Evaziune fiscala. inexistenta faptei

Hotărâre 143 din 10.07.2017


Prin rechizitoriul emis în dosar X/P/2015 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului SG pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev şi ped de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 NCP.

Procurorul a reţinut următoarea situaţie de fapt :

Societatea SC SA SRL S a fost înființată la data de 11.08.2005, aceasta având sediul social în com. S, jud. Olt iar ca obiect de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și plantelor producătoare de semințe oleaginoase, societatea fiind în stare de funcţionare, administrator fiind inculpatul SG, acesta fiind şi asociat cu 75% din acţiuni iar restul de 25% din acţiuni fiind deţinut de ZT – CNP, domiciliat în B, U,  identificat cu ……emis de Autoritățile din România.

S-a arătat de acuzare că pentru stabilirea situației de fapt, în cauză a fost dispusă o constatare tehnico-științifică (vol. I pag. 97 - 113), de către inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de Combatere a Fraudelor detașați la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, care a avut următoarele obiective: 

a) să se stabilească, ţinându-se cont de înregistrările contabile ale societăţii şi de aspectele reţinute de organele de inspecţie fiscală,  dacă reprezentanţii SC SA SRL au  înregistrat  în evidenţa contabilă cheltuieli sau operaţiuni comerciale cu privire la care există suspiciunea că ar fi fictive, pentru a justifica sumele de bani retrase din casieria societăţii, respectiv 330.000 lei şi 389.898,62 lei;

b) să se stabilească dacă există  documente contabile prin care reprezentanţii SC SA SRL să justifice retragerile de numerar de 330.000 lei şi 389.898,62 lei din casieria societăţii, care sunt cheltuielile sau operaţiunile comerciale pentru care au fost întocmite aceste documente (defalcat pentru fiecare operaţiune în parte) şi dacă aceste documente sunt înregistrate în evidenţa contabilă;

c) să se stabilească dacă bugetul de stat a fost prejudiciat şi care este valoarea prejudiciului produs.

În răspunsul la obiectivele formulate, inspectorii antifraudă au comunicat faptul că operațiunea comercială înregistrată în contabilitate, respectiv «cheltuieli în avans SS , este nereală și nu justifică sumele retrase din casierie, considerându-se că organele de inspecție fiscală au reținut corect ca dividende suma de 330.000 lei ridicată din casă de către administrator.

Pentru suma de 389.858,62 lei, inspectorii antifraudă au considerat că au fost întocmite fictiv documente justificative, respectiv fișa contului 5311 ,,casa în lei”, și balanța de verificare din luna ianuarie 2015.

La obiectivul de la punctul b) inspectorii antifraudă au constatat faptul că nu există documente de evidență contabilă care să justifice retragerile de numerar de 330.000 lei și 389.898,62 lei, din casieria societății.

La obiectivul de la punctul c) inspectorii antifraudă au constatat faptul că în contabilitatea SC SA SRL nu sunt înregistrate documente justificative pentru cheltuielile în avans în valoare de  330.000 lei, iar pentru suma de 389.858, 62 lei, care apare înregistrată ca sold final debitor al contului 5311, s-a reținut că această sumă nu a existat în casierie și nici nu au fost întocmite documente justificative pentru această operațiune comercială.

La obiectivul de la punctul d) inspectorii antifraudă au constatat că suma de 719.898,62 lei (330.000 lei + 389.898,62 lei) reprezintă din punct de vedere fiscal dividende, astfel că administratorul SC SA SRL s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale cu suma de 115.184 lei, reprezentând impozit pe dividende, ce reprezintă prejudiciul  creat bugetului de stat. 

Fiind audiat în cauză, suspectul SG a declarat că a folosit sumele de bani prezentate mai sus pentru a achiziționa și plăti terenuri de la tatăl său SS, însă această operațiune de achiziționare de terenuri nu s-a mai finalizat, iar sumele folosite pentru aceste plăți au fost reintroduse în circuitul economic, o parte în contul bancar, iar altă parte prin achitarea de furnizori de mărfuri. (vol. I – pag. 114).

Întrucât au existat opinii contrare între inspectorii antifraudă și suspect, în cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize fiscale (vol. I pag.114 - 172), pentru stabilirea situației de fapt, care a concluzionat că statul a fost prejudiciat prin implicații fiscale constând în impozit pe profit și nu în impozit pe dividende, întrucât așa cum reiese din răspunsul formulat la obiectivul nr. 4 din ordonanța de expertiză, impozitul pe dividende a fost stins prin compensare cu T.V.A. solicitat la rambursare.

