Grănițuire/Revendicare

R O M A N I A

JUDECATORIA CLUJ NAPOCA

SECTIA CIVILA

DOSAR NR. .../.../2008

Operator de date cu caracter personal 3185

SENTINŢA CIVILĂ NR.1888/2015

Şedinţa publică din 19.02.2015

Instanţa constituită din :

JUDECATOR : S. M.

GREFIER : E. M.

S-a luat în examinare acţiunea civilă formulată de reclamanţii C. M. I., C. M. în contradictoriu cu pârâţii D. G., U. Ţ. B. S.,  B. A., B. E., STATUL ROMÂN PRIN MUNICIPIUL ..., U. Ş. A. M., având ca obiect revendicare imobiliară.

Mersul dezbaterilor a avut loc în şedinţa publică din data de 22.01.2015, fiind consemnate în încheierea şedinţei publice de la acea dată, când instanţa, a amânat pronunţarea în cauză, pentru a se depune concluzii scrise la dosar, la data de 29.01.2015, la data de 05.02.2015, la data de 12.02.2015, ulterior, pentru astăzi, data de 19.02.2015.

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 19 martie 2008 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, sub dosar nr. .../.../2008, reclamanţii C. M. I., C. M.  în contradictoriu cu pârâţii D. G., au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului să îi lase în deplină posesie şi folosinţă suprafaţa de 85 mp de teren, imobil înscris în CF ..., nr. top ... , să stabilească linia de hotar dintre terenul proprietatea lor în suprafaţa de 183 st., imobil înscris în CF ..., nr. top.  ... şi cel al pârâtului, să-l oblige pe pârât la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a arătat că, în fapt, aşa cum rezultă din extrasul de carte funciară pe care îl anexează prezentei cereri, reclamanţii sunt proprietari ai terenului în suprafaţă de 183 st., imobil înscris în CF ..., nr. top.  ...

Întrucât pârâtul le ocupă în mod cu totul abuziv o suprafaţă de 85 mp din terenul mai sus menţionat, au fost nevoiţi să promoveze prezenta cerere, prin care solicită instanţei de judecată, ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să-l oblige pe acesta să îi lase în deplină posesie şi folosinţă terenul proprietatea lor, pe care îl ocupă fără niciun drept.

De asemenea, solicită instanţei să stabilească linia de hotar dintre terenul proprietatea lor şi cel al pârâtului, terenuri ce se învecinează pe o latură.

Având în vedere toate aceste motive, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost ea formulată.

In drept, cererea nu a  fost motivată.

În probaţiune, au fost depuse înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea in parte a acţiunii introductive de instanţă înaintata de reclamanţii C. M. I. si C. M., si drept urmare roagă respingerea primului petit din cererea de chemare in judecata prin care se solicita obligarea reclamanţilor de a lasă in deplina posesie si folosinţa suprafaţa de 85 mp teren înscris in CF ... nr. topo.  ...

Este de acord sa se stabilească linia de hotar dintre terenurile proprietatea sa si proprietatea reclamanţilor dar pe vechiul si actualul amplasament al gardului. Cu cheltuieli de judecata.

În motivare a arătat că reclamanţii au cumpărat prin contract autentic de vânzare-cumpărare nr. ... autentificat la B.N.P. S. C. L. suprafaţa de 183 mp înscrisă in CF-ul indicat de aceştia in acţiune de la vânzătoarea S. V. M.

In momentul încheierii contractului vânzătoarea le-a comunicat reclamanţilor ca suprafaţa reala de pe teren nu corespunde cu suprafaţa indicata în cartea funciara, dar cu toate acestea, cumpărătorii respectiv reclamanţii au acceptat aceasta situaţie.

Intre proprietatea sa si proprietatea reclamanţilor a existat întotdeauna gardul in litigiu, amplasat in acelaşi mod, pe care pârâtul l-a refăcut respectând cu stricteţe linia de hotar dintre proprietăţi. In aceste condiţii, pârâtul înţeleg sa fie de acord cu stabilirea mejdiei dintre ei, aceasta urmând a fi insa trasata pe vechiul si actualul amplasament al gardului.

Învederează faptul ca reclamanţii au formulat si o plângere penala împotriva sa pentru tulburare in posesie pe care insa si-au retras-o având in vedere împrejurarea ca au constatat ca o opinia lor nu este cea corecta.

Stabilirea liniei de hotar urmează sa se facă pe baza unei expertize ce se va efectua in cauza. Daca din măsurătorile ce se vor efectua se va stabili ca el foloseşte in plus o suprafaţa de 1, 2 mp care evident se datorează modului diferit de efectuare a măsurătorilor, prin gradul ridicat de tehnicitate a celor prezente, înţelege sa invoce excepţia uzucapiunii, gardul in forma actuala fiind amplasat pe acesta linie de mai bine de 30 de ani.

Fata de toate cele de mai sus, solicită admiterea in parte a acţiunii civile, cu cheltuieli de judecata.

Pârâtul reclamant reconvenţional D. G. a formulat cerere reconventionala în opoziţie cu reclamanţii pârâţi reconvenţionali: C. M. I. si C. M. din ... cu domiciliul procesual ales in ..., C. ..., nr. ..., bl. ... ap. ... jud. ..., a solicitat si împrocesuarea următorilor pârâţi: B. A. si soţia B. E. din ..., str.  ..., nr. …, jud. ..., S. R. prin Municipiul ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., U. Ş. A. M. in calitate de continuatoare a I. A. din ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., U. T. B. S. C., cu sediul in ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., in calitate de creditoare ipotecara asupra imobilului din ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., înscris in c.f. ... nr.top. ... solicitând să dispuneţi grăniţuirea terenului proprietatea lui situat în..., . str. ..., nr. ...,  jud. ... de natura curte si grădină fata de toate celelalte terenuri cu care se învecinează, să dispună rectificarea atât a suprafeţei terenului lui la

suprafaţa reala deţinuta, cat si a terenurilor învecinate, să oblige reclamanţii si pârâţii oponenţi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că reclamantul - reconventional D.  G. deţine in proprietate imobilul teren grădină situat în ..., str.  ..., nr. ..., jud. ..., înscris în c.f. ... A+2 topografic  ...

Atât acest imobil pe care îl deţine cat si imobilul alăturat al reclamanţilor C. de la nr. ..., a aparţinut unei singure proprietare, numitei S. V. născuta B.  Mai exact proprietatea de la nr. ..., a aparţinut un timp unor rude a d-nei S., insa aceasta a lucrat acest teren încă înainte de anul 1979 si după decesul acestor proprietari tabulari in 1990 d-na S. V. s-a intabulat cu titlu de moştenire. Aceasta d-na dorea de mai mult timp sa vândă proprietatea de la nr.13, insa datorita faptului ca erau chiriaşi in imobil, nu a reuşit pana in anul 1978 (vom detalia mai jos).

Toate terenurile de pe str. ..., implicate in actualul litigiu au avut o suprafaţa mai mare, fiind mai lungi pana in anul 1966, când in baza Decretului de expropriere nr.450/1965 al C., din toate parcelele perpendiculare pe str. ... s-a luat cate o bucata si s-au comasat fiind intabulat S.  R. (par. de rd.3), in administrarea I. A. C., care a devenit după anul 1991 U. Ş. A. M. ( parata de rd.4). Cu ocazia acestor parcelari este posibil ca unora dintre noi sa ne fi intabulat suprafeţele sensibil mari decât sunt in realitate, iar altele sensibil mai mici, aceste erori şi sensibilele diferenţe de suprafaţa datorându-se partajului rezultat in urma exproprierii, diferenţele noastre de suprafeţe regăsindu-se probabil în terenul preluat de către U. Ş. A. M. !!!

Cu privire la proprietatea lor, prin anul 1978, el si soţia sa B.  A.  N. (fosta proprietara a imobilului din litigiu sub ...) erau tineri si intenţionau sa se căsătorească, sens in care îşi căutau o locuinţa. Soţia a cumpărat imobilul din litigiu de la d-na S. V.  in dec. 1978, deoarece in acest imobil a locuit in calitate de chiriaşa o mătuşa ("tusa R.") în ideea ca mătuşii ii vom oferi o alta locuinţa si ne vom muta noi acolo. Acest lucru insa nu le-a reuşit si atunci au convenit sa doneze imobilul fratelui soţiei, numitului B. I., in dec. 1979.

În decembrie 1983 imobilul s-a eliberat de chiriaşi si s-au mutat in el, in calitate de chiriaşi ai fratelui soţiei, rămânând in aceasta situaţie pana după anul 1990, când numitul B. I. le-a redonat imobilul, la data când au convenit (anexează in acest sens declaraţia autentica notariala data de fostul proprietar B. I. si acte de stare civila). Cu privire la titlul de dobândire al imobilului, acesta s-a dobândit cu titlu oneros, soţia sa achitând preţul convenit vânzătoarei. sens in care ulterior are o mai mica relevanta faptul ca in familie între rude apropiate s-a mai transferat cu titlu gratuit, fiind nişte înţelegeri de familie si escontentari reciproce dintre soţia si fratele ei (care nici nu a locuit in acest imobil.)

