Faliment - Legea 85/2014. Cerere de admitere a creanţei respinsă prin raport de activitate. Contestarea măsurii administratorului judiciar. Incidenţa art.59 alin.6 din lege.

Domeniu asociat – Faliment - Legea 85/2014. Cerere de admitere a creanţei respinsă prin raport de activitate. Contestarea măsurii administratorului judiciar. Incidenţa art.59 alin.6 din lege.

A. Curtea reţine incidenţa dispoziţiilor art. 59 din Legea nr.85/2014 referitoare la contestaţia împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.

Cu privire la termenul de formulare a acestei contestaţii, (…) dispoziţiile art.59 alin.6 din Legea nr.85/2014 prevăd depunerea contestaţiei în termen de 7 zile de la publicare în BPI a extrasului din raport; or, în speţă, petenta a formulat cererea chiar anterior publicării raportului, astfel că cererea formulată nu încalcă dispoziţiile legale anterior enunţate.

Fiind vorba de contestaţie la raport, care se formulează în termen de 7 zile de la publicarea în BPI, (…) această contestaţie nu este formulată tardiv, întrucât comunicarea măsurii de neînscriere a creanţei cu motivarea că cererea de admitere la masa credală este tardiv formulată, comunicare efectuată personal petentei, nu are niciun efect în ce priveşte momentul începerii termenului de 7 zile de formulare a contestaţiei, legea prevăzând în mod expres că acest termen curge de la momentul publicării raportului în BPI.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1571 A din 05.10.2017)

Deliberând, asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 09.03.2017, sub nr. 1481/98/2016/a3, intitulată ”note de ședință”, și care a fost disjunsă din dosarul înregistrat sub nr. 1481/98/2016, petenta S.C. C.T. S.R.L. BRĂILA a formulat contestaţie împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei S.C. G.O.  S.R.L. Slobozia, solicitând să se constate faptul că în cauză sunt incidente prevederile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, şi pe cale de consecinţă să se constate că cererea de admitere a creanţei a fost formulată în termen, urmând a fi înscrisă în tabelul creditorilor debitoarei S.C. G.O. S.R.L.

În motivare se arată că în data de 28.11.2016 S.C. C.T. S.R.L. a formulat şi depus la dosar cerere de admitere a creanţei în cuantum de 3.420.769,58 lei, solicitând înscrierea acesteia în tabelul creditorilor. La data de 05.12.2016 administratorul judiciar le-a adus la cunoştinţă faptul că cererea formulată nu a fost admisă, motivându-se că aceasta a fost depusă cu nerespectarea termenului stabilit de către judecătorul sindic, pentru înregistrarea declaraţiilor de creanţă. Totodată, acesta a susţinut că procedura de comunicare a Notificării cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei nu a fost viciată întrucât aceasta a fost transmisă prin poştă electronică şi publicată în B.P.I.

Ori, sancţiunea decăderii din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor, prevăzută de art. 114 alin. 1 din Legea nr. 85/2014, se aplică numai în cazul în care nu există o viciere a procedurii de comunicare a notificării, fiind respectate întocmai prevederile art. 42 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 99 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 154 Cod procedură civilă, regula în această materie este aceea că citaţiile şi celelalte acte de procedură se comunică, în scris, în plic închis, la care se ataşează dovada de înmânare/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzută la art. 163 Cod procedură civilă.

Conform normelor cuprinse în art. în art. 154 alin. (6) Cod procedură civilă, recurgerea la comunicarea actelor de procedură prin intermediul mijloacelor moderne (telefax, poştă electronică, etc.) poate avea loc numai cu acordul părţii, din moment ce ea trebuie să indice datele necesare în acest scop.

Articolul 154 alin. (6) Cod procedură civilă invocat de către administratorul judiciar impune cerinţe suplimentare pentru a se putea considera viciată comunicarea prin aceste mijloace, nefiind suficientă confirmarea că s-a efectuat transmiterea actului prin email, ci este necesar ca la dosar să existe confirmarea primirii acestuia de către destinatar, prin completarea formularului prevăzut de legiuitor.

Din interpretarea coroborată a textului art. 154 alin. (6) şi art. 241 alin. (3) Cod procedură civilă procedura de comunicare prin aceste mijloace moderne nu poate fi considerată îndeplinită dacă nu se poate şi face dovada primirii de către parte a comunicării.

