Plati

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 15.11.2017, sub număr de dosar 4098/260/2014*, ca urmare a pronunţării Deciziei civile nr. 664/2017 din data de 26 septembrie 2017 a Tribunalului Bacău, în dosarul nr. 4098/260/2014 şi a trimiterii spre rejudecare a cererii reconvenţionale formulate în acest din urmă dosar, reclamanta E. E. R. S.A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâta S.C. F. S.R.L., la plata sumei de 6519,09 lei reprezentând contravaloare energie electrică consumată şi neînregistrată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin contractul de furnizare a energiei electrice încheiat cu pârâta S.C. F. S.R.L., s-a obligat să-i furnizeze acesteia energie electrică la locul de consum magazin, situat în localitatea Asău, jud. Bacău iar obligaţia corelativă contractuală a reclamantei este să achite integral şi la termen contravaloarea energiei electrice furnizate.

A adăugat că în baza notei de constatare nr. 0030284/06.05.2014, a procesului-verbal de analiză seria PVAA nr. 1046177/15.05.2014 şi a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor seria PSVD nr. 1046177/15.05.2014, s-a procedat la facturarea către consumator a contravalorii energiei electrice consumate şi neînregistrate.

A precizat că pârâta nu s-a conformat obligaţiei de plată la scadenţă a serviciilor furnizate, conform facturilor emise de către furnizor.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1350 C.civ, Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori aprobat prin HG nr. 1007/2004, Legea 123/2012.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri (filele 86-105).

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată şi a precizat că facturile emise de reclamantă nu conţin o creanţă certă, atâta timp cât nu s-a soluţionat ansamblul cererii de chemare în judecată (f.114).

Instanţa a încuviinţat şi administrat, la solicitarea părţilor, proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

În fapt, reclamanta SC E. E. R. SA în calitate de furnizor şi pârâta S.C. F. S.R.L., în calitate de consumator, au încheiat contractul de furnizare a energiei electrice din data de 13.01.2006, având ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum situat în com. Asău, jud.Bacău (f. 89 - Dosar nr. 4098/260/2014).

Pârâtul şi-a asumat obligaţia de a achita integral şi la termen contravaloarea serviciilor de care a beneficiat (art. 11 contract – f. 92 - Dosar nr. 4098/260/2014).

Părţile au convenit că, în caz de neachitare a contravalorii facturii în termen de 30 zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere (art. 14 alin. (3) din contract fila 93 - Dosar nr. 4098/260/2014).

La data de 06.05.2014 s-a întocmit s-a încheiat nota de constatare nr.  0030284 de către reclamantă prin care s-a reţinut faptul că în data de 06.05.2014 la adresa pârâtei din com. Asău, s-a constatat faptul că este racordată la reţeaua EON cu contorul nr. BMPM, seria 0888093 cu sigilii violate, plombe cu caractere neconforme, plăcuţă de identificare contor zgâriată. S-a constatat, aşadar, existenţa unei intervenţii neautorizate asupra contorului (f. 98 - Dosar nr. 4098/260/2014).

În temeiul contractului şi ca urmare a constatării existenţei unei intervenţii neautorizate, au fost emise facturile fiscale nr. 110003806145, nr. 110003806146 şi nr. 5500147483 din data de 30.09.2014, pentru valoarea totală de 6519,09 lei.

În drept, instanţa reţine că au fost invocate dispoziţiile răspunderii contractuale, respectiv art. 1350 C.civ. care, în alin. (1) prevede următoarele: „Orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat”.

În ceea ce priveşte contractul invocat ca temei al răspunderii de reclamantă şi depus la dosar de aceasta, se reţine că acesta a fost încheiat la data de 13.01.2006 (f. 89 - Dosar nr. 4098/260/2014) şi prevede drepturi şi obligaţii în sarcina ambelor părţi.

În temeiul art. 6 alin. (2) C.civ., actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor.

Prin urmare, potrivit principiului neretroactivităţii legii civile, răspunderea contractuală invocată de reclamantă nu poate avea ca temei juridic, decât art. 969 din vechiul Cod civil.

Pentru a interveni răspunderea civilă contractuală trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

- existenţa unei fapte care constă în nerespectarea unei obligaţii contractuale (neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare),

- existenţa unui prejudiciu,

- raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu,

- vinovăţia debitorului.

Conform art. 249 C.proc.civ., „Cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afara de cazurile anume prevăzute de lege”.

Totodată, în materia contractelor sinalagmatice, debitorul va putea fi obligat de către instanţă la executarea obligaţiilor contractuale asumate ori de câte ori creditorul face dovada îndeplinirii obligaţiei sale, iar debitorul nu face proba executării obligaţiilor asumate.

Creditoarea reclamantă a depus la dosar, în dovedirea cererii sale, nota de constatare nr. 0030284/06.05.2014, procesul-verbal de analiză seria PVAA nr. 1046177/15.05.2014, procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor seria PSVD nr. 1046177/15.05.2014 şi facturile fiscale nr. 110003806145, nr. 110003806146 şi nr. 5500147483 din data de 30.09.2014, pentru valoarea totală de 6519,09 lei.

Facturile reprezintă înscrisuri sub semnătură privată ce fac dovada existenţei actului juridic şi executării operaţiunii ce constituie obiectul acestora împotriva destinatarului.

În dosarul nr. 4098/260/2014, instanţa a dispus efectuarea unei expertize ce a avut, printre altele, ca obiectiv, să se stabilească de către expert dacă cele constatate  prin nota de constatare NC BT 0030284/06.05.2014 se confirmă, respectiv dacă s-a intervenit asupra contorului instalaţiei şi să se precizeze dacă această intervenţie a condus la un posibil consum fraudulos.

Din concluziile raportului de expertiză întocmit (f. 250-259 – Dosar nr. 4098/260/2014), instanţa reţine că nu rezultă cu certitudine că asupra contorului cu seria 888093 a existat o intervenţie neautorizată şi că despăgubirile stabilite prin nota de constatare şi prin procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor sunt nejustificate.

În consecinţă, instanţa apreciază că nu a fost dovedită existenţa unei fapte care constă în nerespectarea unei obligaţii contractuale şi nici o eventuală faptă ilicită a pârâtei constând în consumul fraudulos de energie electrică, pentru a putea fi pusă în discuţie existenţa răspunderii delictuale a acesteia. Prin urmare, faţă de împrejurarea că nu a fost dovedită de către reclamantă certitudinea creanţei ce face obiectul prezentului dosar, instanţa reţine că nu poate fi obligată pârâta să achite contravaloarea energiei electrice astfel cum a fost calculată de reclamantă şi facturată prin facturile fiscale nr. 110003806145, nr. 110003806146 şi nr. 5500147483 din data de 30.09.2014.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Domenii speta

Spete similare