesta se manifestă cu precădere în raport de  mama sau de persoanele adulte cu care ar trebui să discute despre acest subiect. 

Din  raportul de evaluare psihologică al victimei (f 11-13 vol II si f.5-7  vol II dup) se creionează  profilul psihologic  al unei adolescente  decompensata afectiv, parţial şi intelectiv, cu un tablou psihocomportamental în care sunt  prezentate  simptomele  subclinice  tipice nevrozei  insteroforme, cu tulburări în sfera controlului emoţional asociate comportamentului autodistructiv de tip demonstrativ. Vulnerabilitatea victimală este circumscrisă acestui profil,aspect care a  facilitat demersurile agresorilor în scopul obţinerii gratificărilor sexuale, cu consecinţe  derivate .

Instanța apreciază că acești parametri nu derivă exclusiv din calitatea de victimă a infracțiunii de viol, ci și din trecutul atitudinal al părții civile care în mod absolut precoce și-a început viața sexuală la vârsta de 13 ani, (martorul B  a precizat a avut  relaţii sexuale  cu A înainte de viol la A acasă), pe fondul deopotrivă prematur al consumului de băuturi alcoolice.

  Expertul psiholog BA a arătat că ,, probabil victima a intrat într-o stare comatoasă, datorită cantităţii mari de alcool  ingerate şi raportat la greutatea  şi înălţimea ei, şi nu ştie să spună că poate a fost încurajată, invitată să consume alcool  şi chiar dacă  a avut o activitatea anterioara cu  un băiat, plânsul sau  imediat după trezire, a fost  un plâns de protest ,,.

Instanţa consideră că daunele morale trebuie stabilite în echitate, astfel încât să reprezinte exclusiv echivalentul prejudiciului cauzat, fără a determina o îmbogăţire fără justă cauză a persoanei vătămate. În acest context și evaluând argumentele expuse mai sus, instanța apreciază că suma de 100.000 euro pretinsă de victimă prin reprezentant legal cu titlu de daune morale este excesivă. Fără a minimiza suferința părții civile, instanţa apreciază că aceasta este îndreptăţită la a obţine o despăgubire pecuniară care să compenseze suferinţa fizică şi psihică îndurată şi că suma de 10..000 euro este în măsură să asigure acesteia o satisfacţie morală echitabilă.

În consecință, în baza art. 19 şi art.25 alin. 1, art.404 alin.1 Cpp şi art.1349, 1357 C .civ instanța va admite în parte acţiunea civilă formulată parte civilă minoră  TAS prin reprezentant legal  şi obligă  pe  inculpatul TC la plata către partea civilă a sumei de 10.000 euro (echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii) reprezentând daune morale,respinge  restul pretenţiilor.

  Onorariu apărătorului din oficiu  pentru persoana vătămată minora TAS in suma de 390 lei se va avansa din fondurile Ministerului  de Justiţie in contul Baroului Braşov.

În baza art. 274 alin.1, Cpp. va obliga inculpatul la plata sumei de  870lei , reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge  cererea de schimbarea de  încadrarea  juridică  formulată de apărătorul ales al inculpatului TC  din infracţiunea de viol prev de art  218 alin1  şi 3 lit c Cp în infracţiunea de  tentativă la  viol prev de art 32 alin1 Cp rap la  art 218 alin1 Cp.

În baza art. 218 alin.1 şi 3 lit. c,  C.p  condamnă pe  inculpatul TC, fiul lui ………, fără antecedente penale, în prezent deţinut în …….., în  baza mandatului de arestare preventivă nr……………. emis de JB la o pedeapsă de 5 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol, persoana vătămată fiind  TAS.

În baza art.66 alin.1 lit. a, b, n şi art. 67 alin.2 Cp, aplică inculpatului TC pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a comunica cu victima TAS, pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art.68 Cp.

În baza art. 65 Cp, aplică inculpatului TC pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a, b, n Cp :dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a comunica cu victima  TAS, pe durata şi în condiţiile  prevăzute de art.65 alin.3 Cp.

În baza art.72 alin.1 Cp, deduce din pedeapsa aplicată de 5 ani şi 6 luni închisoare, durata reţinerii şi a arestării preventive din data de 01.07.2016 la zi.

 În baza art. 399 alin. 1 Cpp menţine măsura arestării preventive a inculpatului  TC, arestat în baza mandatului de arestare nr……. emis de Judecătoria Braşov.

 În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 cu referire la Anexa 1 din Legea 187 din 24.10.2012 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul TC în vederea introducerii profilului genetic în  Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 19 şi art.25 alin. 1, art.404 alin.1 Cpp şi art.1349, 1357 Cod civil,  admite în parte acţiunea civilă formulată de  partea  civilă minoră  TAS  prin reprezentant legal şi obligă pe inculpatul TC la plata către partea civilă a sumei de  10.000 euro (echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plăţii) reprezentând daune morale,respinge  restul pretenţiilor.

Onorariu apărătorului din oficiu  pentru persoana vătămată minora TAS în sumă de 390 lei se avansează din fondurile Ministerului  de Justiţie în contul Baroului Braşov.

În baza art. 274 alin.1 Cpp., obligă inculpatul la plata sumei de  870lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare .

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ………….

 PREŞEDINTE,GREFIER,

Red./ Tehnored. ………..

Domenii speta

Spete similare