Ori, în speţă, administratorul judiciar a nesocotit aceste norme de procedură civilă, procedând în mod abuziv la comunicarea Notificării direct prin corespondenţă electronică şi fără să facă dovada nici a trimiterii acestei corespondenţe, nici a confirmării primirii ei de către petentă.

De altfel, vicierea procedurii de comunicare a notificării trebuie raportată şi la împrejurarea că notificarea nu a fost publicată şi într-un ziar de largă circulaţie, deşi legiuitorul nu prevede în mod alternativ această publicare cu cea din B.P.I., normele art. 99 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 indicând în mod expres faptul că cele două publicări sunt cumulative, la care se adaugă şi înştiinţarea individuală a fiecărui creditor în parte.

Pe cale de consecinţă, pentru toate aceste considerente, se solicită a se constata că în cauză sunt incidente prevederile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, care statuează faptul că acei creditori „care nu au fost notificaţi potrivit prevederilor art. 99 alin. (3) sunt consideraţi de drept în termenul de depunere a cererilor de admitere a creanţelor, prin depunerea unei cereri de admitere la masa credală, şi vor prelua procedura în stadiul în care se află în momentul înscrierii lor la masa credală”.

La termenul din 31.03.2017 petenta S.C. C.T. S.R.L. a formulat cerere precizatoare cu privire la contestaţia formulată împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu dispune înscrierea creanţei în cuantum de 3.420.769,58 lei în tabelul definitiv rectificat al creditorilor debitoarei S.C. G.O. S.R.L.

Cu privire la nerespectarea termenului legal de formulare a prezentei contestaţii se arată că orice titular de creanţe anterioare deschiderii procedurii de insolvenţă dobândeşte calitatea de creditor îndreptăţit de a participa la procedură în următoarele ipostaze : (I) fie acesta a formulat o cerere de creanţă conform art. 102, respectiv art. 146 din Legea nr. 85/2014 şi cererea sa a fost admisă de administratorul/lichidatorul judiciar în procedura de verificare a creanţelor prevăzută de art. 105 şi, respectiv de art. 146 din acelaşi act normativ; (II) fie acesta a formulat o cerere de creanţă, neadmisă însă de către administratorul/lichidatorul judiciar, dobândind însă calitatea de creditor ca urmare a admiterii contestaţiei formulate împotriva măsurii administratorului/lichidatorului judiciar de neînscriere a creanţei sale în tabelul de creanţe, această contestaţie fiind soluţionată potrivit prevederilor art. 59 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 85/2014.

Ori, potrivit dispoziţiilor legale la care s-a făcut referire „debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, aceasta trebuind să fie depusă în termen de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a extrasului prevăzut la alin. (2) al art. 59 din lege.

Însă nici unul dintre rapoartele lunare întocmite de către lichidatorul judiciar după data depunerii cererii privind admiterea creanţei (28.11.2016), publicate în extras în Buletinul procedurilor de insolvenţă nu conţine vreo referire cu privire la respingerea cererii de înscriere la masa credală.

Pe cale de consecinţă, termenul de 7 zile statuat de către legiuitor pentru formularea contestaţiei împotriva măsurilor dispuse de lichidatorul judiciar, nici nu a început să curgă, petenta fiind aşadar înăuntrul termenului de a învesti instanţa de judecată cu o asemenea cerere.

Deci nu are nicio relevanţă faptul că în data de 05.12.2016 lichidatorul judiciar a adus la cunoştinţă societăţii măsura neînscrierii creanţei în tabelul definitiv rectificat al creditorilor întrucât termenele legale de formulare a contestaţiilor curg de la data publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă atât în cazul contestaţiilor formulate împotriva tabelului preliminar cât şi în cazul contestaţiilor formulate împotriva măsurilor luate de administratorul/lichidatorul judiciar în cadrul procedurii.

Se susţine că  în mod abuziv  lichidatorul judiciar a consemnat în raportul lunar publicat în B.P.I. nr. 5161/15.03.2017 faptul că, din proprie iniţiativă şi cu încălcarea atribuţiilor sale, a procedat la calificarea cererii, pronunţându-se asupra tardivităţii acesteia, deşi potrivit art. 59 alin. (7) din legea nr. 85/2014 soluţionarea contestaţiei este atributul exclusiv al judecătorului sindic.