 Astfel, în opinia expertului fiscal prejudiciul produs bugetului de stat este în valoare de 78.691 lei, reprezentând impozit pe profit.

 La opinia expertului fiscal PM a fost exprimat un punct de vedere de către expertul parte, GV, punct de vedere pe care expertul fiscal PM l-a combătut, menținându-și opinia inițială. 

 La data de 04.01.2017, cu ocazia declarației sale, inculpatul SG a solicitat ca în cauză să fie efectuat un nou raport de expertiză, deoarece nu a fost de acord cu raportul de expertiză întocmit în cauză. (vol. I – pag. 114).

 Prin ordonanța din data de 06.01.2017 organele de poliție au respins solicitarea inculpatului, de efectuare a unui nou raport de expertiză (vol. I – pag. 114).

Procurorul şi-a însuşit opinia expertului fiscal, PM, în sensul că prejudiciul produs bugetului de este 78.691 lei. (fil.154 Vol. I).

În drept s-a reţinut de procuror că fapta inculpatului SG, administrator la SC SA SRL S, care a înregistrat în evidenţa contabilă a societăţii cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, respectiv cheltuieli cu presupuse achiziţii de terenuri de la tatăl său, achiziţii care nu au fost finalizate şi de a folosi activele societăţii, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului pe profit, faptă petrecută în perioada 01.01.2013 – 01.08.2014,  întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. prev. de art.  9 alin.1 lit. c din Leg. 241/2005, cu aplic.art.35 alin.1 C.p., având ca rezultat prejudicierea bugetului de stat cu suma de 78.691 lei.

S-a arătat că scoaterea din patrimoniul societăţii a sumelor de bani a grevat activele circulante ale societăţii care a fost lipsită de resursele financiare necesare bunei funcţionări a activităţii curente şi obţinerea unor rezultate favorabile.

Mijloacele de probă avute în vedere de procuror au fost declarațiile inculpatului SG,  (vol. I. pag. 228 - 233), fișa societății SC SA SRL obţinută de la Oficiul Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. I – pag. 114), raport de constatare tehnico-științifică contabilă (vol. I pag.97- 113) şi raportul de expertiză fiscală (vol. I pag.114 - 172).

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Olt la data de 28.02.2017 sub nr. X/104/2017.

Rechizitoriul a fost comunicat inculpatului SG la data de 06.03.2017 (fila 12 şi 22 dosar cameră preliminară, acordându-se un termen de 20 de zile acestuia pentru a formula cereri şi excepţii, dovada de primire fiind semnată personal de inculpat.

A fost stabilit termen în camera preliminară la data de 31.03.2017, fără citarea părţilor şi fără participarea procurorului, conform art. 346 alin. 1 NCPP (fila 18 dosar cameră preliminară) pentru verificarea regularităţii actului de sesizare iar prin încheierea nr. X/31.03.2017 pronunţată în dosar X/104/2017/a1 s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. X/P/2015 din 24.02.2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, privind pe inculpatul SG trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev şi ped de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 NCP, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii.

La data de 05.04.2017, după pronunţarea încheierii de cameră preliminară prin registratura instanţei a fost depus de inculpat un înscris denumit „cereri şi excepţii” (filele 23 – X dosar cameră preliminară) însă acesta nu a mai fost luat în discuţie ca atare deoarece procedura în cameră preliminară se finalizase şi nici nu a putut fi calificat ca o contestaţie la încheierea de cameră preliminară deoarece din cuprinsul acestui înscris nu a rezultat voinţa inculpatului de a declanşa o contestaţie împOriva încheierii nr. X/31.03.2017 pronunţată în dosar X/104/2017/a1.

A fost stabilit ca termen de judecată în faza de cercetare judecătorească data de 08.05.2017 (fila 12 dosar fond), moment procesual la care a fost citit actul de sesizare după care avocatul ales al inculpatului a solicitat să i se acorde un termen de judecată pentru a putea pregăti apărarea, solicitarea acestuia fiind admisă iar pentru celeritate au fost solicitate relaţii de la partea civilă în legătură cu suma de 137.061 lei stabilită ca fiind compensată prin Decizia de impunere X/29.06.2016 (filele 19 – 20 dosar fond).

