Plangere contraventionala

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 18.09.2017, petenta SC T. C. SRL a solicitat în contradictoriu cu intimatul I.T.M. în principal, să se anuleze procesul verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor seria PH nr. 3120 din data de 05.09.2017, prin care a fost sancţionată cu amenda contravenţionala in valoare de 30.000 lei, si pe cale de consecinţa, exonerarea de la plata amenzii contravenţionale, în subsidiar, înlocuirea sancţiunii contravenţionale a amenzii cu sancţiunea avertismentului.

In motivarea plângerii se arată că prin procesul-verbal contestat se retine încălcarea dispoziţiilor art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 cu privire la persoanele B. G. N., M. F. si A.D., respectiv faptul ca au fost primiţi la munca in data de 13.07.2017 fara a avea încheiate contracte individuale de munca in forma scrisa.

Menţionează petenta faptul ca acest control a avut loc în data de 13.07.2017, iar procesul-verbal a fost întocmit in data de 05.09.2017.

In perioada 12 - 17 iulie 2017 s-a efectuat de către ITM Bucureşti un control ce a vizat verificarea statelor de salarii, dovada plaţii retribuţiei, dosarele personalului angajat, cat si a celor cărora li s-au încetat contractele de munca, pentru perioada octombrie 2016-iulie 2017, asa cum au fost solicitate prin înştiinţarea nr.033905/12.07.2017.

In aceeaşi perioada, mai precis in data de 13.07.2017, s-au prezentat si reprezentanţi ai ITM Prahova la punctul de lucru din Buşteni, unde societatea isi desfăşoară activitatea de turism, solicitând declaraţii de la persoanele aflate in incinta spaţiului respectiv, fara a lăsa la plecare nici o înştiinţare din care sa rezulte ca prezenta echipei de control viza in mod separat un control al ITM Prahova.

Menţionează faptul ca, in data de 13.07.2017 echipa de control de la ITM Prahova nu a solicitat la punctul de lucru din Buşteni un document din care sa rezulte raporturile de munca ale persoanelor identificate (registrul de zilieri, contracte de munca).

Prin procesul-verbal de control încheiat de ITM Bucureşti in data de 17.07.2017, care a vizat perioada octombrie 2016 - iulie 2017, s-a constatat faptul ca societatea are 13 salariaţi activi, din care 8 femei.

Totodată, s-a procedat la verificarea dosarelor de personal ale salariaţilor, incluzând persoanele menţionate mai sus, respectiv B.G.N., M.F. si A.D., reţinându-se existenta contractelor individuale de munca in ceea ce ii priveşte pe aceştia.

Arată petenta că în data de 20.07.2017 a fost contactată de un reprezentant al ITM PRAHOVA, prin care a fost informată de obligaţia de a se prezenta in vederea efectuării unui control, cu aceeaşi tematica cu a controlului efectuat de ITM Bucureşti.

Reprezentantul său fiind in imposibilitate de a da curs invitaţiei pentru acea  data,  datorita perioadei  de concediu, atât pentru reprezentantul ITM Prahova, a solicitat fie mutarea controlului la ITM Bucureşti, locul sediului social, fie amânarea controlului pentru data de 28.08.2017, când se finaliza durata concediului, solicitarea fiind încuviinţata de către reprezentanţi ITM Prahova doar pentru amânarea controlului la 28.08.2017.

In data de 28.08.2017 s-a prezentat la sediul ITM Prahova cu toate documentele solicitate, fiind înştiinţaţi ca Registrul de zilieri prezentat nu fusese corect întocmit pentru persoanele B. G. N., M. F. si A.D., pentru care ulterior societatea a încheiat in data de 15.07.2017 contracte individuale de munca, conform raport salariat ataşat.

Din modul in care aceste persoane au fost primite la munca, fiind înscrise in Registrul de zilieri emis de către ITM Bucureşti inca din anul 2015, registru cu regim special, nu rezulta in niciun fel intenţia societăţii de a încălca dispoziţiile legale, de a primi persoane la munca fara forme legale si de a prejudicia statul.