Din anul 1978 si pana in 2000 familia d-nei S. V. le-au fost vecini.

In acest sens, după mutarea lor, cam in perioada 1984-1985 au făcut nişte modificări structurale la imobil, deoarece era foarte vechi, au închis veranda cu zid, au modificat poziţia uşilor, au pus geamuri si au făcut o baie lipita de casa, in partea din spate, înspre gradina si un garaj in spatele casei, înspre vecinul B., (având la acel moment pe cei 2 fii elevi).

Aproximativ in jurul anului 1986. când familia sa erau chiriaşi în imobilul de la nr. ..., deoarece gardul de lemn dintre proprietăţile de la nr. ... si  ... era deteriorat si gata sa cada, d-na S. V. cu soţul ei S. P. au luat iniţiativa de a reface gardul. Ei au rugat-o sa-l refacă ei, deoarece ei fiind chiriaşi nu erau interesaţi de o asemenea investiţie, ceea ce s-a si realizat. In acest sens, in partea din fata, aproximativ pe lungimea casei lor, soţii S. au refăcut gardul pe vechiul amplasament din stâlpi de beton si cu plasa din sarma si in continuare, către gradina, înspre terenul U. Ş. A. M.  cu stâlpi din ţeava si plasa de sârma.

In aceasta forma si pe acelaşi amplasament a rămas din anul 1986 pana în prezent, respectiv in anul 2010 acest gard dintre proprietatea lui D.  G. si proprietatea fostei familii S. V. si P.,  in prezent familia reclamanţilor C. Deci mejdia dintre proprietăţi au stabilit-o vecinii noştri de la nr. ... si nu el cu familia sa, ei nu s-au atins deloc de gardul despărţitor!

Mai mult chiar, încă din anul 1979, de când cunosc aceasta proprietate de la nr. ..., ea a avut o poarta dubla din lemn pe structura de metal, lata de peste 3 ml. care permitea accesul utilajelor agricole si a căruţei la acareturile si magaziile aflate in continuarea casei, respectiv in spatele curţii lor (anexam în acest sens pozele realizate in acea perioada, înainte de refacerea gardului de către familia S.) Se observa din pozele alăturate faptul ca era un gard vechi din lemn, ca faţada casei este perpendiculara pe strada M., cu privire la aceasta lăţime de la strada, ea cuprindea lăţimea unei camere (cea de la strada) de cea.6,5 ml, si 2,3 ml, in spatele casei Înspre vecinul B., precum si o veranda din lemn care se termina cu o treapta de cca.0,3 ml, plus lăţimea porţii de peste 3ml. (cea 3,3-3,5 ml., pana la vecinii noştri de la nr.13A).

In anul 1994. in baza autorizaţiei de construire nr.  ... eu şi soţia mea am început extinderea si supraetajarea construcţiei (in parte), au fost transformate garajul in magazie, in spatele si lateralul casei am început construcţia unui depozit si a unui atelier. Aceasta construcţie insa nu am finalizat-o aşa cum ne-am propus si am obţinut doua noi autorizaţii cu nr. ... si ... pentru continuarea lucrărilor de construire si extindere începute, extinderea si supraînălţarea in mare parte am realizat-o mai ales pentru partea cu destinaţie de locuinţa, insa deoarece au început discuţii cu asociatul cu care am dorit sa lucrez in atelier, aceste lucrări au rămas parţial neterminate, neputând ca sa le înscriem in cartea funciara.

Cat timp am fost vecini cu familia d-nei S. V., nu au existat nici un fel de discuţii, cu atât mai mult cu cat in anul 1978 când a reuşit sa vândă imobilul soţiei mele, pentru ea a fost o afacere profitabila, fata de gradul avansat de degradare si vechimea construcţiei si a faptului ca de mai mulţi ani se aflau chiriaşi in clădirea de la nr. ... Motivul pentru care am achiziţionat fiind tocmai structura terenului si lăţimea lui care permitea accesul din strada auto alături de clădire, precum si posibilitatea de extindere si mansardare in viitor.

După anul 2000 când familia C. a achiziţionat terenul alăturat au si început şicanele. Numiţii vecini C. au promovat în cursul anului 2004 o plângere penala împotriva mea pentru tulburare de posesie,.inducând in eroare organul de cercetare prin afirmaţia falsa ca eu aş fi mutat gardul dintre proprietăţile noastre. S-au administrat probe si s-a dovedit contrariul, apoi s-a trimis dosarul la Judecătoria Cluj-Napoca, unde numiţii C., văzând mersul dezbaterilor si-au retras plângerea penala.

Din anul 2006 am început demersuri pentru eliberarea unei noi autorizaţii de  construire care mi s-a eliberat cu nr.  ... prin care s-a aprobat:: etajare imobil P+2E, schimbare parţiala a destinaţiei din locuinţa in birouri si amenajare acces pietonal. Aceasta locuinţa a fost realizata pe aceeaşi amprenta la sol care exista încă înainte de anul 2000, a fost doar supraetajata complet (înainte era doar parţial), fiind construita atât deasupra casei iniţiale, a garajului, a magaziei, depozitului si atelierului de lucru pe care le-am edificat in diferite etape in perioada 1994-1999, cat timp eram vecin cu d-na S. V. (Anexam autorizaţiile de construcţie din 1994, 1997, 1998).

Ca urmare a începerii noilor lucrări din anul 2007, vecinii fam. C. au făcut o reclamaţie la Consiliul local al Municipiului ... serviciul de supraveghere a disciplinei in construcţii, care au făcut o verificare la faţa locului si s-a constatat ca nu sunt neregularităţi si nici nu s-au încălcat normele legale in construcţii sau autorizaţia de construire, sens in care s-a respins sesizarea lor, rămânând fără nici un rezultat, ( adresa la Municipiul  ... prin care sa solicite răspunsul dat la reclamaţia făcuta cu nr. ... ).

Supraetajarea din anul 2007 s-a efectuat respectând autorizaţia de construcţie nr. ... data de Municipiul ..., cu planuri anexa, din care rezulta faptul ca partea din fata casei, dinspre vecinii C. s-a păstrat exact pe vechiul amplasament, (se vede pe planul de situaţie si forma târnaţului  vechi incorporat in construcţia cea noua).

Extinderea s-a făcut in scopul construirii unor camere de locuit in partea din spate si a unor birouri in fata, alături de locuinţa noastră familiala, birouri care au fost închiriate. Este deosebit de relevant faptul ca pentru autorizarea construcţiei noi, Municipiul ... ne-a condiţionat prin certificatul de urbanism si mai ales prin Hotărârea prin care s-a aprobat planul urbanistic de detaliu (PUD) nr ... , realizarea unui număr de 5 locuri de parcare in spatele curţii noastre pentru autoturisme, alături de amenajarea accesului pietonal in dreptul construcţiei, larma poarta auto, (anexam in acest sens autorizaţie, certificat de urbanism, Hotărâre aprobare dosar PUD, avize, planuri anexa vizate).

Ca urmare, in cursul anului 2008 soţii C. promovează la Tribunalul Cluj secţia contencios administrativ o acţiune de anulare a autorizaţiei de construire, care a fost respinsa in mod irevocabil (dos. ... Trib. Cluj).

Tot in anul 2008 promovează si prezenta acţiune, fiind nemulţumiţi de faptul  ca am edificat noua construcţie in imediata lor vecinătate si mai ales ca au o faţada îngusta la strada .

Prin prisma acestor aspecte, prin propunerile absurde si soluţiile neprofesioniste date de d-na ing. exp. F. F. in raportul de expertiza efectuat la dosarul cauzei pe care înţelege ca sa-l conteste în întregime. Practic, alături de închiderea porţii de acces auto la imobilul nostru (care am dovedit ca exista înainte de 1978) si deplasarea construcţiei autorizate efectuate de subsemnatul, practic se impune si deplasarea construcţiei realizate de vecinii paraţi B. (care este lipita de a noastră) şi probabil deplasarea tuturor construcţiilor de pe str. ... !.... toate aceste propuneri care frizează ridicolul, au un singur motiv: vecinii care deţin gradina de la nr. ... nu au faţada necesara ca sa le fie autorizata edificarea unei construcţii, acesta fiind mobilul real al promovării prezentei acţiuni! Deoarece, chiar daca le lipseşte din suprafaţa, aceasta nu este in lateral si la faţada terenului, ci in partea opusa, cea dinspre S. R. (respectiv dinspre U. Ş. A. M.). Nu mai puţin relevant este si faptul ca terenurile din litigiu este posibil să se fi micşorat ca urmare a lărgirii si amenajării străzii ... (o strada larga, de mare circulaţie) si sa se fi luat si din suprafaţa  terenurilor aflate pe aceasta strada, fata de situaţia iniţiala a parcelelor.