Nu în ultimul rând, faţă de precizarea cuprinsă în întâmpinarea formulată de lichidatorul judiciar în sensul că prezenta contestaţie este tardivă raportat la prevederile art. 111 din Legea nr. 85/2014, se solicită respingerea acestei excepţii procesuale pentru argumente similare, respectiv neîmplinirea termenului legal pentru formularea contestaţiei.

Cu privire la vicierea procedurii de comunicare a notificării privind deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei şi repunerea de drept a petentei în termenul de depunere a cererii de admitere a creanţei, se arată că sancţiunea decăderii din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor, prevăzută de dispoziţiile art. 114 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, se aplică numai în cazul în care nu există o viciere a procedurii de comunicare a notificării, fiind respectate întocmai dispoziţiile art. 42 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 99 alin. (3) din Legea nr. 85/2014.

Dispoziţiile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 stabilesc o excepţie de la regulă potrivit căreia citarea, comunicarea şi convocarea părţilor se face prin publicare în Buletinul procedurilor de insolvenţă, însă având în vedere că notificarea nu a fost publicată şi într-un ziar de largă circulaţie, deşi legiuitorul nu prevede în mod alternativ această publicare cu cea din B.P.I., normele prevăzute de art. 99 alin. (3) indică expres că cele două publicări sunt cumulative, la care se adaugă şi înştiinţarea individuală a fiecărui creditor în parte.

Cu privire la justificarea creanţei în cuantum de 3.420.769,58 lei se arată că la data deschiderii procedurii de insolvenţă petenta deţinea împotriva debitoarei o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantumul menţionat, izvorâtă din contractul de vânzare-cumpărare produse petroliere nr. 1786/09.04.2013, contract ce a fost modificat ulterior de părţi prin acte adiţionale subsecvente, atât sub aspectul modului de efectuare a plăţilor de către debitoare cât şi sub aspectul perioadei de valabilitate.

Deşi debitoarea a beneficiat în baza acestor acte adiţionale de o prelungire a scadenţei de plată a facturilor emise pentru produsele livrate, până la data intrării în insolvenţă aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia contractuală de a achita contravaloarea acestora.

Aşa cum s-a menţionat în cererea de admitere a creanţei, în temeiul actului adiţional nr. 2 şi 3 la contractul de vânzare-cumpărare, debitoarea avea obligaţia să emită pentru fiecare factură fiscală bilete la ordin avalizate, în nume propriu de către reprezentantul legal, garantând astfel obligaţia sa contractuală de plată a contravalorii produselor primite.

Se menţionează că în ceea ce priveşte creanţa solicitată, aceasta este constatată printr-un titlu executoriu reprezentat de biletul la ordin seria CECE3AB nr. 0175380, avalizat în nume propriu de către administratorul legal al societăţii debitoare.

Pentru toate aceste considerente se solicită admiterea contestaţiei şi pe cale de consecinţă, să se dispună înscrierea creanţei în cuantum de 3.420.769,58 lei în tabelul creditorilor debitoarei S.C. G.O. S.R.L., aceasta având caracter cert, lichid şi exigibil.

Prin sentinţa  civilă  nr. 506  F/31.03.2017 a Tribunalului Ialomiţa instanța respinge contestaţia formulată de petenta S.C. C.T. S.R.L. împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar E.I. S.P.R.L., desemnat în procedura insolvenţei debitoarei S.C. G.O. S.R.L., raport publicat în B.P.I. nr. 5161 din 15.03.2017.

În motivare judecătorul sindic reţine următoarele :

La data de 28.11.2016 contestatoarea petentă S.C. C.T. S.R.L. a depus cerere de admitere a creanţei solicitând înscrierea sa la masa credală a debitoarei  S.C. G.O. S.R.L. cu o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în sumă de 3.240.769,58 lei, reprezentând contravaloare produse petroliere livrate debitoarei în baza contractului de vânzare – cumpărare nr. 1786/09.04.2013.