Menţionează ca obligaţiile către bugetul de stat, ce au rezultat din prestaţiile celor 3 persoane, încadraţi ca zilieri, au fost virate in termen legal bugetului de stat.

Pentru fiecare dintre aceste persoane a fost menţionat faptul ca este un muncitor necalificat, fiind vorba de persoane foarte tinere, care abia ieşiseră de pe băncile scolii, ITM Prahova reproşându-i ca activităţile prestate de aceste persoane nu s-ar încadra in dispoziţiile Legii nr. 52/2011, deşi acest Registru al zilierilor fusese notificat ITM Bucureşti, unde se afla sediul social, inca din data de 03.08.2017, conform dovezilor ataşate, fara a primi vreo obiecţiune in ceea ce priveşte încadrarea lor.

Reprezentanţii ITM Prahova nu au luat in considerare Registrul de zilieri, unde persoanele identificate erau înregistrate la data venirii lor, respectiv 13.07.2017.

Arată petenta ca pentru luna iulie 2017 societatea a notificat un nr. de 3 zilieri pentru grupa „Hoteluri si alte facilitaţi de cazare”, semnat de către fiecare persoana in parte si precizând orele lucrate si remuneraţia cuvenita, respectiv pentru B. G. N., M. F. si A.D..

Precizează petenta că Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, stabileşte că zilierii sunt persoane fizice, cetăţeni români sau străini, care au capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional.

Durata activităţii ocazionale care poate fi exercitată în temeiul prevederilor prezentei legi este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă. Durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăşi 12 ore, stabileşte actul normativ.

De asemenea, legea prevede că angajatorii pot folosi zilieri pentru o perioadă de cel mult 90 de zile pe durata unui an calendaristic (cele 90 de zile nu trebuie să fie consecutive, pentru că acestea se cumulează), iar aceştia nu pot fi utilizaţi la munci de care să beneficieze un terţ.

În ceea ce priveşte domeniile de activitate în care pot fi folosiţi lucrătorii ocazionali, acestea sunt, în prezent, următoarele ( Art. 13 alin. 1 lit. p din lege):

- hoteluri şi alte facilităţi de cazare - diviziunea 55; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată - clasa 5520 - tabere de copii (organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia).

Conform art. 13 alin. 2 din lege, activităţile de manipulare de mărfuri si cele de curăţenie si întreţinere pot fi făcute doar în domeniile enumerate mai sus.

Societatea are autorizata la punctul de lucru din Buşteni, str. Clabucet nr.6, jud. Prahova, activitatea 5520 si 5621 COD CAEN, conform Certificat constatator emis de Registrul Comerţului Bucureşti.

Conform Registrului de zilieri al societăţii, notificat ITM Bucureşti, in termen legal, la data de 03.08.2017, rezulta ca este vorba de persoane necalificate, abia ieşite din scoală, iar în domeniul in care acestea activează, hoteluri si alte facilitaţi de cazare, este permisa inclusiv activitatea de curăţenie daca aceasta se realizează in cadrul unei facilitaţi de cazare, ceea ce s-a si întâmplat.

Motivul pentru care societatea a optat înscrierea acestora in Registrul de zilieri, neavând niciodată intenţia de a primi o persoana la munca fara o încadrare legala, a fost aceea de a observa modul in care lucrează si daca sunt persoane dedicate unei astfel de activităţi, urmând, in funcţie de dorinţa lor, daca raman in cadrul pensiunii sau nu, sa încheie contracte individuale de munca, ceea ce s-a si întâmplat.

Pana la acel moment societatea nu utilizase acest Registru de zilieri, optând întotdeauna sa incheie contracte individuale de munca, insa, datorita specificului activităţii de turism, multe dintre aceste persoane, dupa încheierea CIM, nu mai apăreau la locul de munca.