Din acest motiv numita S. V., care ştia ca in urma preluării in parte a terenului de la nr. ..., nu se mai regăseşte faptic suprafaţa de teren înscrisa in cartea funciara, in contractul autentic de vânzare-cumpărare încheiat cu familia C. aceasta a menţionat in mod expres faptul ca nu se vinde suprafaţa din cartea funciara, ci o suprafaţa mai mica, deci, reclamanţii nu au achiziţionat si nici nu au plătit întreaga suprafaţă de teren din c.f. achiziţionând acest teren pe riscul lor, cunoscând situaţia de fapt si de drept menţionata expres in contract, (anexam contractul de vânzare-cumpărare spre edificare).

In conformitate cu disp.art.31 din L.7/1996 (Legea cadastrului si a publicităţii imobiliare) "cuprinsul cârtii funciare.... se considera exact numai in folosul acelei persoane care ... a dobândit cu buna credinţa un drept real înscris in cartea funciara."

In continuare, disp.art.31 al.2 explica ce se înţelege prin buna-credinţa a dobânditorului: "dobânditorul este considerat de buna credinţa daca, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului in folosul sau ... daca din titlul transmiţătorului... nu reiese vreo neconcordanta dintre acesta (actul care constituie titlul... n.n.) si situaţia juridica reala,"

Totodată, disp.art.32. in considerarea articolelor antecitate, legiferează faptul ca "Efectul  de  opozabilitate al  înscrierilor este  inoperant (in general!... n.n.) cu referire la: a) Suprafaţa terenurilor, destinaţie, categoria de folosinţa, valoarea, s.a. asemenea aspecte...”

Pentru realizarea concordantei intre situaţia de fapt si de drept, legiuitorul a găsit si soluţia reglementata de disp.art.33, s. urm. (art. 33-37 din L7/1996), respectiv instituţia rectificării cârtii funciare, respectiv: "În cazul in care cuprinsul cârtii funciare nu corespunde in privinţa înscrierii, cu situaţia juridica reala, a se poate cere rectificarea, (sau după caz modificarea acesteia)..."

Cu privire la suprafaţa de teren care a fost sensibil modificata ca urmare a operaţiunii de expropriere parţiala, legea mai sus menţionata reglementează si aceasta situaţie, care nu comporta nici un fel de dubiu, respectiv prin art.26 al.2 se statuează ca "sunt opozabile fata de terţi, fără înscriere în cartea funciara(!), drepturile reale dobândite de stat... prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşti."

Deci, suprafaţa de teren lipsa a reclamanţilor, pe de o parte nu a fost cumpărata de ei si deci nici nu a fost plătită, ea se regăseşte fie in actualul teren deţinut de către S. R.  (prin U. Ş. A. M.  ), fie parţial sub str. ... fie nu a existat nici înainte de expropriere, fapt cunoscut de anterioara proprietara S. V. si prevăzut in mod expres in actul de dobândire al terenului reclamanţilor, martora care solicitam sa o audiaţi in prezenta cauza.

Faţă de cele mai sus menţionate consideră faptul ca deşi prezenta cerere reconvenţionala este promovata la aceasta data, soluţionarea ei se poate face numai împreuna cu acţiunea principala, fiind o cerere incidentala, obiectiv justificata si dovedita cu actele anexate.

Este necesar ca să se clarifice care este graniţa dintre proprietatea subsemnatului reclamant-reconvenţional şi suprafaţa celorlalte grădini învecinate, sa se verifice in ce măsura s-a respectat planul de situaţie aprobat prin autorizaţia de construire, sa se dovedească ca afirmaţia reclamanţilor conform căreia subsemnatul le-as fi luat din suprafaţa este nefondata, sa se dovedească că atitudinea reclamanţilor este abuzivă şi ilegală, cu atât mai mult cu cât subsemnaţii am respectat dimensiunile indicate prin autorizaţia de construcţie, nu am mişcat cu nici un cm. gardul despărţitor, nu am lărgit accesul de la poarta si nici nu am întreprins nici o acţiune prin care sa micşoram proprietatea vecinilor noştri reclamanţi, sens in care nu se pot accepta concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza.

În drept: Disp. Legii 7/1996 (art.26 al.2, art.31-33), art.274 Cod de pr. civ.

Reclamanţi pârâţi reconvenţionali C. M. I. şi C. M.  au formulat întâmpinare la cererea reconvenţională prin care au solicitat instanţei a dispune: - pe cale de excepţie, solicită disjungerea cererii reconvenţionale precizate şi extinse; - pe fondul cauzei, respingerea cererii reconvenţionale ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că, în primul rând, reclamantul reconvenţional a arătat în mod greşit numele pârâtului reconvenţional de rând 1, numele corect fiind C.  M.  I., şi nu L.

În al doilea rând, înţelege să invoce tardivitatea depunerii cererii reconvenţionale în temeiul art. 119 alin. 3 Cod proced. civilă. Deşi pârâtul D. G. a formulat întâmpinare la data de 13.05.2008, astfel cum rezultă din dosarul cauzei, fila 8-10, acesta a înţeles să formuleze o cerere reconvenţională după aproape trei ani de la acest moment. în aceste condiţii, apreciază cererea reclamantului reconvenţional ca fiind tardivă şi vă solicităm disjungerea acesteia în baza art. 120 alin. 2 Cod proced. civilă. Aceasta cu atât mai mult cu cât obiectul acţiunii principale este grăniţuirea terenului reclamanţilor pârâţi reconvenţionali, iar reclamantul reconvenţional solicită stabilirea tuturor limitelor de proprietate ale propriului teren şi înţelege să împrocesueze alte părţi faţă de care solicită grăniţuirea.

Mai mult, apreciază acţiunea principală ca fiind în stare de judecată având în vedere faptul că au fost administrate toate probele solicitate în termen procedural de ambele părţi, dovezi în baza cărora poate fi soluţionată acţiunea reclamanţilor, în plus, în cauză a fost efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară care stabileşte în mod concret limita de proprietate între terenul aparţinând reclamanţilor şi terenul deţinut de pârât. în cadrul expertizei deja efectuate nu s-au realizat măsurători şi pe terenurile învecinate terenului deţinut de reclamantul reconvenţional D. G. pentru a se putea stabili toate limitele de proprietate ale acestui imobil, astfel încât cererea reconvenţională presupune administrarea altor mijloace de probă şi ar tergiversa în mod nejustificat soluţionarea acţiunii principale care se află în stare de judecată.

A arătat că, în anul 2000 reclamanţii pârâţi reconvenţionali au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat în ..., Calea ..., nr. ..., de la vânzătoarea S. V. În cuprinsul contractului autentic de vânzare-cumpărare, cumpărătorii au declarat faptul că sunt de acord să cumpere chiar dacă în realitate suprafaţă de teren este mai mică decât cea cuprinsă în cartea funciară a imobilului. Antecesoarea în drepturi a reclamanţilor, S. V., a făcut demersuri până în anul 2000 pentru a recupera suprafaţa de teren ocupată de către pârâtul reclamant reconvenţional D. G., însă acestea au rămas fără rezultat datorită atitudinii obstrucţioniste a acestuia.

La momentul înstrăinării imobilului teren situat în ..., str. Calea ..., nr. ..., fosta proprietară S. V. M. a comunicat reclamanţilor pârâţi reconvenţionali faptul că pârâtul reclamant reconvenţional D. G. ocupă abuziv o suprafaţă de teren. Aceasta nu a reuşit reglementarea situaţiei juridice a terenului, astfel că a înţeles să vândă terenul reclamanţilor pârâţi reconvenţionali pentru ca aceştia să întreprindă toate demersurile pentru recuperarea suprafeţei de teren ocupate de către pârât. în cartea funciară nr. ... nr. top 12175/1, reclamanţii pârâţi reconvenţionali deţin o suprafaţă de 659 mp. Cu ocazia măsurătorilor topografice efectuate acum 3 ani, terenul reclamanţilor s-a diminuat la 576 mp, pentru ca în prezent aceştia să deţină 567 mp. în timp, pârâtul reclamant reconvenţional este cel care a tot mutat gardul pe terenul reclamanţilor pârâţi reconvenţionali pentru a-şi mări suprafaţa, astfel încât gardul existent care delimitează proprietăţile nu mai are acelaşi amplasament care era la data dobândirii imobilului, nici măcar la nivelul anului 2000. întrucât terenul reclamanţilor pârâţi reconvenţionali s-a diminuat prin fapta pârâtului reclamant reconvenţional, aceştia au suferit mari prejudicii întrucât nu pot obţine autorizaţia de construire a unei pensiuni pe terenul din ..., Calea ..., nr.  ... întrucât suprafaţa de teren a fost diminuată şi are frontul la stradă de doar 9 m, astfel încât parcela nu se încadrează în dispoziţiile regulamentului de urbanism pentru zona de încadrare.