TO la data de 08.05.2017 a fost depusă la dosar prin registratura instanţei de către partea civilă Statul Român prin ANAF – DGRFP C cererea de constituire parte civilă (filele 22 – 23 dosar fond) prin care a solicitat obligarea inculpatului SG în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SA SRL la plata sumei de 137.061 lei reprezentând prejudiciu produs bugetului consolidat al statului aşa cum rezultă din Raportul de inspecţie fiscală nr. F-O  finalizat prin Decizia de impunere F- X/X.06.2016.

S-a arătat că suma de 137.061 lei este compusă din venituri dividende persoane fizice.

De asemenea s-a solicitat şi plata obligaţiilor fiscale accesorii ce urmează a fi calculată de organele fiscale la data la care suma va fi integral achitată, respectiv majorări de întârziere, conform art. 173 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

În vederea acoperirii prejudiciului s-a solicitat tOodată şi menţinerea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului.

Prin adresa nr. OG DEX X/X.05.2017 (filele 27 – 28 dosar fond) partea civilă Statul Român prin ANAF – DGRFP C a răspuns solicitărilor instanţei de judecată, solicitări care au aparţinut în fapt procurorului, aşa cum rezultă chiar din cuprinsul încheierii de şedinţă de la termenul din 08.05.2017 (filele 19 – 20 dosar fond).

În cuprinsul acestei adrese partea civilă a precizat că de fapt se constituie parte civilă în cauză cu suma tOală de 215.752 lei reprezentând prejudiciu produs bugetului consolidat al statului, aceasta fiind compusă din :

-Suma de 137.061 lei venituri dividende persoane fizice;

-Suma de 78.691 lei impozit pe profit;

De asemenea a solicitat şi plata obligaţiilor fiscale accesorii constând în majorării de întârziere calculate conform art. 173 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

TOodată partea civilă Statul Român prin ANAF – DGRFP C a depus la dosar adresa O X/18.05.2017 înregistrată la AFP Olt cu nr. O X/22.05.2017 (filele 29 – 30 dosar fond) din cuprinsul căreia a rezultat că:

- suma de 137.061 lei reprezentând debit – impozit pe dividende persoane fizice stabilită prin Decizia de impunere X/29.06.2015 a fost stins prin compensare de TVA de rambursat conform nOelor de compensare din datele de 06.07.2015 (suma de 4.137 lei), 06.07.2015 (suma de 25.101 lei), 27.08.2015 (11.653 lei), 04.11.2015 (suma de 25.730 lei) şi 03.12.2015 (suma de 19.089 lei) dar şi prin poprire bancară efectuată la datele de 22.10.2015 (suma de 488 lei), 30.10.2015 (suma de 7 lei), 09.11.2015 (suma de 7.808 lei), 20.11.2015 (suma de 585 lei), 27.11.2015 (suma de 1.887 lei) şi 03.12.2015 (suma de 21.069 lei);

- suma de 137.061 lei reprezentând debit – impozit pe dividende persoane fizice stabilită prin Decizia de impunere X/29.06.2015 se referă şi la suma de 330.000 lei;

- debitele stabilite prin Decizia de impunere X/29.06.2015 au fost achitate în tOalitate, nemaiexistând prejudiciu;

La datele de 29.05.2017, respectiv 26.06.2017, 06.07.2017 şi 10.07.2017 a fost audiat inculpatul în legătură cu fapta pentru care a fost trimis în judecată, declaraţiile acestuia fiind ataşate la dosar (filele 42 – 43 dosar fond, filele 58 – 59 dosar fond, filele 95 – 96 dosar fond şi fila 115 dosar fond).

De asemenea inculpatul SG a depus la dosar o serie de înscrisuri în sprijinul susţinerilor sale consemnate în declaraţiile date în faţa tribunalului, ataşate la filele 45 – 57 dosar fond, filele 62 – 80 dosar fond şi filele 93 – 94 dosar fond.

La termenul de judecată din data de 03.07.2017 procurorul a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul SG, respectiv din infracţiunea de de evaziune fiscală prev. şi ped. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., în infracţiunea prev. de art. 272 alin1 lit. b din Legea 31/1990, respectiv  infracţiunea de folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului, de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu al făptuitorului, direct sau indirect (filele 103 – 104 dosar fond), cererea fiind pusă în discuţie la termenul la care au avut loc dezbaterile pentru ca inculpatul să-şi poată pregăti apărarea în legătură cu aceasta.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa fondului constată următoarea situaţie de fapt:

