Acţiune în revendicare imobiliară şi grăniţuire

Hotărâre 1092 din 18.10.2017


Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul BM şi pe pârâţii SM  şi S CG, având ca obiect „acţiune în revendicare imobiliară şi grăniţuire” .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă după care:

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 03.10.2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera,  a amânat pronunţarea pentru termenul din data de 04.10.2017 când a hotărât următoarele:

I N S T A N Ţ A

Asupra cererii de faţă, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.05.2017 sub nr. 1061/184/2017, reclamantul BM i-a chemat în judecată pe pârâţii SM şi S S, pentru revendicare imobiliară şi stabilirea liniei de hotar pe latura de sud a proprietăţii reclamantului.

În fapt, reclamantul a motivat că a cumpărat de la soţii SM şi S S, în prezent decedat, un imobil compus din 2000 m.p. teren loc de casă, curte şi grădină, cu casă construită din BCA, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXXX/09.04.1996 la BNP SV, situate în comuna V, sat G, cu vecini la R- GB, la A – S S, la Miazăzi – S S, la Miazănoapte – Ds4.

Pârâţii stăpânesc diferenţa de teren revendicată, proprietatea reclamantului fără tiltu, deoarece T.P. nr. 29095/31 emis pe numele SG, proprietara anterioară a terenului, a fost anulat prin decizia nr.XXXX/22.11.2016 a Tribunalului Olt. Hotarul despărţitor dintre cele două proprietăţi delimitează numai suprafaţa pe care o deţine reclamantul în prezent, de 1471, 95 m.p., diferenţa fiind în posesia pârâţilor, iar grăniţuirea urmează să se facă ca urmare a admiterii acţiunii în revendicare.

Se arată că părţile s-au judecat anterior într-o acţiune în revendicare şi grăniţuire în dosarul nr.XXXXXXXXX, această acţiune fiind respinsă deoarece în acel moment nu fusese anulat prin hotărâre judecătorească titlul de proprietate, iar hotarul despărţitor a fost stabilit cu raportare la suprafaţa de 1471,95 m.p.

În drept se invocă dispoziţiile art.555 şi art.560 Cod civil.

În conformitate cu dispoziţiile art.194 C.p.c., ataşat cererii de chemare în judecată reclamantul a depus contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr.XXXX/09.04.1996 la BNP SV, sentinţa civilă nr.XXXX/25.11.2013 pronunţată de Judecătoria B în dosar nr.XXXXXXXXX, copia actului de identitate al reclamantului, decizia civilă nr.XXXX/22.11.2016 pronunţată de Tribunalul Olt în dosar nr.XXXX, certificat de atestare fiscală.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 194 lei.

La data de 16.06.2017 pârâţii au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii reclamantului, cu obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată.

A fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat în forma puterii lucrului anterior judecat, având în vedere faptul că reclamantul i-a acţionat anterior în judecată pentru acelaşi lucru.

Astfel, dosarul nr.XXXXXXXXX a avut acelaşi obiect, respectiv revendicare imobiliară şi grăniţuire, acţiune care prin sentinţa civilă nr. XXXX/25.11.2013 pronunţată de Judecătoria B şi rămasă definitivă prin decizia civilă nr.190/11.03.2015 pronunţată de Tribunalul Olt, a fost admisă în parte, în sensul că s-a admis capătul de cerere privitor la grăniţuire şi s-a respins capătul de cerere privind revendicarea imobiliară. De asemenea, în cauză operează efectul pozitiv al lucrului judecat, chestiunea litigioasă lămurită anterior neputând fi contrazisă – art.431 alin.2 C.p.c., potrivit căruia, oricare dintre părţi poate opune lucrul judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Pe fondul cauzei acţiunea este neîntemeiată.

Se poate observa că şi reclamantul deţine în fapt o suprafaţă de teren mai mică decât cea înscrisă în titlul de proprietate nr.7970/15.12.2000, respectiv cu 768,10 m.p.