Pentru reglementarea limitei de proprietate între cele două terenuri învecinate, instanţa de judecată a încuviinţat efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară, iar doamna expert F. F. a stabilit faptul că suprafaţa reală a parcelei reclamanţilor pârâţi reconvenţionali este de 567 mp, cu 92 mp mai puţin decât suprafaţa din cartea funciară, în condiţiile în care pârâtul reclamant reconvenţional deţine o suprafaţă de teren mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară. Acesta este motivul pentru care reclamanţii pârâţi reconvenţionali au formulat acţiunea în grăniţuire în prezentul dosar întrucât doresc recuperarea suprafeţei de teren care le lipseşte şi stabilirea limitelor de proprietate ale terenului pe care îl deţin faţă de terenul aparţinând pârâtului reclamant reconvenţional.

Se susţine ca, de fapt, vechea proprietară ar fi refăcut gardul, fapt neadevărat deoarece pârâtul reclamant reconvenţional este cel care, anterior anului 1989, a avut închiriat imobilul şi, pentru a nu fi preluat de S. R., a edificat o construcţie care, în prezent, este extinsă. La momentul respectiv, a cerut voie fostei proprietare să-i permită accesul camioanelor cu materiale prin terenul ei şi a edificai gardul în forma pe care a folosit-o ulterior la obţinerea autorizaţiei de construire pentru extindere. Adevărul este că acest gard nu a fost edificat pe vechiul amplasament pentru că, in planul de situaţie existent la nivelul anului 1971 pentru zona respectivă în arhivele municipiului ..., rezultă cu claritate faptul că forma loturilor este clară, respectiv linia de la Calea ... spre dosul grădinii este o linie dreaptă, şi nu o linie de forma celei depusă de pârâtul reclamant reconvenţional pentru autorizarea construcţiei.

Faptul că în anul 2004 reclamantul pârât reconvenţional C. M.  I. a formulat o plângere penală împotriva pârâtului reclamant reconvenţional D. G. pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie s-a datorat situaţiei în care i-au fost respinse cererile de edificare a unei pensiuni. Pe de altă parte, de-a lungul timpului, pârâtul a tot ocupat cu gardul porţiuni din terenul proprietatea reclamanţilor pârâţi reconvenţionali. Deşi au existat între părţi mai multe discuţii în care reclamantul pârât reconvenţional C. M.  I. l-a rugat în repetate rânduri pe pârâtul D. G. să-şi mute gardul astfel încât situaţia de fapt a terenului să corespundă cu situaţia de drept existentă în cartea funciară, acesta din urmă a refuzat. Astfel, pârâtul reclamant reconvenţional deţine o suprafaţă de teren cu mult mai mare decât cea menţionată în cartea funciară, deoarece în mod abuziv şi-a extins limita la stradă a terenului cu aproximativ 2 m liniari pe lăţime şi pe o suprafaţă de aproximativ 42,5 m pe lungime, ocupând o suprafaţă din terenul pe care reclamanţii pârâţi reconvenţionali l-au cumpărat în anul 2000 de la vânzătoarea S. V. M.. De altfel, limita dinspre Calea ... a terenului era de 10 ms iar în prezent are în jur de 12,5 m. În acest sens, considerăm relevantă depunerea la dosar a documentaţiei pe care pârâtul a prezentat-o S. U. anterior anului 1989 în vederea edificării construcţiei pentru ca instanţa să poată observa care era limita lotului numărului topo 12174, proprietatea pârâtului.

În ceea ce priveşte limitele faţă de ceilalţi proprietari, situaţia este mai complicată deoarece numerele topografice de pe partea stângă a Căii ... (respectiv numerele fără soţ) care se învecinează cu U. Ş. A. M.  au fost partajate în vechiul regim în două loturi, respectiv 12175/1 care a rămas în posesia vechilor proprietari şi 12175/2 în suprafaţă de aproximativ 250-300 mp. Prin urmare, suprafaţa existentă în cartea funciară la data dobândirii imobilului fără cea expropriată era de 659 mp.

La data de 18-05.2004, după mai puţin de 3 luni, reclamantul pârât reconvenţional şi-a retras plângerea penală formulată, apreciind că neconcordanţa dintre situaţia reală din teren şi cea scriptică, existentă în cartea funciară trebuie rezolvată pe calea unei acţiuni civile. în aceste condiţii, a formulat prezenta acţiune civilă având ca obiect grăniţuire în dosarul civil nr. .../.../2008 şi dosarul nr. .../... /2008 al Tribunalului Cluj, unde s-a solicitat sistarea lucrărilor de construcţie efectuate de către pârâtul D.G. pe terenul în litigiu, precum şi anularea autorizaţiei de construcţie deţinută de către acesta pentru faptul că aceasta nu respectă limitele minime s imobile.

În urma retragerii plângerii penale formulate de către reclamantul pârât reconvenţional C. M. I., s-a dispus, prin Sentinţa penală nr. ... pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca la data de 08.06.2004 în dosarul nr. ..., încetarea procesului penal împotriva petentului D. G.  pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie.

Prin toate aceste demersuri reclamanţii pârâţi reconvenţionali au încercat pe diferite căi să restabilească situaţia anterioară a terenului cumpărat.

Pârâtul reclamant reconvenţional susţine faptul că imobilul construcţie a fost edificat cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare şi că deţine certificat de urbanism şi autorizaţie de construire nr. ... eliberate de Primarul Municipiului ...

Este real că reclamanţii pârâţi reconvenţionali au avut obiecţii cu privire la conţinutul şi limitele autorizaţiei, la modul de edificare a construcţiei raportat la limitele terenului întrucât pârâtul reclamant reconvenţional a efectuat o schimbare a destinaţiei construcţiei din locuinţă în birouri şi, în plus, a efectuat şi o modificare a fluidizării circulaţiei în acea zonă. Pentru aceste modificări, era necesar un studiu funcţional al zonei pe care pârâtul D. G. nu l-a depus la dosarul de autorizare.

În acest sens, au contestat autorizaţia de construire şi au solicitat anularea acesteia în dosarul nr. ... înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, având ca obiect anulare act administrativ prin care s-a solicitat inclusiv sistarea lucrărilor de construcţie la imobilul reclamantului din ..., Calea  ..., nr. ..., jud. ... Cu toate acestea, pârâtul reclamant reconvenţional a continuat edificarea construcţiei în timpul procesului în faţa instanţei de fond, astfel încât chiar petitul de sistare a lucrărilor a rămas fără obiect.

Este real ca între părţi au existat şicane, însă acestea au provenit de la pârâtul reclamant reconvenţional D. G. care, de ani de zile, a formulat diferite sesizări şi plângeri la diferite instituţii în urma cărora reclamanţii pârâţi reconvenţionali şi societatea comercială a acestora, S.C. M. S.R.L., sunt verificaţi şi supuşi periodic controalelor.

Pentru că ne-a cauzat cheltuieli de judecată cu prezenta cauză vă solicităm, în temeiul art. 274 Cod proced. civ., obligarea reclamantului reconvenţional la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariul de avocat.

U. Ş. A. M. C., Calea ..., nr. ..., jud. ..., a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională înaintată de pârâtul D. G. prin care a solicitat grăniţuirea terenului proprietatea sa din ..., str. ..., nr.  ..., precum şi rectificarea suprafeţelor dacă aceasta se impune.

Instituţia lor nu se opune la efectuarea unei expertize tehnice de specialitate în vederea stabilirii mejdiei între proprietatea noastră şi cea a pârâtului, singura condiţie pe care o punem este aceea ca expertul topo să aibă în vedere faptul că toate proprietăţile de pe strada  ... au fost diminuate prin modernizarea acestei străzi, inclusiv prin lărgirea ei. În această situaţie, suprafaţa iniţială a proprietăţilor nu mai corespunde cu cea actuală, întrucât s-au efectuat lucrări de reabilitate şi modernizare pe acest aliniament.

De asemenea, transferul terenului de la vechii proprietari în administrarea universităţii lor, în urma exproprierii, s-a făcut în prezenţa unor comisii de specialitate şi prin urmare este exclus a se înregistra diferenţe pe seama foştilor proprietari.

Îşi rezervă dreptul de a completa prezenta întâmpinare în urma stabilirii obiectivelor expertizei topo şi a altor acte ce vor fi depuse în probaţiune.

U. T. B. S. (succesoare legala a U. R. S. si a "H. T." SA, care, la rândul sau, este succesoarea legala a H. B. R. SA si a B. C. "I. T." SA) cu sediul in ..., str. ..., nr. ..., sector  ..., având număr de ordine in Registrul Comerţului ... prin reprezentant convenţional SPRL B. si A., cu sediul in B., str. ..., nr. ..., sector ..., unde solicita comunicarea tuturor actelor de procedura în temeiul art. 57 C. pr. civ raportat la art. 115 C.pr. civ, formulează prezenta întâmpinare, la cererea reconvenţionala si precizarea la cererea reconvenţionala formulata de D. G., cu domiciliul in ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., solicitând disjungerea  cererii  reconvenţionale formulate si  precizate de reclamantul-reconvenţional.

Pe fondul cauzei:

1.În ce priveşte petitul de grăniţuire a terenului proprietatea reclamantului-reconvenţional,  fata  de  imobilele  proprietatea  paraţilor  reconvenţionali B. A.  si B.  E. , S. R.  prin Municipiul ... , A. Î. S. A. C. lasă la aprecierea instanţei admisibilitatea acestui petit.