În cuprinsul cererii de admitere a creanţei se menţionează că debitoarea nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a produselor petroliere ce i-au fost livrate, că garantarea plăţii s-a făcut cu un bilet la ordin – BO, seria CECE3AB nr. 0175380, fiind avalizat de administratorul societăţii M.L., instrumentul financiar având scadenţa la data de 13.06.2016, când introdus în bancă spre decontare a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil, iar până la data depunerii cererii de creanţă petenta nu fusese notificată despre deschiderea procedurii insolvenţei.

Se arată că întrucât administratorul judiciar a încălcat prevederile art. 99 şi 100 din Legea nr. 85/2014, petenta este în termen să depună cererea de creanţă, în raport de dispoziţiile art. 42 alin.(3) din acelaşi act normativ.

Prin raportul lunar întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei depus la dosar la data de 14.03.2017 şi publicat în BPI la data de 15.03.2017 s-a menţionat că cererea depusă de către S.C. C.T. S.R.L. prin care s-a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor a fost respinsă ca tardivă.

La data deschiderii procedurii simplificată de insolvenţă a debitoarei S.C. G.O. S.R.L, dispusă prin încheierea din data de 05.07.2016, judecătorul sindic a stabilit ca termen limită pentru depunerea creanţelor data de 17.08.2016 şi termen pentru definitivarea tabelului de creanţă şi soluţionarea contestaţiilor la tabelul definitiv la data de 16.09.2016.

Notificarea deschiderii procedurii a fost comunicată petentei S.C. C.T. S.R.L. la data de 13.07.2016, prin poşta electronică, dovadă fiind înscrisul aflat la fila 130 dosar, fiind astfel respectate prevederile art. 99 alin.(1) şi (3) din Legea nr. 85/2014, referitoare la trimiterea notificării către creditori ce se realizează conform Codului de procedură civilă, în condiţiile în care modalitatea de comunicare aleasă de către lichidatorul judiciar este cea prevăzută de art. 154 alin. (6) Cod procedură civilă şi care este o formă alternativă de comunicare dintre cele prevăzute în textul de lege invocat.

Lichidatorul judiciar a procedat şi la publicarea în BPI nr. 13599 din 14.07.2016 a notificării deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei.

Chiar dacă notificarea nu a fost publicată şi într-un ziar de largă circulaţie, aşa cum se mai prevede în art. 99 alin.(3) din Legea nr. 85/2014, câtă vreme există dovada că notificarea deschiderii procedurii s-a făcut în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, în ceea ce priveşte pe petentă, cu respectarea şi a dispoziţiilor art. 100 alin.(1) din Legea nr. 85/2014, notificarea fiind transmisă cu mai mult de 10 zile înainte de termenul limită până la care trebuiau depuse cererile de creanţă, judecătorul sindic consideră că lichidatorul judiciar a respectat prevederile art. 42 alin.(3) din Legea nr. 85/2014, astfel că faţă de teza finală a acestui text şi de dispoziţiile art. 114 din acelaşi act normativ, justificat s-a considerat de către lichidatorul judiciar că cererea de creanţă depusă  la data de 28.11.2016 este tardivă.

Faţă de aceste considerente, reţinând totodată că întrucât petenta a avut cunoştinţă încă din data de 05.12.2016 de faptul că lichidatorul nu a admis cererea de înscriere a creanţei solicitate, aspect recunoscut de aceasta, fără ca ulterior să formuleze contestaţie împotriva tabelului de creanţe, în condiţiile art. 111 din Legea 85/2014, aceasta fiind, de altfel, în opinia judecătorului sindic calea procedurală pusă la dispoziţie de legiuitor pentru ca un creditor care nu a fost înscris în tabelul de creanţe să poată solicita aceasta, faţă şi de prevederile art. 59 alin.(1) şi (3) din lege, respinge, ca neîntemeiată contestaţia formulată de S.C. C.T. S.R.L. împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar E.I. S.P.R.L., desemnat în procedura insolvenţei debitoarei S.C. G.O.  S.R.L., raport publicat în B.P.I. nr. 5161 din 15.03.2017.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel creditoarea C.T. SRL, solicitând suspendarea executării hotărârii apelate, iar pe fond, anularea hotărârii apelate, admiterea contestaţiei formulate împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu dispune înscrierea creanţei sale în cuantum de 3.420.769,58 lei  în Tabelul definitiv rectificat al debitorilor creditoarei G.O. SRL, cu consecinţa înscrierii acestei creanţe în tabel şi dobândirii calităţii de creditor în prezenta procedură.