În susţinere au fost depuse înscrisuri: titlul de proprietate nr.XXXX, titlul de proprietate nr.XXXX, sentinţa civilă nr.XXXX/25.11.2013 pronunţată de Judecătoria B în dosar nr.XXXXXXXXX, decizia civilă nr.XXXX/22.11.2016 pronunţată de Tribunalul Olt în dosar nr.XXXX, decizia civilă nr.190/11.03.2015 pronunţată de Tribunalul Olt în dosar nr.XXXXXXXXX, sentinţa civilă nr.399/17.03.2016 pronunţată de Judecătoria B în dosar nr.XXXX, raport de expertiză topografică efectuată în dosarul nr.XXXXXXXXX.

La data de 07.07.2017 reclamantul BM a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei invocate de pârâţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt: prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamant împotriva pârâţilor din prezenta cauză şi a numitei Truşcă Constanţa, înregistrată pe rolul Judecătoriei B la nr.XXXXXXXXX, reclamantul a solicitat instanţei să dispună stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea sa şi a pârâţilor şi obligarea acestora să-i respecte dreptul de proprietate şi posesie asupra terenului. Prin sentinţa civilă nr.XXXX/25.11.2013 pronunţată în această cauză a fost admisă în parte cererea, a fost respins capătul de cerere privind acţiunea în revendicare imobiliară ca neîntemeiat şi a fost stabilit hotarul dintre proprietăţile părţilor, pornind de la nord către sud, conform anexei 2 la raportul de expertizăîntocmit în cauză. Apelul declarat de apelantul reclamant BM a fost respins prin decizia civilă nr.190/11.03.2015 pronunţată de Tribunalul Olt.

Din concluziile raportului de expertiză întocmit în dosarul nr.XXXXXXXXX rezultă că atât reclamantul, cât şi pârâţii deţin suprafeţe mai mici de teren decât cele menţionate în actele de proprietate.

Instanţa mai reţine că prin cererea înregistrată la nr.XXXX, reclamantul BM, alături de numita Barbu Elena, tot reclamantă, le-au chemat în judecată pe pârâtele comisia locală V şi comisia judeţeană Olt de aplicare a legilor fondului funciar, solicitând nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.XXXX, emis pe numele SG pentru suprafaţa de teren de 5500 m.p. Cererea a fost respinsă, iar prin decizia civilă nr.XXXX/22.11.2016 pronunţată de Tribunalul Olt a fost admis apelul reclamanţilor şi schimbată în parte sentinţa în sensul că a fost admisă în parte acţiunea şi s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.XXXX, emis pe numele SG.

Anterior emiterii acestui titlu, comisia locală V a emis adeverinţa nr.25039/08.09.1991, potrivit căreia numitei SG, cu moştenitor S S, i s-a stabilit dreptul de proprietate prin Hotărârea comisiei judeţene nr.24/26.07.1991 pentru suprafaţa de 0,55 ha şi a emis şi procesul verbal de punere în posesie nr.200/27.03.1996, cu aceleaşi menţiuni.

În baza adeverinţei nr. 25039/08.09.1991 şi a procesului verbal de punere în posesie nr.200/27.03.1996, numiţii S S şi SM au înstrăinat către reclamantul BM şi numita Barbu Elena suprafaţa de 2.000 m.p., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.XXXX/09.04.1996.

Din cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze, se constată fără dubiu că reclamantul revendică suprafaţa de teren de 528,05 m.p. care, cu ocazia efectuării expertizi în dosarul nr.XXXXXXXXX s-a constatat că îi lipseşte din suprafaţa de 2.000 m.p. cumpărată de la numiţii S S şi SM. Cu acea ocazie s-a constatat că şi pârâţilor le lipseşte suprafaţa de teren de 768,10 m.p. din suprafaţa de 2.600 m.p. pentru care deţin titlul de proprietate nr.XXXX. Aşa cum se observă, acesta este un titlu diferit de cel faţă de care s-a constatat nulitatea absolută, respectiv cel cu nr.XXXX, emis pe numele SG.