Prin înregistrarea acestor persoane societatea nu a avut niciodata intenţia de a primi persoane la munca, pe perioada sezonului, fara forme legale, fiind declarate veniturile realizate de aceste persoane, iar societatea notificând situaţia zilierilor către ITM Bucureşti, conform adresa înregistrata înca din data de 03.08.2017.

Fata de situaţia expusa, nu se poate retine eludarea dispoziţiilor legale referitoare la încheierea in forma scrisa a unui contract individual de munca, la piaţa contribuţiilor sociale (asigurări de sănătate, şomaj, asigurări sociale etc.), cu consecinţe în privinţa salariatului, dar şi a bugetului de stat, nu s-a urmărit ascunderea adevăratelor raporturi juridice stabilite între părţi.

Totodată, fata de împrejurările cauzei si urmarea imediată, nu se poate retine o lezare a valorii sociale care asigură un climat de ordine şi securitate socială necesar desfăşurării normale a activităţii de muncă şi nu se poate retine o rea-credinţa a societăţii, care sa atragă aplicarea unei sancţiuni contravenţionale excesive, in cuantum de 30.000 lei.

In subsidiar, solicita reindividualizarea sancţiunii amenzii contravenţionale în cuantum de 30.000 de lei, prin aplicarea sancţiunii avertismentului, faţă de gradul de pericol social al faptei săvârşite, împrejurările în care fapta a fost săvârşita, modul si mijloacele de săvârşire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsa si de circumstanţele personale ale persoanei contravenientului.

Considera ca măsura luata este una excesiva, o amenda in cuantum de 30.000 lei punând societatea in dificultate economica.

In drept, dispoziţiile O.G. nr. 2/2001.

Intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ PRAHOVA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii petentei ca neîntemeiată şi menţinerea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ca legal şi temeinic.

În motivarea întâmpinării se arată de intimat că în data de 13.07.2017 inspectorii de muncă ai ITM Prahova au demarat un control la punctul de lucru al petentei situat în Buşteni, str. Clăbucetului nr.6A, jud. Prahova, în vederea verificării modului de respectare a legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă precum şi a formei de angajare a personalului din subordine, în acea locaţie identificând la lucru un număr de 5 persoane, respectiv pe numiţii C. M., M. M. N., B.G.N., A.D. şi M.F., ultimele trei persoane declarând în scris că desfăşoară activitate pentru şi în subordinea SC T. C SRL anterior datei controlului (respectiv 05.07.2017, 11.07.2017, 12.07.2017), toate specificând faptul că nu au încheiat contract individual de muncă şi că se află în perioadă de probă.

Urmare documentelor prezentate şi a verificării bazei de date informatizate, a rezultat faptul că numiţii B. G. N., M. F. si A.D.,au prestat activitate pentru şi în subordinea acestui angajator fără a avea forme legale de angajare corespunzător perioadei lucrate, drept pentru care s-a încheiat procesul verbal de control seria PH nr. 21766/05.09.2017 şi procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria PH nr.3120/05.09.2017.

Apărarea petentei potrivit căreia la momentul iniţierii controlului cele trei persoane aveau calitatea de „zilieri", nefiind necesară încheierea unui contract de muncă pentru acestea, întrucât, această perioadă a contribuit doar la „a observa modul în care lucrează şi dacă sunt persoane dedicate unei astfel de activităţi, urmând, în funcţie de dorinţa lor, dacă rămân în cadrul pensiunii noastre sau nu, să încheiem contracte individuale de muncă" urmează a fi înlăturată, arătându-se că  încheierea contractului individual de muncă se face în considerarea calităţilor personale şi profesionale ale viitorului salariat, fiind un contract intuituu personae, astfel încât o persoană care nu are contract individual de muncă încheiat cu acel angajator nu poate presta nicio activitate pentru respectiva persoană juridică.