Ulterior, apelanta a depus motivele de apel.

În motivare, apelanta susţine că hotărârea apelată a fost pronunţată cu încălcarea principiului disponibilităţii, definit de prevederile art.9 Cod procedură civilă.

Instanţa de fond a respins o pretinsă contestaţie împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar şi publicat în BPI nr.5161/15.03.2017, deşi apelanta a contestat măsura lichidatorului judiciar de neînscriere a creanţei sale în tabelul de creanţe. Instanţa a depăşit limitele cererilor cu care apelanta a învestit-o, pronunţându-se asupra unor aspecte pe care partea însăşi nu le-a invocat.

Se mai arată că în mod abuziv lichidatorul judiciar a consemnat din proprie iniţiativă şi cu încălcarea atribuţiilor sale legale că ar fi procedat la calificarea cererii, pronunţându-se asupra tardivităţii acesteia, deşi potrivit art.59 alin.7 din Legea nr.85/2014 soluţionarea contestaţiei era atributul exclusiv al judecătorului-sindic.

Se susţine că era ilogic ca societatea să formuleze la data de 08.03.2017 o contestaţie împotriva unui raport lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar şi publicat în BPI ulterior.

Se susţine că hotărârea apelată nu conţine motivele pentru care au fost înlăturate susţinerile părţii referitoare la vicierea procedurii de comunicare a notificării, cu încălcarea dispoziţiilor art.425 alin.1 lit.b Cod procedură civilă. Se invocă art.6 paragraful 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului care consacră dreptul fiecărei persoane de a-şi prezenta argumentele în faţa instanţei şi impune oricărei instanţe obligaţia de a proceda la un examen efectiv al motivelor şi argumentelor părţilor.

Se susţine că hotărârea este netemeinică şi nelegală, apelanta reiterând prin motivele de apel argumentele susţinute şi în faţa instanţei de fond cu privire la temeinicia contestaţiei.

Contestaţia a fost respinsă ca neîntemeiată cu toate că instanţa a reţinut că petenta a avut cunoştinţă de faptul că lichidatorul nu a admis cererea de înscriere a creanţei şi nu a formulat contestaţie  împotriva tabelului de creanţe.

Petenta afirmă că niciunul dintre rapoartele lunare întocmite de lichidatorul judiciar după data depunerii cererii privind admiterea creanţei nu conţine vreo referire cu privire la respingerea cererii de înscriere la masa credală; pe cale de consecinţă, termenul legal de 7 zile pentru formularea contestaţiei împotriva măsurilor dispuse de lichidatorul judiciar nici nu a început să curgă, societatea fiind înăuntrul termenului legal de a învesti instanţa cu o asemenea cerere. Nu are nicio relevanţă faptul că în data de 05.12.2016 acesta a adus la cunoştinţa societăţii măsura neînscrierii creanţei.

Se mai arată că la termenul din 17.03.2017 apelanta a precizat faptul că înţelege să conteste tabelul definitiv de creanţe, faţă de măsura luată de lichidatorul judiciar, de neînscriere a creanţei sale.

Cu privire la vicierea procedurii de comunicare a notificării privind deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei G.O SRL, se susţine că potrivit art.42 alin.3, actul de procedură se comunică în scris, în plic închis, la care se ataşează înştiinţarea şi dovada de înmânare prevăzute la art.163 Cod procedură civilă, iar recurgerea la comunicarea actelor de procedură prin intermediul mijloacelor moderne poate avea loc numai cu acordul părţii, care trebuie să indice datele necesare în acest scop.

Lichidatorul judiciar a nesocotit normele de procedură civilă, comunicând notificarea direct prin corespondenţă electronică şi fără să facă dovada trimiterii acestei corespondenţe, precum nici a confirmării primirii.

Lichidatorul a depus la dosarul cauzei dovada unei pretinse trimiteri efectuate de pe o căsuţă poştală găzduită pe platforma Yahoo de către o persoană care nu are calitatea de practician în insolvenţă.