În primul rând, tribunalul constată, conform expunerii stării de fapt de către procuror, că inculpatul SG a fost trimis în judecată numai pentru retragerea în numerar a sumei de 330.000 lei din casieria societăţii SC SA SRL iar nu şi pentru suma de 389.898,62 lei, chestiune care, deşi nu a fost explicit arătată de acuzare, rezultă fără dubiu din împrejurarea că procurorul, aşa cum a menţionat în rechizitoriu, şi-a însuşit opinia expertului fiscal enunţată în expertiza fiscală (filele 114 – 172 vol. I UP), în sensul că suma de 78.691 lei stabilită ca prejudiciu constând în impozit pe profit se referă la suma de 330.000 lei (fila 146 vol. I dosar UP), calculul fiind prezentat la filele 25 – 27 din raportul de expertiză fiscală, respectiv filele 143 – 145 vol. I UP) iar suma de 78.691 lei este compusă din :

- Suma de 52.800 lei reprezentând impozitul pe profit suplimentar datorat pe anul 2014 (calculat prin aplicarea cOei de 16% la suma de 330.000 lei – fila 144 vol. I dosar UP) ;

- suma de25.891 lei reprezentând impozitul pe profit suplimentar datorat pe anul 2015 (calculat prin aplicarea cOei de 16% la suma de 161.817lei calculat prin cumularea veniturilor impozabile reprezentate de penalizarea în sumă de 330.000 lei pe care administratorul o datorează societăţii, cu pierderea fiscală înregistrată în sumă de 168.183 lei – filele 145 şi 146 vol. I dosar UP).

Cu privire la suma de 389.898,62 lei, expertul fiscal a precizat în cuprinsul raportului de expertiză fiscală (filele 146 - 1476 vol. I dosar UP) că „din verificarea documentelor existente la dosarul cauzei şi a evidenţei contabile pentru perioada 01.01.2013 31.12.2014 nu a rezultat că suma de 389.898,62 lei care figura scriptic în casieria unităţii (soldul debitor al contului 5311 casa în lei) nu s-ar fi regăsit faptic în debitul contului 5311 casa în lei la finele anului 2014”.

Expertul a reţinut în cuprinsul aceluiaşi raport de expertiză fiscală că nu pO fi avute în vedere răspunsurile administratorului la întrebările din NOa explicativă solicitate de organele de control privind numerarul existent în casierie la data de 31.12.2014, ci trebuie avute în vedere numai documentele justificative şi financiar contabile şi nu există înscrisuri din care să rezulte că suma de 389.898, 62 lei nu se regăsea în casieria unităţii şi că a fost folosită în alte scopuri decât interesele societăţii (fila 147 vol. I dosar UP).

În al doilea rând, contrar susţinerilor acuzării, tribunalul nu consideră că suma de 330.000 lei reprezintă o cheltuială fictivă şi nici că aceasta a fost făcută cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului pe profit, având ca rezultat prejudicierea bugetului de stat cu suma de 78.691 lei, aşa cum s-a reţinut în actul de sesizare.

Astfel, procurorul a considerat că scoaterea din patrimoniul SC SA SRL S a sumei de 330.000 lei  bani a grevat activele circulante ale societăţii care a fost lipsită de resursele financiare necesare bunei funcţionări a activităţii curente şi obţinerea unor rezultate favorabile şi deci că suma de 330.000 lei reprezintă o cheltuială fictivă, efectuată de inculpatul SG cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului pe profit, având ca rezultat prejudicierea bugetului de stat cu suma de 78.691 lei.

Prin urmare, situaţia de fapt reţinută de judecătorul cauzei este cu tOul diferită de situaţia de fapt reţinută de procuror (astfel cum a fost expusă în actul de sesizare), după cum urmează:

În anul 2012 inculpatul SG având calitatea de administrator la SC SA SRL a decis să cumpere suprafaţa de 3,1 ha de la tatăl său, SS (declaraţie fila 42 verso dosar fond), acesta din urmă fiind, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară (fila 66 dosar fond), proprietarul suprafeţei de 60.200 mp înscrisă în CF nr. X S, nr. top X, dobândită cu titlu de moştenire şi partaj, conform sentinţei civile nr. X/13.01.2006 a Judecătoriei Caracal (filele 93 – 94 dosar fond).

În acest scop a încheiat cu tatăl său un înscris sub semnătură privată, „chitanţă” iar la data de 24.01.2013 a fost înregistrată în evidenţa contabilă a societăţii ridicarea sumei de 330.000 lei explicaţia fiind „cheltuieli în avans SS” şi a fost întocmită dispoziţia de plată către casierie fără număr, aspect reţinut şi de expertul fiscal la fila 121 din raportul de expertiză fiscală.