Conform dispoziţiilor legale în vigoare, inspectorii de muncă trebuie să aibă acces liber, permanent şi fără înştiinţare prealabilă în sediul oricărui angajator şi în orice alt loc de muncă organizat de persoane fizice sau juridice şi să solicite angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia, precum şi salariaţilor, singuri ori în prezenţa martorilor, documentele şi informaţiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor pe care o consideră necesară în vederea efectuării controlului; să li se pună la dispoziţie de către entitatea controlată copii de pe documentele care au legătură cu controlul efectuat sau cu cercetarea evenimentului; să ia declaraţii scrise, singuri sau în prezenţa martorilor, salariaţilor, angajatorilor şi/sau, după caz, reprezentanţilor legali ai acestora, precum şi altor persoane care pot da informaţii cu privire la obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat.

Se precizează că declaraţiile luate cu ocazia efectuării controalelor sunt de fapt formulare tipizate, aprobate prin anexa 4 a HG nr. 662/2010 privind unele masuri organizatorice si funcţionale pentru Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa Naţională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale si Inspecţia Muncii, fiecare persoană ce urmează să completeze un astfel de formular făcând respectivele menţiuni pe proprie răspundere, ca atare orice persoană prudentă, diligentă şi rezonabilă nu îşi asumă prin semnătură o declaraţie care să nu corespundă adevărului. Astfel:

- în declaraţia numitului B.G.N. dată în faţa inspectorilor de muncă la data de 13.07.2017 rezultă că acesta presta activitate pentru şi sub autoritatea SC T.C. SRL în calitate de „ ajutor ospătar" din data de 05.07.2017 (de aproximativ o săptămână), arătând că se află în perioadă de probă;

- în declaraţia numitei A.D. dată în faţa inspectorilor de muncă la data de 13.07.2017 rezultă că acesta presta activitate pentru şi sub autoritatea SC T. C. SRL în calitate de „ cameristă" din data de 12.07.2017, specificând în mod expres faptul că se află „în perioadă de probă, nu am semnat contract", arătând de asemeni că desfăşoară activitate 8 ore pe zi şi că a negociat un salariu de 1.450 lei

- în declaraţia numitului M.F. dată în faţa inspectorilor de muncă la data de 13.07.2017 rezultă că acesta presta activitate pentru şi sub autoritatea SC T.C. SRL în calitate de „ ajutor ospătar" din data de 11.07.2017, specificând în mod expres faptul că se află „în perioadă de probă, urmează să semnez contract", arătând de asemeni că desfăşoară activitate 4 ore pe zi de la ora 11 la ora 15.

Se mai arată că daca aceste persoane ar fi fost zilieri, aşa cum susţine petenta, activitatea lor ar fi fost evidenţiată la punctul de lucru in registrul respectiv, cu ora de venire si ora de plecare, iar persoanele in cauza ar fi ştiut ca au semnat în registru inclusiv în ziua efectuării controlului, dar si calitatea in care au făcut-o, precum şi faptul că primesc/au primit zilnic suma negociată. Insa niciuna din cele 3 persoane nu a făcut vorbire despre o eventuala calitate de zilier, despre faptul ca au semnat un astfel de registru, ba mai mult, toate trei au declarat ca stiu ca se afla in perioada de proba şi că urmează să încheie contract de muncă.

Prevederile Codului Muncii sunt extrem de clare în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor de efectuare a perioadei de probă. Astfel, art. 31 din Legea nr.53/2003 stabileşte la alin. 1 că "Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere."

Aşadar, perioada de probă se efectuează după încheierea contractului individual de muncă si nu înainte de încheierea acestuia, iar, conform prevederilor art.31 alin.4 din Codul Muncii, "Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă."

In susţinea celor precizate mai sus, Codul Muncii vine cu o completare la art.32 alin.3, conform căreia "Perioada de probă constituie vechime în muncă."