Potrivit dispoziţiilor art.41 alin.4 lit.a din OUG nr.86/2006, calitatea de practician în insolvenţă a persoanei care a efectuat notificarea era esenţială, delegarea atribuţiilor făcând ca actul de procedură să fie lovit de nulitate absolută.

Se mai arată că din evidenţele contabile depuse de debitoare rezultă că apelanta deţine cea mai mare creanţă împotriva debitoarei, deşi o parte din creditori au fost înştiinţaţi procedural.

Procedura de comunicare aleasă de către lichidator a fost una deficitară, care nu a dus la încunoştiinţarea efectivă a creditorilor.

Se mai susţine că notificarea nu a fost publicată şi într-un ziar de largă circulaţie, legiuitorul neprevăzând un mod alternativ această publicare cu cea din BPI.

Cu privire la justificarea creanţei, se invocă încheierea între părţi a contractului de vânzare-cumpărare produse petroliere nr.176/09.04.2013, societatea susţinând că are o creanţă constatată printr-un titlu executoriu reprezentat de biletul la ordin seria CECE3AB nr.0175380.

Prin încheierea din 18.05.2017 instanţa a admis excepţia de netimbrare, anulând ca netimbrată cererea de suspendare a executării sentinţei atacate.

E.I. SPRL, lichidator al debitoarei G.O. SRL, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

Se arată că, dacă în faţa instanţei de fond obiectul precizat al cererii depuse a fost contestaţie împotriva raportului din data de 15.03.2017, întocmit de lichidatorul judiciar, în apel, obiectul acţiunii este contestaţie împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu înscrie creanţa în tabelul creditorilor.

Motivarea apelantei este neverosimilă şi scoate în evidenţă reaua-credinţă, exercitând un veritabil abuz de drept.

În ce priveşte motivarea hotărârii apelate se arată că în cuprinsul considerentelor judecătorul-sindic a efectuat o trecere în revistă a principalelor etape ulterioare deschiderii procedurii insolvenţei, începând cu notificarea deschiderii procedurii şi până la întocmirea tabelului definitiv.

Cu privire la temeinicia hotărârii apelate, se arată că nu există în lege obligaţia ca lichidatorul să menţioneze în toate rapoartele faptul că a fost respinsă cererea sa de înscriere în tabelul creditorilor, problema verificării creanţelor şi înscrierii în tabel ori respingerea acesteia este reglementată special.

Cu privire la notificarea deschiderii procedurii se susţine că, pe de o parte, Codul de procedură civilă nu permite schimbarea obiectului acţiunii în apel, iar pe de altă parte, că procedura de comunicare cu apelanta a fost efectuată, aceasta uitând că termenul de contestare a măsurii de a nu înscrie creanţa este de 7 zile de la comunicarea acesteia.

Apelanta în mod voit face trimitere doar la procedura de notificare a deschiderii procedurii şi o analizează cum îi convine, ignorând chiar şi propria sa adresă electronică existentă pe site-ul propriu, fără să se refere la termenul de contestare de 7 zile, ce a curs de la data de 05.12.2016, când i s-a comunicat măsura de a nu fi înscrisă în tabel.

Apelanta nu avea o altă cale de atac decât contestaţia împotriva măsurii luate de lichidator, potrivit dispoziţiilor art.111 din lege.

Analizând apelul, prin raportare la motivele de apel formulate, în temeiul art.480 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să îl admită, să schimbe sentinţa atacată în sensul că va admite contestaţia, va anula măsura respingerii ca tardivă a cererii de admitere la masa credală, cuprinsă în raportul din 14.03.2017 şi va dispune ca administratorul judiciar să analizeze pe fond creanţa, pentru următoarele considerente:

1. În ce priveşte motivul de apel referitor la încălcarea principiului disponibilităţii, Curtea îl apreciază ca neîntemeiat, reţinând următoarele:

La data de 28.11.2016 petenta a formulat cererea de admitere la masa credală (fila 4 dosar fond).

La data de 10.03.2017 (fila 124 dosar fond) petenta a depus „note de şedinţă” prin care solicită instanţei „să constate faptul că în cauză sunt incidente prevederile art.42 alin.3 din Legea nr.85/2014 şi pe cale de consecinţă, să constate faptul că cererea de admitere a creanţei a fost formulată în termen, urmând a fi înscrisă în Tabelul creditorilor debitoarei G.O. SRL”.