Inculpatul a menţionat că de fapt acest teren este în posesia societăţii, deoarece pe terenul menţionat se află sediul social al societăţii şi sunt depozitate utilajele din dOare (declaraţie fila 42 verso, fila 95 verso dosar fond).

A explicat inculpatul că a fost necesar să plătească terenul aflat în posesia societăţii deoarece trebuia să despăgubească pe fratele său, ST, la acest moment decedat, care dorea să cumpere un imobil dar întrucât acesta din urmă nu s-a mai înţeles cu vânzătorul a renunţat la tranzacţie, încât SS, tatăl inculpatului SG a restituit acestuia din urmă suma de 330.000 lei, ce a fost depusă la data de 01.08.2014 în casieria SC SA SRL.

Se mai reţine de judecătorul cauzei că inculpatul SG a iniţiat o acţiune în constatarea intervenirii vânzării cumpărării terenului de la SS înregistrată sub nr. X24/207/2013 pe rolul Judecătoriei Caracal care s-a finalizat prin anularea cererii de chemare în judecată ca urmare a necomplinirii lipsurilor acesteia şi a neachitării taxei judiciare de timbru în sumă de 472,2 lei  (filele 62 – 63 dosar fond).

Inculpatul a precizat că i s-a explicat de avocatul său ales că ar mai fi fost de plătit în procedura iniţiată o sumă de 10.000 lei cu titlu de taxe, de care însă nu dispunea, mOiv pentru care a renunţat la continuarea demersului judiciar iniţiat (fila 95 verso dosar fond).

Expertul fiscal a reţinut în cuprinsul raportului de expertiză fiscală (filele 121 – 122 vol. I, dosar UP) că din verificarea Registrului jurnal întocmit pentru luna august 2014, fila nr. 20 din dosarul acestei luni, la nr. crt. 24 s-a constatat că în data de 01.08.2014 a fost reflectată în contabilitate înregistrarea inversă a articolului contabil efectuat în data de 24.01.2013, respectiv depunerea în casierie a sumei de 330.000 lei provenită din returnarea plăţii în avans, explicaţia fiind „cheltuieli în avans SS” iar la număr document a fost înscrisă abrevierea NC. CH. AV. însă documentul justificativ menţionat nu s-a regăsit la dosarul lunii august 2014.

TO la data de 01.08.2014 inculpatul SG s-a decis să scoată din nou suma în numerar pentru a cumpăra terenuri necesare pentru desfăşurarea obiectului de activitate al societăţii la care era asociat şi administrator, respectiv cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și plantelor producătoare de semințe oleaginoase (declaraţie fila 96 dosar fond).

Din înscrisurile depuse la dosar la termenul de judecată din data de 26.06.2017 a rezultat că întradevăr au fost efectuate o serie de achiziţii de terenuri în sumă tOală de 95.328 lei rezultată prin însumarea sumelor de bani menţionate în cuprinsul declaraţiei dată la tO la 26.06.2017 (fila 59 dosar fond) iar din înscrisurile depuse la termenul de judecată din data de 06.07.2017 a rezultat efectuarea unor achiziţii de terenuri în sumă tOală de 81.389 lei, rezultată prin însumarea sumelor de bani menţionate în cuprinsul declaraţiei dată la tO la 06.07.2017 (fila 96 dosar fond).

În luna octombrie 2015 inculpatul SG a depus efectiv suma de 330.000 lei, astfel cum a rezultat din cuprinsul raportului de expertiză fiscală (fila 122 vol. I, dosar UP), expertul fiscal reţinând că „a fost restituită de administratorul SA SRL fără ca aceasta să fie utilizată în perioada 01.08.2014 – 30.10.2015 pOrivit destinaţiei pentru care s-a justificat ridicarea din casierie, respectiv achiziţia de terenuri agricole de la diverşi terţi”.

În cuprinsul declaraţiei din 29.05.2017 (fila 43 dosar fond) inculpatul SG a precizat că a fost nevoit să procedeze astfel ca urmare a iniţierii de către organele fiscale a demersului judiciar penal de faţă, respectiv plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt la data de 26.06.2015 sub nr. X/P/2015 (filele 17 – 18 vol. I UP).