Susţinerea petentei referitoare la motivul pentru care celor trei persoane nu le-a fost incheiat contract individual de munca de la inceputul prestării activităţii este de-a dreptul halucinant pentru noi, de vreme ce, fiind o societate cu vechime pe piaţa muncii, având de-a lungul timpului personal angajat pe diferite funcţii (si constatam ca inclusiv pentru funcţiile de ospătar si camerista au existat si exista încheiate contracte individuale de muncă, aşadar neputând fi vorba de o activitate ocazională, chiar acesta fiind obiectul de activitate al punctului de lucru) nu putem sa acceptam idea ca administratorul unităţii nu a avut cunoştinţa de faptul că, în interiorul perioadei de probă, parte integrantă a contractului individual de muncă aşa cum am arătat anterior, există oricând posibilitatea încetării raportului de muncă printr-o simplă notificare, dacă activitatea prestată nu este satisfăcătoare pentru angajator!

Faptul că obiectul de activitate al punctului de lucru este clasificat in codul CAEN 5520, nu înseamnă că activitatea acestuia se încadrează în prevederile art. 13 din Legea nr. 52/2011. va rugăm să observaţi faptul că litera p) a acestui articol specifică faptul că pot beneficia de activitate cu zilieri numai o parte strict determinată din unităţile din clasa 5520, respectiv numai taberele de copii organizate de Ministerul Tineretului si Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia, ştiut fiind faptul că taberele de copii nu se organizează permanent, ci în funcţie de programul de învăţământ, respectiv în vacanţele şcolare, o astfel de activitate nefiind echivalentă cu desfăşurarea în mod constant a obiectului de activitate „hoteluri şi alte facilităţi de cazare".

Textul art. 13 din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări şi completări. Deşi în varianta iniţială nu se făcea vorbire despre diviziunea 55 a Clasificării activităţilor din economia naţională, prin Legea nr. 18/2014 a fost introdusă şi această diviziune cu referire la taberele organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului direct sau prin unităţile din subordinea acestuia. Ulterior, acest text a suferit la rândul său modificări, astfel că, la momentul actual litera p) a art. 13 din Legea nr. 52/2011 republicată are următorul cuprins: "hoteluri şi alte facilităţi de cazare - diviziunea 55; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată - clasa 5520 - tabere de copii (organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia)" Faţă de toate aceste aspecte, din economia textului anterior citat, urmărind semnele de punctuaţie şi logica urmată de legiuitor în cuprinsul aceluiaşi articol, opinăm că litera la care se face referire nu are în vedere întreaga diviziune 55 a Clasificării activităţilor din economia naţională, cu grupe şi clase subsecvente, legiuitorul făcând referire directă la clasa 5520 doar în raport cu organizatorul taberelor de copii, recte Ministerul Tineretului şi Sportului.

Se susţine că legiuitorul a avut în vedere o activitate strict determinată, care într-adevăr se desfăşoară în mod sporadic, şi nicidecum un obiect de activitate permanent, pentru a cărui desfăşurare este necesară continuu prezenţa unei cameriste sau a unui ospătar, indiferent dacă munca prestată de aceste persoane este necalificată. Legiuitorul nu a stabilit ca şi unică condiţiei desfăşurarea activităţii de către personal necalificat, ci a stabilit un cumul de condiţii care trebuiesc a fi îndeplinite pentru ca un angajator să poată beneficia de muncă în regim de zilieri, respectiv condiţia primordială în cazul acestei legi fiind aceea ca activitatea să aibă caracter strict ocazional (ex. desfăşurare în mod întâmplător, sporadic sau accidental, fără a avea un caracter permanent etc)