In ce priveşte stabilirea limitelor de proprietate a terenului proprietatea

reclamantului-reconvenţional, fata de imobilele proprietatea paraţilor reconvenţionali C. M. I. si C. M. consideră ca hotărârea care se va pronunţa in dosarul nr. ... /.../2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca are autoritate de lucru judecat raportat la petitul de grăniţuire dintre cele doua proprietăţi.

Solicita respingerea ca inadmisibil a petitului privind rectificarea in cartea funciara a suprafeţei de teren a reclamantului-reconvenţional si a terenurilor învecinate; Solicita obligarea la plata cheltuielilor de judecata

Prin cererea reconvenţionala formulata reclamantul-reconvenţional, D. G. a solicitat grăniţuirea terenului, proprietatea sa, situat in ..., str. ..., nr. ..., Judeţul  ..., de natura curte si gradina fata de celelalte terenuri cu care se învecinează si totodată solicita rectificarea in cartea funciara a suprafeţei de teren proprietatea sa conform suprafeţei reale deţinute si a terenurilor învecinate.

Fata de cererea reconvenţionala formulata solicită următoarele:

1. Pe cale de excepţie, solicită disjungerea cererii reconvenţionale formulate si precizate de reclamantul-reconvenţional.

Potrivit art. 119 alvn.3 din C.pr.civ. cererea reconvenţionala se depune „o data cu întâmpinarea sau, daca paratul nu este obligat la întâmpinarea, cel mai târziu la prima zi de înfăţişare".

In speţa, paratul D. G. a formulat întâmpinare împotriva acţiunii civile formulata de reclamanţii C. M. I. si C. M. la data de 13.05.2008 , fila 8-10 din dosarul cauzei. Paratul nu a înţeles insa, sa formuleze o cerere reconvenţionala la data depunerii întâmpinării, cererea reconvenţionala fiind formulata de acesta in anul 2010, după aproximativ doi ani de la data formulării întâmpinării.

Totodată, fata de obiectul cererii reconvenţionale, stabilirea limitelor proprietăţii reclamantului-reconvenţional fata de proprietăţii învecinate pe toate laturile terenului, consideram ca judecarea cererii reconvenţionale o data cu cererea principala ar întârzia in mod nejustificat judecata in acest dosar. Pentru soluţionarea cererii de grăniţuire si rectificare carte funciara, formulata de reclamantul-reconvenţional s-ar impune administrarea unor probe, raport de expertiza tehnica judiciara, care ar tergiversa soluţionarea acţiunii principale.

Mai mult, considera ca, acţiunea principala si cererea-reconvenţionala nu se afla in relaţie de accesorialitate, având obiect, părţi si cauza diferite. Cele doua cauze nu se afla nici măcar intr-o relaţie de conexitate, astfel încât disjungerea se impune pentru o buna administrare a justiţiei.

In consecinţa, in temeiul art. 120 alin.2 Cpr.civ. solicita disjungerea cererii reconvenţionale formulate si precizate de reclamantul-reconvenţional.

2. Pe fondul cauzei:

In ce priveşte stabilirea limitelor de proprietate a terenului proprietatea reclamantului-reconvenţional, înscris in CF nr.  ... nr. topo  ... fata de imobilele proprietatea paraţilor reconvenţionali B. A. si B.  E., S. R. prin Municipiul ..., A. I. S. A. C. lasă la aprecierea instanţei admisibilitatea acestui petit.

Raportat la stabilirea limitelor de proprietate a terenului proprietatea reclamantului-reconvenţional, înscris in CF nr. ... nr. topo  ... fata de imobilele proprietatea paraţilor reconvenţionali C. M. I. si C. M. considera ca soluţionarea acestui petit se va realiza prin soluţionarea acţiunii civile formulata in dosarul nr. .../.../2008 al Judecătoriei Cluj-Napoca, hotărârea care se va pronunţa având autoritate de lucru judecat raportat la petitul de grăniţuire dintre cele doua proprietăţi întrucât prin acţiunea in grăniţuire se urmăreşte stabilirea limitei de hotar dintre doua proprietăţi fiecare parte având atât rol de reclamant cat si rol de pârât.

In ce priveşte solicitarea reclamantului-reconvenţional privind rectificarea in cartea funciara a suprafeţei de teren proprietatea acestuia potrivit suprafeţei reale deţinute si rectificarea in cartea funciara a suprafeţei terenurilor învecinate, consideram cerea formulata ca inadmisibila si solicitam respingerea acesteia.

Corespunzător cadrului procesual in care este formulata, acţiunea in rectificarea cărţilor funciare are caracter accesoriu sau caracter principal.

Acţiunea in rectificarea cârtii funciare are caracter accesoriu atunci când se constituie ca o cerere subsecventa unei acţiuni principale care ocroteşte dreptul subiectiv vătămat prin înscrierea neconforma a situaţiei juridice.

Totodată, acţiunea in rectificarea cârtii funciare poate fi promovata pe cale principala atunci când exista deja o hotărâre judecătoreasca prin care s-a admis acţiunea şi s-a desfiinţat actul juridic in temeiul căruia s-a dispus înscrierea sau s-a anulat o înscriere nevalabila.

In speţa, cererea in rectificarea cariilor funciare formulata de reclamantul-reconvenţional are caracter accesoriu fiind subsecventa cererii privind grăniţuirea proprietăţii reclamantului-reconvenţional.

Considera ca, acţiunea in rectificarea cărţilor funciare, întemeiata pe art. 33- 34 din Legea 7/1996 republicata nu poate fi grefata pe acţiunea principala având ca obiect stabilirea liniei despărţitoare dintre doua fonduri vecine.

Acţiunea in grăniţuire nu are ca obiect ocrotirea dreptului de proprietate, încălcat prin înscrierea neconforma din cartea funciara, grăniţuirea este o operaţie de determinare prin semne exterioare a limitei dintre doua fonduri si are caracter declarativ de drepturi. Prin urmare, prin admiterea sau respingerea acesteia NU se modifica situaţia juridica înscrisa in cartea funciara, mai mult, stabilirea limitelor de hotar trebuie să fie efectuata conform si in limita înscrierilor din cartea funciara.

Prin urmare, considera ca in speţa nu sunt întrunite nici unul din cazurile de admisibilitate a acţiunii in rectificarea cărţilor fundarea prevăzute de art. 34 din Legea 7/1996.

Art. 34 din Legea 7/1996 prevede in mod expres si limitativ cazurile in care poate fi formulata acţiunea in rectificarea cărţilor funciare, astfel: „Orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara daca printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva şi irevocabila s-a constatat că 1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, 2. dreptul înscris a fost greşit calificat; 3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; 4. înscrierea din cartea funciara nu mai este in concordanta cu situaţia reala actuala a imobilului".

Prin cererea reconvenţionala formulata, reclamantul-reconvenţional nu a invocat şi nici nu a făcut dovada unor motive de nulitate a înscrierii a actului in temeiul căruia a fost înscris in CF  ... nr. topo  ... dreptul de proprietate al paraţilor - reconvenţionali C. M. I. si C. M. asupra suprafeţei de teren de 659 mp.

Totodată, prin acţiunea de fond - petitul principal, reclamantul-reconvenţional nu a făcut dovada faptului ca dreptul de proprietatea al paraţilor C. M. si C. M. a fost greşit calificat sau ca dreptul de proprietate al acestora a fost un drept temporar căruia i-au încetat la aceasta data efectele.

În ce priveşte cazul de rectificare a cărţilor funciare prevăzut la puctul 4 al art.34 din acelaşi act normative considera ca nici acest caz nu este întrunit in speţa întrucât nu a existat nici o modificare a situaţie juridice reale a imobilului proprietatea paraţilor C.  M. si C. M. astfel încât aceasta sa nu corespunda cu intabularea din cartea funciara.

Fata de cele menţionate solicita respingerea ca inadmisibila a cererii-reconvenţionale raportat la petitul de rectificare a cărţilor funciare întrucât in cauza nu se face dovada nici unuia din cazurile de rectificare prevăzute expres şi limitativ de art. 34 din Legea 7/1996 republicata.

In drept: art. 115 C.pr.dv raportat la art. 57 alin. 4 C.pr. civ., art. 584 C.civ. si art. 34 din Legea 7/1996.

U. T. B. S.  (succesoare legala a U. R. S. si a "H. T.7 SA, care, la rândul sau, este succesoarea legala a H. B. R. SA şi a B. C. "I. T." SA) cu sediul in ..., str. ...,  nr. ..., sector  ..., având numai de ordine in Registrul Comerţului ..., prin reprezentant convenţional SPRL B. si A, cu sediul in ..., str. ..., nr. ..., sector ..., unde solicita comunicarea tuturor actelor de  procedura, în temeiul art. 49 alin. 3 C. pr. civ, formulează prezenta cerere de intervenţie in interesul reclamanţilor, prin care solicita admiterea in principiu a cererii de intervenţie formulata; admiterea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanţilor si in

consecinţa obligarea paratului sa lase reclamanţilor in deplina posesie si folosinţa suprafaţa de 85 mp. din imobilul situat in. ..., Calea ..., nr. ..., jud. ..., înscris in CE nr. ..., nr. topo 12175A precum si stabilirea limitei de proprietate  intre terenul proprietatea reclamanţilor menţionat anterior si terenul in suprafaţa de 619 mp proprietatea  paratului D.  G.,  situat  in  ...,  Calea ..., nr.  ... , înscris in CF nr. ..., nr. top. ... ; Obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.