În consecinţă, este lipsit de relevanţă faptul că reclamantul, în susţinerea cererii sale, invocă ca element de noutate faţă de procesul anterior, constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.XXXX, emis pe numele SG. De asemenea, lipsit de relevanţă este faptul că reclamantul poziţionează suprafaţa de teren care îi lipseşte din cei 2000 m.p. într-o parte sau în alta a terenului pe care îl are în proprietate efectiv – 1471,95 m.p., conform aceluiaşi raport de expertiză, atâta timp cât pârâţii îşi întemeiază dreptul de proprietate pe titlul de proprietate nr.XXXX. În cazul în care pârâţii ar fi deţinut în continuarea terenului din acest titlu teren din titlul cu nr.XXXX, emis pe numele SG, cu moştenitor S S, nu s-ar mai fi constatat că şi lor le lipseşte suprafaţa de teren de 768,10 m.p., ci expertul ar fi constatat că are în proprietate această suprafaţă, conform din titlul cu nr.XXXX, emis pe numele SG, cu moştenitor S S.

 Altfel spus, instanţa a constatat, în cadrul dosarului nr. nr.XXXXXXXXX, explicit sau implicit, cu putere de lucru judecat, faptul că atât reclamantului, cât şi pârâţilor, le lipsesc suprafeţe de teren raportat la suprafeţele înscrise în titlurile lor de proprietate, stabilind totodată hotarul dintre proprietăţile părţilor.

Cu privire la cererea de grăniţuire, chiar reclamantul arată în cerere de chemare în judecată că aceasta, grăniţuirea, urmează să se facă, drept urmare a admiterii acţiunii în revendicare.

Este vorba despre efectul pozitiv al puterii lucrului anterior judecat, care se manifestă ca prezumţie, ce demonstrează modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua altfel.

 Efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care nu prezintă tripla identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

 Cum prezumţia lucrului judecat are caracter absolut, înseamnă că ceea ce s-a dezlegat jurisdicţional într-un prim litigiu va fi opus părţilor din acel litigiu şi succesorilor lor în drepturi, fără posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluţionat.

În consecinţă, reclamanta nu poate să pretindă în prezentul litigiu stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătoreşte în litigiul anterior, pentru că aceasta ar însemna încălcarea efectului pozitiv al puterii de lucru judecat a sentinţei civile nr.XXXX/25.11.2013 pronunţată de Judecătoria B în dosar nr.XXXXXXXXX, rămasă definitivă.

Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat în forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararii judecatoresti.

 Cum, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin.(2) C.civ., in relatia dintre parti, aceasta prezumtie are caracter absolut, inseamna ca nu se poate introduce o noua actiune in cadrul careia sa pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecatoreste anterior.

În raport de aceste considerente, instanţa va da eficienţă prezumţiei de lucru judecat şi va admite excepţia puterii lucrului anterior judecat, invocată de pârâţi prin întâmpinare.

Va respinge cererea având ca obiect revendicare imobiliară şi grăniţuire, formulată de reclamantul BM, , domiciliat în B, strada N., împotriva pârâţilor SM şi S CG, domiciliaţi în comuna V, sat G, , ca efect al prezumţiei puterii lucrului anterior judecat.

În temeiul art.453 alin.1 C.p.c., va obliga reclamanta la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată către pârâţi, reprezentând onorariu avocat, conform chitanţei depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia puterii lucrului anterior judecat, ca formă de manifestare a autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâţi, prin întâmpinare.

Respinge cererea având ca obiect revendicare imobiliară şi grăniţuire, formulată de reclamantul BM, , domiciliat în B, , împotriva pârâţilor SM şi S CG, domiciliaţi în comuna V, sat G, judeţul Olt, ca efect al prezumţiei puterii lucrului anterior judecat.

Obligă reclamantul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată către pârâţi, reprezentând onorariu avocat, conform chitanţei depuse la dosar.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18.10.2017.

Data publicarii pe site: 02.03.2018