Prin încheierea din 17.03.2017 judecătorul-sindic a dispus disjungerea contestaţiei şi formarea unui dosar asociat având ca obiect „contestaţie la tabel definitiv”.

În cererea precizatoare formulată petenta reia susţinerile din cererea iniţială având ca obiect contestaţia formulată împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu dispune înscrierea creanţei sale în Tabelul definitiv rectificat al creditorilor debitoarei G.O. SRL, solicitând înscrierea creanţei sale în cuantum de 3.420.769,58 lei.

Ulterior, la termenul din data de 31.03.2017, astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii de şedinţă, apărătorul petentei a precizat că formulează contestaţie împotriva raportului nr.5161 din data de 15.03.2017 întocmit de către lichidatorul judiciar.

Instanţa s-a pronunţat asupra cererii formulate de petentă, astfel cum aceasta a fost precizată la ultimul termen de judecată, respingând ca neîntemeiată contestaţia formulată împotriva raportului lunar de activitate întocmit de lichidatorul judiciar şi publicat în BPI nr.5161/15.03.2017.

2. Curtea reţine că hotărârea apelată conţine în parte motivele pentru care au fost înlăturate susţinerile apelantei referitoare la vicierea procedurii de comunicare a notificării, judecătorul-sindic făcând referire la comunicarea prin poşta electronică a acestei notificări, respectiv la publicarea acesteia în BPI nr.13599/14.07.2016, apreciind că nu este necesară publicarea într-un ziar de largă circulaţie, fiind respectate prevederile Codului de procedură civilă.

Curtea apreciază însă, că hotărârea este netemeinică şi nelegală, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, Curtea apreciază că obiectul cererii de chemare în judecată este acela de contestaţie împotriva raportului nr.5161 din data de 15.03.2017 întocmit de către lichidatorul judiciar, astfel cum acesta a fost precizat la termenul de judecată din 31.03.2017, nefiind admisibilă o modificare a cererii în apel prin raportare la dispoziţiile art.478 Cod procedură civilă.

De altfel, apelanta solicită în cererea de apel admiterea contestaţiei împotriva măsurii lichidatorului judiciar de a nu dispune înscrierea creanţei sale în Tabelul creditorilor debitoarei G.O. SRL. Această măsură a lichidatorului judiciar a fost cuprinsă în raportul publicat în BPI nr. 5161 din data de 15.03.2017.

Curtea reţine incidenţa dispoziţiilor art.59 din Legea nr.85/2014 referitoare la contestaţia împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.

Cu privire la termenul de formulare a acestei contestaţii, Curtea reţine că dispoziţiile art.59 alin.6 din Legea nr.85/2014 prevăd depunerea contestaţiei în termen de 7 zile de la publicare în BPI a extrasului din raport; or, în speţă, petenta a formulat cererea chiar anterior publicării raportului, astfel că cererea formulată nu încalcă dispoziţiile legale anterior enunţate.

Fiind vorba de contestaţie la raport, care se formulează în termen de 7 zile de la publicarea în BPI, Curtea apreciază că această contestaţie nu este formulată tardiv, întrucât comunicarea măsurii de neînscriere a creanţei cu motivarea că cererea de admitere la masa credală este tardiv formulată, comunicare efectuată personal petentei, nu are niciun efect în ce priveşte momentul începerii termenului de 7 zile de formulare a contestaţiei, legea prevăzând în mod expres că acest termen curge de la momentul publicării raportului în BPI.

Este adevărat că în cursul firesc al procedurii legea prevede că, urmare a depunerii cererii de admitere a creanţelor, administratorul/lichidatorul judiciar odată cu întocmirea tabelului preliminar (care se înregistrează la tribunal şi se publică în BPI) trimite notificări creditorilor ale căror creanţe sau drepturi de preferinţă au fost trecute parţial în tabelul preliminar de creanţe sau înlăturate, precizând totodată şi motivele (art.110 din Legea nr.85/2014). Legea nu acordă nicio semnificaţie momentului la care se efectuează această notificare, pentru toţi creditorii termenul de depunere a contestaţiilor este de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar.