In ce priveşte admisibilitatea in principiu a cererii de intervenţie in interesului reclamanţilor formulata, consideră ca sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea in principiu a acesteia, respectiv condiţia existenta interesului propriu pentru intervenirea in cauza cu numărul de mai sus si existenta unei legături intre cererea de intervenţie si cererea principala.

Intre reclamanţii C. M. I. si C. M. pe de-o parte si U. T. B. S. pe de alta parte s-a încheiat contractul de credit nr. ... si actele adiţionale la acesta.

In vederea garantării îndepliniri obligaţiilor asumate de reclamanţi prin contractul de credit încheiat, s-a constituit in favoarea subscrisei o ipoteca de rang I asupra bunului imobil situat in ..., Calea ..., nr. ..., înscris in CF nr. ..., nr. topo ... , constând in gradina in suprafaţa de 659 mp.

In consecinţa, prin folosirea abuziva a suprafeţei de teren care face obiectul cererii de revendicare de către paratul D. G. se aduce atingere dreptului de ipoteca al U. T. B. S.  instituit asupra întregii suprafeţe a terenului înscris in CF nr. ..., nr. topo  ...

Pe fondul cauzei solicita admiterea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanţi.

După cum rezulta din înscrisurile depuse la dosarul cauzei si anume Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ... de către BNP S. - C. L. precum si din înscrierile din CF nr. ..., nr. topo  ... reclamanţii sunt proprietarii întregii suprafeţe de teren de 659 mp. înscrisa in cartea funciara si asupra căruia are constituita o garanţie reala imobiliara.

Deşi, reclamanţii sunt proprietarii tabulari ai imobilul situat in ..., Calea ..., nr. ..., jud. ..., înscris in CF nr. ..., nr. topo  ... în suprafaţă de 659 mp, folosesc in realitate o suprafaţa mai mica, respectiv 567 mp.

In urma raportului de expertiza efectuat in cauza de expert tehnic F. F. , rezulta in mod clar faptul ca paratul foloseşte in mod abuziv o suprafaţa mai mare cu 23 mp decât suprafaţa de teren asupra căruia este proprietar, intabulata in CF nr. ..., nr. topo ... Astfel deşi in cartea funciara paratul este proprietarul unei suprafeţe de teren de 619 mp, in realitate acesta foloseşte 642 mp.

Din concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara, menţionat mai sus, prin suprapunerea Planului de situaţie existent peste harta CF, ambele întocmite la aceeaşi scara, a rezultat faptul ca „parcela paratului care are nr. topo.  ... ocupa suprafaţa de 92 mp din parcela reclamanţilor cu nr. topo.  ...".

In consecinţa, raportat la probele administrate in cauza considera justificata acţiunea in revendicarea formulata de reclamanţi..

Acţiunea in revendicare este acţiunea prin care reclamantul, proprietar neposesor solicita instanţei recunoaşterea dreptului sau de proprietate asupra unui bun determinat si, pe cale de consecinţa obligarea paratului la restituirea posesiei asupra acestui bun.

In speţa, reclamanţii au făcut dovada dreptului de proprietate asupra întregii suprafeţe de teren de 659 mp, înscrisa in CF nr. ..., nr. topo  ... Pe de alta parte paratul nu a opus dreptului de proprietate al reclamanţilor un titlu de proprietate valabil asupra suprafeţei de teren folosita in mod abuziv de către aceştia.

Fata de cele menţionate, a solicitat admiterea acţiunii formulate de reclamanţi.

În drept: au fost invocate prevederile art. 49 alin. 3 C. pr. civ.

Pârâtul D. G. a formulat întâmpinare nr. 2, prin care înţelege sa invoce pe cale de excepţie:- împlinirea termenului de prescripţie achizitiva fa uzucapiunii de 10 ani) cu privire la întregul teren folosit de subsemnatul (inclusiv a celui din litigiu), teren folosit in mod public, paşnic si sub nume de proprietar in temeiul art.1895 Cod civil, subsemnatul folosind in calitate de proprietar mai mult de 10 ani terenul in forma in care se afla si in prezent (din 1992-2002) în calitate de proprietar si totodată menţionez faptul ca subsemnatul am posedat construcţia, terenul si împrejmuirile in mod public, paşnic şi netulburat după data cumpărării imobilului (din 1983), prin joncţiunea posesiei cu soţia mea B. A.-N. căsătorita D. si cu autorul ei frate, B. I. si pana in prezent, gardul care înconjoară imobilul teren folosit fiind PE ACELAŞI AMPLASAMENT ca si cel din anul 1978 (de la data cumpărării).

- Aşa cum rezulta si din c.f. ..., soţia mea B. A. N. căsătoria D., a cumpărat iniţial imobilul de la S. V., în decembrie 1978, ocazie cu care împrejmuirile la terenul folosit erau identice, respectiv pe acelaşi amplasament cu cel de astăzi!

Arată că, de la data cumpărării 1978 si pana in 1983 când s-a mutat cu toata familia in imobil (a se vedea copia cârtii de imobil), a locuit in casa o mătuşă, D. R.

Din anul 1983 a folosit întreg imobilul construcţie si teren, cu anexe gospodăreşti (magazie, mai târziu garaj, prăvălie, etc.), precum si cu împrejmuirile terenului in mod public, paşnic, netulburaţi gardul fiind pe vechiul amplasament pus de fosta proprietara S. V.

- Gardul actual a fost făcut tot de S. V. anterior anului 1990, schimbând vechiul gard cu actualul gard, pe acelaşi amplasament, subsemnatul nemodificand cu nici un centimetru acest gard despărţitor fata de proprietatea reclamanţilor.

- In anul 1992 prin ordinul Prefecturii ... s-a dispus restituirea terenului preluat de S. R.  la data cumpărării de către soţia mea (in anul 1978) si a intabulat acest ordin in cartea funciara.

- Din anul 1992, a folosit in continuare in mod public, paşnic, netulburat si sub nume de proprietar, întreg terenul in forma in care se afla si astăzi, iar prima plângere care au făcut-o reclamanţii împotriva subsemnatului a fost in anul 2004 (plângerea penala) in care aşa cum a dovedit, s-a constatat faptul ca subsemnatul nu a mutat deloc gardul dintre proprietatea sa si a reclamanţilor, aşa cum afirma in mod nesincer reclamantul.

Deci din 1992, de la data intabulării in cartea funciara a ordinului de restituire a terenului aferent, mai mult de 10 ani a folosit cu buna credinţa si  nestingherit acest teren, inclusiv terenul din litigiu subsemnatul obţinând in aceasta forma in care este si in prezent terenul meu, in perioada 1990-2006 mai multe autorizaţii de construcţie, cu planuri anexa, posesia întrunind condiţiile impuse de disp. art.1895 si urm. Cod civil.

Având in vedere cele anterior menţionate, solicită încă o data sa daţi curs cererilor sale in probaţiune, ele fiind necesare pentru clarificarea tuturor aspectelor invocate in cauza.

Pârâtul a formulat precizare cu privire la reperele fizice de pe teren (garduri si calcan de clădire) care delimitează imobilul de la nr.13 A.

Terenul de la nr.13A se prezintă ca un teren viran (înainte de 2007 a fost o livada cu pomi fructiferi care au fost defrişaţi pentru a face loc unei spălătorii auto) care are gardul dinspre strada (nord), dinspre nr. ... (est) si U. Ş. A. M. (sud) în starea in care au fost la data cumpărării terenului de către C. M. in anul 2000. Gardul dinspre nr.15 (vest) existent in continuarea clădirilor cu calcanul înspre nr. ... si consolidarea fundaţiilor acestor clădiri (care se pot observa pe teren) au fost făcute in anul 2007 de C. M., in locul unui gard de lemn vechi, urmare unei condiţionări impuse de proprietarul de la nr.15 pentru a-si da acordul de riveran la construcţia preconizatei spălătorii auto. Tot pe terenul de la nr. ... in coltul stânga jos lângă gardul cu U.Ş. A. M.  se vede un cămin de canalizare construit si racordat la canalizarea municipiului fără a deţine nici un aviz cum e in obişnuinţa unora.

In consecinţa se poate constata printr-o simpla vizionare ca in afara de porţiunea de gard refăcuta cu vecinul de la nr.15, celelalte porţiuni de gard sunt vechi fără urme de "mutări repetate "după cum susţine C. M., lucru de altfel infirmat chiar de el prin declaraţia olografa data in 2004, anexat in xerocopie.