Judecătorul cauzei concluzionează pe baza înscrisurilor doveditoare la care s-a făcut anterior referire şi care sunt ataşate la dosarul cauzei de faţă că în intervalul de timp 01.08.2014 – 30.10.2015 inculpatul SG a achiziţionat suprafeţe de teren necesare pentru desfăşurarea obiectului de activitate al societăţii la care era asociat şi administrator, respectiv cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și plantelor producătoare de semințe oleaginoase, în sumă tOală de 176.717 lei.

În consecinţă, retragerea sumei de 330.000 lei la data de 01.08.2014 de inculpatul SG nu poate fi calificată ca fiind o cheltuială fictivă şi cu atât mai puţin cu scopul a folosi activele societăţii, cu scopul de a se sustrage de la plata impozitului pe profit, aşa cum a reţinut procurorul, ci o mare parte din suma de bani retrasă a fost folosită în mod real pentru achiziţionarea unor suprafeţe de teren necesare societăţii restul sumei pentru cheltuieli nOariale şi cadastrale.

La data de 26.06.2015 ANAF a formulat plângere penală şi a solicitat efectuarea de cercetări pentru fapte de evaziune fiscală prev de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005 mOivând că există suspiciuni că administratorul SC SA SRL şi societatea s-au sustras de la obligaţiile fiscale prin evidenţierea în actele contabile a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale dar şi suspiciuni de încălcare a art. 272 pct. 3 din Legea 31/1990 în perioada 01.01.2013 – 31.12.2014.

S-a arătat că sumele de bani aparţinând societăţii (330.000 + 389.858,62 lei = 719.858,62) au fost folosite de către administrator în interesul acestuia, acestea fiind considerate din punct de vedere fiscal ca fiind dividende având acelaşi regim fiscal ca veniturile din dividende şi impozitate ca atare şi că organele fiscale au stabilit un impozit suplimentar în sumă de 137.061 lei la care se adaugă accesoriile pentru neplata la termen (filele 17 – 18 vol. I UP), respectiv dobânzi în sumă de 44.262 lei şi penalităţi de întârziere în sumă de 29.504 lei.

A fost depus la dosar procesul verbal încheiat la data de 23.06.2015 (filele 19 – 22 vol. I dosar UP) din cuprinsul căruia rezultă că obiectivele inspecţiei fiscale au vizat calcularea corectă a TVA solicitată la rambursare, verificarea legalităţii şi conformităţii decontului TVA, verificarea modului de calculare şi declarare a impozitului pe dividende pentru anii 2012, 2013 şi 2014, organizarea şi conducerea corectă a evidenţei contabile.

S-a constatat că pentru anul 2012 profitul net înregistrat a fost în sumă de 40.458 lei, sumă ce a fost repartizată conform adunării generale pentru dividende, datorând un impozit pe dividende în sumă de 6473 lei prin aplicarea cOei de 16%, suma netă de 33.984,65 lei a fost încasată de asociatul SG la data de 03.01.2014 conform nOei contabile.

Pentru anul 2013 profitul net a fost în sumă de 3.139,25 lei, nefiind repartizate sume pentru dividende iar pentru 2014 profitul net a fost în sumă de 4.847,04 lei, nefiind repartizate sume pentru dividende.

Cu toate acestea, în urma inspecţiei fiscale s-a constatat că în conformitate cu datele înregistrate în fişa contului casa în lei a fost consemnat sold debitor la data de 31.12.2014 cu suma de 389.858,62 lei iar la data de 01.08.2014 în casieria unităţii s-a încasat suma de 330.000 lei reprezentând conform menţiunilor din registrul de casă, cheltuieli în avans care au fost restituite de SS şi s-a apreciat că suma tOală de 719.858,62 lei a fost folosită de administrator în interesul acestuia, suma fiind considerată din punct d evedere fiscal dividende .

Inspectorii fiscali au reţinut în cuprinsul procesului verbal încheiat că prin nOa explicativă dată de SG, administrator al SC SA SRL la data de 23.06.2015 a explicat că „suma de 330.000 lei a fost restituită de SS în 2014 şi a fost apoi folosită pentru achiziţia de teren arabil de la diverşi arendatori ai societăţii la acest moment documentele de obţinere al dreptului de proprietate se află în diverse faze: succesiuni de dezbătut, cadastrare, întabulare iar refuzul de a le da banii până la întocmirea documentelor ar fi însemnat pierderea terenului din societate”.