Pentru aceeaşi raţiune, nici comunicarea individuală a măsurii administratorului/lichidatorului judiciar nu are vreo semnificaţie în ce priveşte curgerea termenului de contestare, legea prevăzând că măsurile administratorului/lichidatorului judiciar sunt cuprinse într-un raport care se publică în BPI şi se atacă cu contestaţie în termen de 7 zile de la publicare.

Prin urmare, contestaţia formulată de petentă este în termen.

Cu privire la calea procedurală eficientă pe care ar avea-o la îndemână petenta, creditoare, care pretinde că nu a fost notificată corespunzător cu privire la deschiderea procedurii, Curtea apreciază, contrar susţinerilor instanţei de fond, că în această etapă a procedurii petenta nu are posibilitatea formulării unei contestaţii la tabelul preliminar, în condiţiile în care termenul de formulare a contestaţiei a fost depăşit, iar potrivit art.42 alin.3 din Legea nr.85/2014, creditorii în această situaţie vor prelua procedura în stadiul în care se afla la momentul înscrierilor la masa credală.

Calea procedurală pusă la îndemână creditorilor care pretind că nu au fost notificaţi potrivit art.99 alin.3 din lege, este aceea a depunerii cererilor de admitere a creanţei şi respectiv de contestare a raportului prin care s-a respins ca tardivă această cerere.

Cu privire la incidenţa dispoziţiilor art.42 alin.3 din Legea nr.85/2014 în ce priveşte pe creditoarea C.T. SRL, Curtea reţine că în mod greşit judecătorul-sindic a apreciat legalitatea notificării deschiderii procedurii faţă de petentă.

Astfel, potrivit art.99 din Legea nr.85/2014, în urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor … Notificarea prevăzută la alin.1 se realizează potrivit prevederilor Codului de procedură civilă şi se va publica totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulaţie şi în BPI.

Curtea reţine că, pe de o parte, nu s-a făcut dovada publicării notificării într-un ziar de largă circulaţie şi că această notificare nu a fost comunicată petentei C.T. SRL conform Codului de procedură civilă.

Astfel, comunicarea prin e-mail, aflată la dosarul cauzei (fila 130) nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.154 alin.6 Cod procedură civilă. Potrivit articolului invocat comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate face de grefa instanţei şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmării, instanţa, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conţine: denumirea instanţei, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea şi indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de către destinatar cu data primirii, numele în clar şi semnătura persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei şi va fi expediat instanţei prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace.

În speţă, comunicarea s-a făcut la o adresă care nu a fost indicată de petentă în acest scop (scopul comunicării notificării în dosarul de insolvenţă); mai mult, nu există un formular de confirmare a recepţionării comunicării completat de către destinatar. Chiar dacă e-mail-ul conţine precizarea „vă rog să confirmaţi primirea prezentului e-mail”, această confirmare nu există.

Subsidiar, mai reţinem că e-mail-ul provine de la O.T., a cărei calitate nu o identificăm în prezentul dosar. Comunicarea trebuia făcută de practicianul în insolvență care nu își putea delega această atribuție, potrivit dispozițiilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă nr. 86 din  8 noiembrie 2006 Republicată privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă ((1) Atribuţiile legale ale practicianului în insolvenţă, precum şi cele stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-sindic în procedurile de insolvenţă nu pot fi exercitate prin reprezentare. (2) C.I., IPURL sau SPRL, indiferent de forma de organizare, pot fi reprezentate numai de persoane care au calitatea de practician în insolvenţă compatibil…(4) Sunt atribuţii ale practicianului în insolvenţă care nu pot fi exercitate prin reprezentare, potrivit alin. (3), următoarele: a) notificarea debitorului şi a creditorilor, întocmirea tabelelor de creanţe, formularea contestaţiilor la cererile de admitere a creanţelor).

Pentru aceste considerente, Curtea urmează să anuleze măsura administratorului judiciar de respingere ca tardivă a cererii de admitere la masa credală formulată de C.T. SRL, urmând ca administratorul judiciar să analizeze pe fond creanţa, în condiţiile art.42 alin.3 din Legea nr.85/2014.

Domenii speta

Spete similare