Cele doua poze vechi aflate la dosar la pagina 198 si 199, făcute in 1978 la data achiziţiei imobilului prezintă clădirea veche (care a fost supraetajata intre timp), curtea din fata clădirii, gardul existent pe porţiunea respectiva precum si poziţionarea porţii de intrare in raport cu clădirea existenta. Pe teren se poate constata, doar printr-o simpla vizionare ca poziţionarea actualei construcţii supraetajate, a gardului dintre cele doua imobile nr. ... si ... si a porţii de intrare la nr. ... sunt identice cu cele din poze.

Cu privire la stabilirea intenţionat eronata a liniei de demarcaţie dintre nr. ... şi nr. ... de către experta ing. F. F.

Folosindu-ne de planurile existente in lucrare, anexate si prezentei rezulta:- ca luând de baza planul din 1941 unde nu exista a doua construcţie iar continuarea grăniţuirii este făcuta după o linie care de la clădirea existenta la acea data se înclina înspre terenul de la nr. 15 (spre vest) (vezi plan anexa 1).- ca planul din 1971 unde pe o configuraţie a terenului in continuarea primei construcţii, la fel ca in planul din 1941, apare figurata si construcţia a doua si baraca de lemn construite intre timp (vezi plan anexa 2)- ca situaţia găsita pe teren de experta privind amplasarea in teren (la nr. 15) a construcţiei a doua nu respecta planurile de situaţie din 1941 si 1971 (vezi plan anexa 3)- ca la trasarea planului din 1971 s-a folosit ridicarea topo din 1941, pe care, in limitele parcelelor existente s-au marcat clădirile apărute sau dispărute intre 1941 si 1971. in vederea întocmirii planurilor de evaluare a construcţiilor propuse spre demolare in cadrul acţiunii de sistematizare a străzii Calea ... (vezi planurile anexe 1 si 2)- ca in consecinţa clădirea a doua si baraca de lemn construite de proprietarul de la nr,15 intre 1941 - 1945, existente si acuma pe teren, cu înclinaţie spre nr.13 A (est) nu au respectat mejdia din planul din 1941 si sunt amplasate parţial pe terenul de la nr.13 A.

Deci calcanul celei de a doua clădiri si a barăcii din continuarea acesteia nu pot fi luate drept repere valabile (vezi plan anexa 3 la scara 1 : 300).- ca printr-o suprapunere corecta trebuia sa se determine exact cat din terenul de la nr. 13A se afla la nr.15 ( vezi plan anexa 4)- ca trebuia in continuare sa se identifice si sa se măsoare toate suprafeţele limitrofe parcelei de la nr. 13 A pentru a se identifica diferenţa lipsa reclamata, ţinând cont inclusiv de exproprierile din 1966.

Evident ca nu s-a dorit de către expert sa se parcurgă fazele de mai sus, lucrarea fiind una făcuta cu dedicaţie pentru beneficiarul C. M.

In legătura cu pozele depuse recent la dosar de C. M. privind reperele fizice ce delimitează terenul de la nr. ... se remarca ca gardul dintre nr. ... si ... este identic cu cel existent in 2000 când a cumpărat terenul. Nu a existat înainte de 2000 paravanul vopsit in galben ridicat de subsemnatul pe terenul meu in 2010 fără a afecta gardul existent intre noi, pentru a nu mai vedea zilnic gunoiul rezultat din resturile vegetale in putrefacţie aruncate in grămada lângă nucul rămas pe terenul de la nr. ...

Cu aceasta ocazie nu pot sa nu remarc si faptul ca B. U. T. nu ar fi fost implicata in proces,daca la accesarea creditului, solicitantul C. M. era onest si nu ascundea ca terenul, oferit ca si garanţie imobiliara, e mai mic decât cel din CF si in acest sens anexa si contractul de cumpărare si ridicarea topo din 2004 care preciza lipsa amintita in contract. Aşa V. B. este parte in proces.

Cu siguranţa solicitarea reclamantului C. M.  privind cercetarea la fata locului nu a fost sa se vadă CE ?, un teren viran cu o grăniţuire conforma cu ridicarea topo. S-a insistat pe cererea privind Cercetarea la fata locului ci pentru a impresiona instanţa cu diferenţa dintre un om simplu, necăjit care-si caută dreptate si un om înstărit cu ditamai clădire.

În legătura cu acesta ţine sa menţioneze, chiar daca nu tine decât indirect de cazul în speţa, sa zicem aşa in paranteza, ca imobilul supraetajat in 2007-2009, format dintr-o parte de închiriat si cele trei apartamente de cate doua camere aparţinătoare familiei mele, am construit-o din bani la vedere si nu ca alţii la negru (din vânzarea apartamentului băiatului mare, credit de 100000 euro de la banca, munca in străinătate a băieţilor si economii personale) subsemnatul lucrând ca inginer salariat la stat intre anii 1965-2006, spre deosebire de unii oameni simplii, necăjiţi care si-au acumulat bunurile 'lucrând' mai bine zis stând, pe la colturile Pieţii ... afişându-si ostentativ M.  la vedere şi lucrând ca si case de schimb valutar volante (uneori volatile) unii chiar protejaţi fiind de rude binevoitoare care lucrau la instituţiile abilitate cu sarcina de monitorizare a acestor fapte. Asta e!

Pârâtul a formulat precizare a cererii reconventionale prin care a solicitat obligarea pârâţilor să-i recunoască dreptul de proprietate aspra celor 36 de mp., care se identifica actual in c.f. ...  nr.cad. ... , dobândiţi cu buna-credinţa încă de la data achiziţionării de la autoarea subsemnatului si a soţiei, pe care i-a dobândit cu drept de uzucapiune, (a uzucapiunii de 10 ani conform art.1895 C.civ.si a uzucapiunii de 5 ani conf.art.931 s.urm.Noul C.civ.) cu privire la întregul teren folosit de subsemnatul (inclusiv a celui din litigiu), teren folosit in mod public, paşnic si sub nume de proprietar, subsemnatul folosind in calitate de proprietar mai mult de 10 ani terenul in forma in care se afla si in prezent (din 1992- pana in prezent) in calitate de proprietar si totodată menţionează faptul ca subsemnatul a posedat construcţia, terenul si împrejmuirile in mod public, paşnic si netulburat după data cumpărării imobilului (din 1983), prin joncţiunea posesiei cu soţia mea B. A.-N. căsătorita D. si cu autorul ei frate, B. I. si pana in prezent, gardul care înconjoară imobilul teren folosit fiind pe acelaşi amplasament ca si cel din anul 1978 (de la data cumpărării), grăniţuirea terenului subsemnatului reclamant situaţi in ...., str. ..., nr. ..., jud.  ..., înscris in c.f. ... nr.cad. ...  fata de vecinii fam. C. M. I. si M. conform Planurilor Anexa nr.6 si 8 din raportul de expertiza efectuat de ing. exp. O. V. C., depus la dosarul cauzei la 13.11.2013, respectiv conform folosinţei faptice, rectificarea suprafeţei terenurilor din litigiu in temeiul art. 907. 908 pct.4 s.urm. N.C.Civ. in conformitate cu Tabelul de mişcare al parcelelor de la pag. nr. 12 din raportul de expertiza menţionat la petitul nr.II, respectiv:- terenul subsemnatului din ..., str. ..., nr. ..., jud.  ..., înscris in c.f. ... nr.cad.284983 de la suprafaţa de 377 de mp. la 413 mp. constatat in mod real la fata locului- terenul din ..., str.  ..., nr. ...,  al fam. C.  M.  I. si M. înscris in c.f. ... nr.top.12175/1 de la suprafaţa de 658 de mp. la suprafaţa de 576 de mp, cu cheltuieli de judecata, pentru următoarele considerente:

Toate motivele lor de fapt si de drept şi le menţin, insa prezenta precizare de acţiune s-a impus deoarece trebuie coroborata cererea reconvenţionala cu constatările făcute de către d-nul ing. exp. O. V. C. prin raportul de expertiza efectuat la dosar.

Reclamanţii au formulat extindere de acţiune faţă de pârâţii:

S.C. C. M. S.R.L., C., cu sediul în ...,

str. ..., nr. ..., Jud. ...; V. C. – G., V. D.- Ş., S.  A. – S., arătând că:

Prin raportul de expertiză s-a identificat faptul că imobilul proprietatea pârâtului D. G. a fost înstrăinat pârâtei SC C. M., respectiv apartamentul nr. 1 şi apartamentul nr. 2 pârâţilor persoanelor fizice de rând 2-4.

În această situaţie, având în vedere că terenul în litigiu revendicat de reclamanţi a fost preluat de către pârâţii din extinderea de acţiune, a fost necesar să îi cheme în judecată pentru că partea din teren deţinută de aceştia va fi afectată în situaţia stabilirii mejdiei.

Reaminteşte instanţei că, în cursul dezbaterilor, pârâtul şi-a dezmembrat terenul aflat în litigiu, creându-şi două cărţi funciare, deşi exista prezenta acţiune pe rol. Mai mult, şi-a înstrăinat dreptul de proprietate tot în timpul soluţionării dosarului, astfel că atât el, cât şi cumpărătorii erau în cunoştinţă de cauză despre existenţa litigiului şi şi-au asumat această răspundere.