Judecătorul cauzei observă că apărările inculpatului SG pe care acestea şi le-a făcut în faţa organelor fiscale concordă cu apărările din procesul penal de faţă şi au la bază aceeaşi realitate faptică, şi anume efectuarea de achiziţii de terenuri necesare obiectului de activitate al societăţii, respectiv cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

În continuare inspectorii fiscali au consemnat că dl. SG arată faptul că „sumele folosite din casierie pO fi considerate dividende şi impozitate ca atare, o parte au fost folosite de societate dar fără documente justificative…” iar în finalul nOei explicative administratorul şi-a asumat răspunderea şi pentru situaţia faptică a sumei de 389.858,62 lei reprezentând numerarul în casieria societăţii cu ocazia inventarierii patrimoniului la data de 30.12.2014 şi care nu se afla în casierie la acel moment.

Referitor la suma de 389.858,62 lei judecătorul cauzei reţine că aceasta nu face obiectul judecăţii de faţă, inculpatul SG nu a fost trimis în judecată pentru această sumă, aşa cum s-a explicat pe larg la începutul expunerii stării de fapt avută în vedere.

Or, partea civilă Statul Român prin ANAF nu a înţeles acest aspect, de vreme ce prin adresa O X/18.05.2017 înregistrată la AFP O cu nr. O X/22.05.2017 (filele 29 – 30 dosar fond) a menţionat că „suma de 137.061 lei reprezentând debit – impozit pe dividende persoane fizice stabilită prin Decizia de impunere X/29.06.2015 se referă şi la suma de 330.000 lei”, rezultând că s-au avut în vedere ambele sume (330.000 + 389.858,62 lei = 719.858,62).

Cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală prev de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005, judecătorul cauzei reţine că aceasta constă în evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale iar pOrivit art. 2 lit. f) din acelaşi act normativ operaţiunea fictivă a fost definită ca fiind disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unei operaţiuni care în fapt nu există.

Or, pe de o parte este evident că achiziţiile de terenuri de către inculpatul SG au existat în realitate, dovadă fiind înscrisurile doveditoare ataşate la dosar, din cuprinsul cărora rezultă achiziţie tOală de 176.717 lei, aşa cum s-a arătat în cele de mai sus iar pe de altă parte nimic din situaţia de fapt reţinută şi expusă în cele de mai sus de judecătorul cauzei nu poate conduce la concluzia că aceste achiziţii de teren au avut ca scop diminuarea bazei impozabile şi sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, ci dimpOrivă, scopul acestor achiziţii de teren a fost acela al îndeplinirii obiectului de activitate al societăţii la care era asociat şi administrator, respectiv cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

În această situaţie, infracţiunea de evaziune fiscală în modalitatea prev de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005 reţinută de procuror în sarcina inculpatului SG cu referire la suma de 330.000 lei nu există şi pe cale de consecinţă în temeiul art. 396 alin. 5 din NCPP rap. la art. 16 lit. a) din NCPP va achitat inculpatul SG pentru această infracţiune pentru care a fost trimis în judecată în cauza de faţă.

Referitor la prejudiciu, neexistând fapta nu există nici prejudiciul reclamat de partea civilă în cuprinsul cererii de constituire parte civilă mai întâi pentru suma de 137.061 lei (fila X – 26 dosar fond) apoi pentru suma de suma tOală de 215.752 lei (filele 27 – 28 dosar fond) reprezentând prejudiciu produs bugetului consolidat al statului, aceasta fiind compusă din :

-suma de 137.061 lei venituri dividende persoane fizice;

-suma de 78.691 lei impozit pe profit;

cu adăugarea obligaţiilor fiscale accesorii constând în majorării de întârziere calculate conform art. 173 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Judecătorul cauzei reţine că din cuprinsul adresei O X/18.05.2017 înregistrată la AFP O cu nr. O X/22.05.2017 (filele 29 – 30 dosar fond) a rezultat că:

- suma de 137.061 lei reprezentând debit – impozit pe dividende persoane fizice stabilită prin Decizia de impunere X/29.06.2015 a fost stins prin compensare de TVA de rambursat conform nOelor de compensare din datele de 06.07.2015 (suma de 4.137 lei), 06.07.2015 (suma de 25.101 lei), 27.08.2015 (11.653 lei), 04.11.2015 (suma de 25.730 lei) şi 03.12.2015 (suma de 19.089 lei) dar şi prin poprire bancară efectuată la datele de 22.10.2015 (suma de 488 lei), 30.10.2015 (suma de 7 lei), 09.11.2015 (suma de 7.808 lei), 20.11.2015 (suma de 585 lei), 27.11.2015 (suma de 1.887 lei) şi 03.12.2015 (suma de 21.069 lei);