Mai mult, chiar dacă prin absurd s-ar accepta susţinerea petentei, se menţionează că data înscrierii tuturor celor trei persoane în registrul prezentat la control la interval de mai mult de o lună de la momentul iniţierii lui şi despre care până la acel moment nu s-a făcut vorbire, este data de 13.07.2017, exact data iniţierii controlului, în timp ce fiecare din cele trei persoane a indicat o cu totul altă dată de începere a activităţii, respectiv data de 7, 11 sau 12 iulie. Este evident, în acest caz că nu s-a încercat decât o mascare a activităţii prestate fără încheierea unui contract individual de muncă şi exonerarea de rigorile legii, cu atât mai mult cu cât unitatea nu este la prima abatere, aceasta fiind sancţionată şi anterior pentru utilizarea muncii fără forme legale, conduita sa contravenţională fiind aşadar continuată în timp, iar reducerea sancţiunii amenzii contravenţionale pronunţată de către instanţa de judecată în dosarul nr. 7436/281/2015 evident neatingându-şi scopul prevăzut de legiuitor.

Petenta susţine că şi ITM Bucureşti a desfăşurat un control cu o tematică asemănătoare, şi că, din acest motiv a solicitat ITM Prahova strămutarea acestui control la inspectoratul în raza cărui îşi are sediul social, însă nu putem să nu constatăm şi de această dată cu uimire că solicitarea pe care într-adevăr a făcut-o la data de 20.07.2017 este ulterioară finalizării controlului de către ITM Bucureşti, acest inspectorat finalizându-şi controlului asa cum rezultă din actele depuse chiar de către petentă la data de 17.07.2017, aşadar cu 3 zile înainte de solicitarea de strămutare!

Faptul că ITM Bucureşti a făcut vorbire în procesul verbal încheiat despre dosarele de personal ale celor 3 persoane, nu este un fapt de natură a contura imaginea corectitudinii cu care angajatorul acţionează, de vreme ce în mod evident, inspectorul care a efectuat controlul din partea instituţiei omologe nu s-a deplasat în teren (neavând de altfel competenţă de a efectua control pe raza teritorială a unui alt judeţ) şi neavând cunoştinţă de situaţia identificată la data de 13.07.2017 de către inspectorii ITM Prahova. Se poate observa că nici în acest proces verbal nu se face vorbire despre faptul că cele 3 persoane ar fi fost evidenţiate anterior momentului încheierii contractelor individuale de muncă la data de 16.07.2017 în registrul de zilieri, lucru care întăreşte convingerea că înscrierile făcute în acest registru sunt strict pro causa si cu menirea clară de a denatura situaţia existentă la momentul efectuării controlului de către ITM Prahova.

Fapta de primire la muncă fără forme legale de angajare, faptă reţinută de către inspectorii de muncă în sarcina petentei şi sancţionată cu amendă contravenţională în cadrul procesului verbal contestat are un grad de pericol social ridicat, care creează prejudicii atât pentru persoanele care prestează activitate în lipsa unui contract (nebeneficiind de vechime în muncă şi protecţie socială), cât şi pentru bugetul de stat (prin neachitarea contribuţiilor aferente activităţii prestate cu salariaţi) şi pentru agenţii economici care respectă legislaţia în vigoare (practicarea muncii la negru fiind cauzatoare de concurenţă neloială).

Cu privire la gradul pe pericol social al faptei săvârşite de către contravenient supunem atenţiei instanţei Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 50/30.09.2014 pentru aprobarea opiniei referitoare la Decizia Parlamentului European şi a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire şi descurajare a muncii nedeclarate COM (2014) 221, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 724/02.10.2014, partea I. Munca nedeclarată este o problemă care creează îngrijorări la nivelul întregii Uniuni Europene, stoparea acestui flagel fiind o prioritate pentru statele membre, condiţii în care nu se poate susţine că fapta petentei este lipsită de pericol social (filele 40-46).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiilor seria PH nr. 3120 din data de 05.09.2017 întocmit de I.T.M. Prahova, petenta SC T.C. SRL a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 30.000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 260 lit.e şi sancţionată de art. 260 alin.1 lit.e din Legea nr. 53/2003-republicată (f. 53-55).

 Astfel, în sarcina petentei s-a reţinut că în urma controlului efectuat de inspectori ai ITM Prahova la data de 13.07.2017, la punctul de lucru din or. Buşteni, str. Clăbucetului nr. 6A, au fost identificate prestând activitate pentru societatea petentă numiţii B.G.N., A.D. şi M. F., fără a avea forme legale de angajare corespunzător perioadei lucrate, primul menţionând în fişa de identificare că prestează activitate de ajutor bucătar din data de 05.07.2017, câte 2 ore/zi şi că se află în perioada (fila 70), A.D. a arătat că prestează activitatea de cameristă de la data de 12.07.2017, câte 8 ore/zi, cu un salariu lunar de 1.450 lei, precum şi faptul că se află în perioada de probă, menţionând că nu a semnat contract de muncă (fila 71), iar M. F. a menţionat, de asemenea, că este în perioada de probă, urmând să se încheie contract de muncă, că lucrează 4 ore/zi, în calitate de ajutor ospătar de la data de 11.07.2017 şi că nu a negociat vreun salariu cu societatea petentă (fila 72).

 Deşi se susţine de petentă că cele trei persoane depistate prestând activitate pentru societatea petentă, cu prilejul controlului, au desfăşurat aceste activităţi în calitate de zilieri, ei figurând înregistraţi în registrul special ţinut în acest sens de societate, registru care nu a fost solicitat pentru verificări de inspectorii de muncă la data efectuării controlului, fiind depusă la dosarul cauzei fotocopia de pe fila registrului respectiv (fila 23), se apreciază că aceste menţiuni în registrul de control au caracter pro causa, în condiţiile în care nu poartă nicio dată certă.

Declaraţiile olografe ale persoanelor depistate la muncă sunt lipsite de echivoc şi arată în mod clar faptul că erau angajate în perioada de probă şi nu ca zilieri, neavând încheiate şi contracte de muncă.

De altfel, în situaţia în care ar fi fost primite ca zilieri la muncă, respectivele persoane ar fi stabilit anterior prestării activităţii remuneraţia pe ora/ziua de muncă, ceea ce nu a fost cazul în prezenta cauză, persoanele depistate că prestau activitate în subordinea petentei arătând fie că au negociat salariul lunar (A.D.), fie că nu au negociat un astfel de salariu, fiind în perioada de probă (B.G.N., M.F.).

Mai mult, activitatea zilierilor ar fi fost evidenţiată la punctul de lucru in registrul respectiv, cu ora de venire si ora de plecare, iar persoanele in cauza ar fi ştiut ca au semnat în registru, inclusiv în ziua efectuării controlului, dar si calitatea in care au făcut-o, precum şi faptul că primesc/au primit zilnic suma negociată.

În condiţiile în care niciuna din cele 3 persoane nu a făcut vorbire despre o eventuala calitate de ziler sau despre faptul ca au semnat un astfel de registru, astfel cum s-a arătat anterior, ceea ce conduce, fără îndoială, la concluzia faptului că toate menţiunile din registrul de zilieri au fost efectuate ulterior controlului, fără a reflecta şi realitatea.

Angajatorul nu a putut prezenta niciun contract valabil încheiat la data şi ora controlului din 13.07.2017, de natură a-şi produce efectele la data controlului, pentru vreuna dintre persoanele respective, ci astfel de contracte au fost întocmite începând cu data de 16.07.2017.

Potrivit art. 260 alin.1 lit.e din Codul muncii, primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Constatându-se că abaterile reţinute au o gravitate ridicată, rezultând chiar din sancţionarea pecuniară severă a încălcării normelor legale ce reglementează desfăşurarea activităţii de către persoanele angajate în muncă, instanţa apreciază că nu se impune aplicarea unui alt regim sancţionator mai blând petentei.

Pentru cele ce preced, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petentă, cu consecinţa menţinerii ca legal şi temeinic a actului sancţionator contestat.

Domenii speta

Spete similare