- debitele stabilite prin Decizia de impunere X/29.06.2015 au fost achitate în tOalitate, nemaiexistând prejudiciu;

Aşadar suma de 137.061 lei a fost deja achitată, deşi în opinia judecătorului fondului nu a reprezentat prejudiciu pentru că nu putea fi calificată drept impozit pe dividende numai pe baza afirmaţiilor inculpatului ci partea civilă trebuia să aibă în vedere dacă constituie sau nu un prejudiciu şi mai mult decât atât nu mai putea să mai solicite încă o dată plata acestei sume de vreme ce ea a fost deja achitată.

În această situaţie, singura sumă rămasă în discuţie este suma de 78.961 lei ce a fost calculată de expertul fiscal prin raportul de expertiză fiscală ca fiind impozitul pe profit aferent neutilizării de către SC SA SRL  a sumei de 330.000 lei reţinută ca reprezentând o cheltuială nereală, fictivă de procuror.

Aşadar sumele cheltuite de inculpatul SG sunt cheltuieli reale, care au fost efectuate în realitate iar suma de 176.717 lei reprezintă doar preţul terenurilor achiziţionate la care trebuie adăugate cheltuielile cu întocmirea a actelor, procuri nOariale, întocmire cadastru şi  întabulare a dreptului de proprietate.

Observă tribunalul că inspectorii fiscali au calificat sumele reţinute în procesul verbal de control pe baza nOei explicative, fără a avea în vederea situaţia faptică reală.

În consecinţă în temeiul art. 397 alin. 1 NCPP respinge acţiunea civilă formulată de Statul Român prin ANAF – DGRFP C, ca nefondată.

Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de evaziune fiscală prev şi ped de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005în infracţiunea de folosire cu rea credinţă a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu al făptuitorului, direct sau indirect, prev şi ped de art. 272 alin. 1 lit. b) din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, judecătorul cauzei o va respinge pentru cele ce succed:

Fapta inculpatului SG, în calitate de administrator, asociat şi reprezentant legal, de a ridica în perioada 01.01.2013 – 01.08.2014, suma de 3330.000 lei din casieria SC SA SRL sub formă de „cheltuieli în avans” nu întruneşte elementele constitutive prev. de art.272 alin.1 lit. b) din Legea nr.31/1990, lipsindu-i latura obiectivă deoarece aşa cum s-a precizat din probatoriul administrat nu a rezultat că suma ridicată şi nejustificată prin acte contabile, a fost folosită de inculpat in scopuri contrare intereselor societăţii, ci dimpotrivă pentru achiziţia de terenuri necesare îndeplinirii obiectului de activitate al societăţii la care era asociat şi administrator, respectiv cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și plantelor producătoare de semințe oleaginoase, astfel încât acţiunea inculpatului de a ridica suma de 330.000 lei din casieria SC SA SRL nu a dus la sărăcirea societăţii.

Neexistând prejudiciul, nu se justifică în continuare menţinerea sechestrului asigurător, astfel că în temeiul art. 404 alin. 4 lit. c) NCPP va dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător din 11.10.2016 în dosar X/P/2015 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, asupra următoarelor imobile:

- Casă de locuit în suprafaţă de 132 mp dependinţe în suprafaţă de 75 mp, teren în suprafaţă de 0,23 ha la poziţia de rol 17/vol. I, str. Principală nr. X, din comuna S, jud. Olt;

- Teren de 372 mp cu casă situat în mun. C, , înscris în CF  C, nr. cadastral X deţinut cu SDL

- Teren arabil extravilan în suprafaţă de 15.000 mp situat în comuna S, jud. Olt, tarlaua , parcela  înscris în CF  S, nr. cadastral , proprietatea SC SA SRL;

- AutOurism marca Opel Vectra nr. înmatriculare  serie motor , serie şasiu, proprietatea SG;

- AutOurism marca Mitsubshi Lancer Cyo Cy811, serie mOor 0, serie şasiu , proprietatea SC SA SRL;

Văzând şi dispoziţiile art. 398 şi art. 275 alin. 1 punctul 1 lit. b) NCPP referitoare la cheltuielile judiciare va obliga partea civilă la plata sumei de 6500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 6000 lei aferentă urmăririi penale şi suma de 500 lei aferentă cercetării judecătoreşti.

Data publicarii pe portal:10.10.2017