Anexează copia acţiunii introductive de instanţă şi după raportul de expertiză pentru a fi comunicate cu părţile din extinderea de acţiune.

De asemenea, solicită instanţei să oblige pârâţii să depună contractele de vânzare-cumpărare, iar pârâtul D. G. să depună copii după cererea reconvenţională şi toate precizările ulterioare la cererea reconvenţională.

Municipiul ..., reprezentat prin primar, E. B., cu sediul in str. ..., nr. ..., parat in dosarul cu numărul menţionat mai sus, reclamanţi fiind C. M. I. s.a., dosar având ca obiect revendicare imobiliara, prin prezenta formulam următoarele: întâmpinare la precizare a cererii reconvenţionale

Faţă de precizarea cererii reconvenţionale înţelege să invoce lipsa calităţii procesuale pasive şi lipsa calităţii de reprezentant al Municipiului ... faţă de S. R., raportat la următoarele considerente:

Având in vedere împrejurarea ca in prezentul dosar a fost împrocesuat S. R. prin Municipiul ... consideră ca întemeiată excepţia lipsei calităţii de reprezentant a acestuia raportat la dispoziţiile art. 223, alin. 1 din NCC „(î) în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi şi obligaţii, statul participă prin M. F. P., afară de cazul în care legea stabileşte un alt organ în acest sens.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi unităţilor administrativ-teritoriale care participă la raporturile civile în nume propriu, prin organele prevăzute de lege."

Prin urmare, in opinia lor, conform textului de lege mai sus citat S. R. este reprezentat prin M. F., si doar in cazul unui text de lege expres poate fi reprezentat prin alte persoane juridice.

Referitor la lipsa calităţii procesuale pasive a municipiului ..., învederează onoratei instanţe că, raportat la obiectul dedus judecăţii, şi anume revendicare imobiliară, Municipiul ... nu are un teren învecinat cu cele asupra căreia se poartă litigiul. în cartea funciară municipiul ... nu apare ca titular al dreptului de proprietate. Deci, având în vedere faptul că proprietarul tabular nu este identic cu cel chemat în judecată, consideră ca întemeiată excepţia invocată, motiv pentru care solicită admiterea ei.

Pe de altă parte, conform prevederilor art. 21, alin. 1, din Legea 215/2001 actualizată, potrivit cărora „Unităţile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii", este limpede că aceste prevederi limitează dreptul de administrarea al municipiului ... la domeniul public sau privat al unităţilor administrativ teritoriale, fără a-l extinde către acela al statului însuşi. Ori nu s-ar putea ignora, sub acest aspect, dispoziţiile cuprinse in art. 44 si 136 din Constituţie, care fac o clara distincţie intre domeniul (public sau privat) al statului, respectiv acela al unităţilor administrativ-teritoriale.

Referitor la calitatea procesuala pasiva arată ca, una din condiţiile esenţiale pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea acţiunii civile, alături de capacitatea procesuala si existenta interesului judiciar. Aceasta este reglementata in art.56 si următoarele NCPC.

Calitatea procesuala consta in identitatea intre persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului, precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic supus judecaţii. Sarcina indicării calităţii procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare in judecata, trebuie sa expună împrejurările din care sa rezulte ca el este îndreptăţit sa-l cheme in judecata pe pârât, ori, in cauza, aceasta îndreptăţire lipseşte.

Având în vedere că părţile au divergenţe legate de grăniţiurea terenurilor proprietate privată a acestora, iar municipiul ... nu are în proprietate acele parcele şi nici parcele învecinate, este evidentă lipsa calităţii procesuale pasive a acestuia.

D.  G. a formulat concluzii scrise prin care a solicitat admiterea in parte a Cererii reclamanţilor C. M. L. si C. M., precum si admiterea Cererii reconvenţionale a subsemnatului precizata si extinsa, respectiv: 1. Sa-i oblige pe paraţi sa-i recunoască dreptul de proprietate asupra celor 36 de m.p.. care se identifica actual in c.f. ... nr. cad. 284983, dobândiţi cu buna-credinţa încă de la data achiziţionării de la autoarea subsemnatului si a soţiei, pe care i-a dobândit cu drept de uzucapiune, (a uzucapiunii de 10 ani conform art.1895 V.C.civ. si a uzucapiunii de 5 ani menţinută conf.art.931 s.urm. Noul C.civ.) cu privire la întregul teren folosit de subsemnatul (inclusiv a celui din litigiu), teren folosit in mod public, paşnic si sub nume de proprietar, subsemnatul folosind in calitate de proprietar mai mult de 10 ani terenul in forma in care se afla si in prezent (din 1992 - până in prezent in calitate de proprietar) si totodată menţionează faptul ca a posedat imobilul teren si împrejmuirile in mod public, paşnic si netulburat după data cumpărării imobilului (din 1983), prin joncţiunea posesiei cu soţia mea B. A.-N. căsătorita D. si cu autorul ei frate, B. I. si pana in prezent, gardul care înconjura imobilul teren fiind pe acelaşi amplasament ca şi cel din anul 1978 (de la data cumpărării). 2. Sa dispună grăniţuirea terenului reclamantului situat in ..., str. ..., nr. ...,  jud. ... înscris in c.f. ... nr. cad. 284983 fata de terenul vecinilor C. M. I. si M.  înscris in c.f.  ... nr. top. 12175/1 conform Anexei nr.6 si 8 (f.110 vol. II) din raportul de expertiza efectuat de ing. exp. O. V. C., depus la dosarul cauzei la 13.11.2013, respectiv conform folosinţei faptice si a contururilor cadastrale a celor doua terenuri din litigiu. 3. Sa dispună rectificarea suprafeţei terenurilor din litigiu in temeiul art. 907, 908 pct.4 s. urm. N.C.Civ, in conformitate cu Tabelul de mişcare al parcelelor de la pag. nr. 12 din raportul de expertiza menţionat la petitul nr. II, respectiv;- terenul subsemnatului  din  ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., înscris in c.f. ..., nr. cad.  ... de la suprafaţa de 377 de m.p. la 413 m.p. constatat in mod real la fata locului.- terenul  din  ..., str.  ..., nr. ..., al fam. C. M.  I. si M. înscris  in  c.f. ... nr. top.  ... de la suprafaţa de 658 de m.p. la suprafaţa de 576 de m.p.4. Să oblige reclamanţii la plata cheltuielilor de judecată in cuantum de 11.014.3 lei conform listei de cheltuieli anexate. - Sa constate lipsa calităţii procesuale pasive a paratei U. T. B. SA S. C. cu sediul in ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., deoarece in timpul procesului, ca urmare a restituirii creditului, aceasta nu mai este creditoare ipotecara asupra imobilului din ...., str. ...., nr. ..., jud. ..., înscris in c.f. ... transcris in c.f. ..., proprietatea reclamanţilor, - f.28

Reclamanţii fam. C. au promovat o acţiune in grăniţuire si revendicare in actualul dosar, in care iniţial s-a efectuat un raport de expertiza topografica de către d-na F. F., raport de expertiza care insa a fost contestat si s-a dispus efectuarea unui nou raport in final de către ing. exp. O. V. C.

In acest dosar, el a formulat o Cerere reconvenţională (f. 89 vol. I) care iniţial a fost disjunsa formându-se dos. nr. ... al Judecătoriei Cluj-Napoca, care ulterior s-a conexat la actualul dosar, subsemnatul devenind si reclamant-reconvenţional.

D. G. deţine in proprietate imobilul teren grădină situat în ..., str. ..., nr. ..., jud.  ..., înscris iniţial în c.f. ... A+2 topografic ..., teren asupra căruia cu autorizaţii de construire (succesive) a edificat construcţia înscrisa ulterior in c.f., iar terenul s-a partajat, rămânând fără construcţie parcela cu nr. cad.  ... înscrisa in c.f. ...

Terenul si construcţia deţinuta de către subsemnatul de la nr.13 a aparţinut pana in 1978 numitei S. V. nasc. B., care deţinea la acea data in folosinţa si terenul de la nr. ..., proprietara acestui teren fiind o mătuşă a ei din  ... pe care a moştenit-o in 1990 devenind proprietara de drept a ambelor parcele. Intre cele doua imobile a existat in

1978 un gard de lemn si o poarta de cce.3ml. lăţime, cum se poate vedea si

in pozele vechi ale imobilului depuse in vol.1 f.102-104.

Totodată s-a făcut dovada la dosarul cauzei faptul ca terenurile de pe str. ..., implicate in actualul litigiu au avut o suprafaţa mai mare, fiind mai lungi pana in  anul  1966,  când in  baza  Decretului de expropriere  nr.450/1965 al C. , din toate parcelele perpendiculare pe str. ... s-a luat cate o bucata si s-au comasat fiind intabulat S. R. (par. de rd.3), in administrarea I. A. C., care a devenit după anul 1991 U. Ş. A. M. (parata de rd.4).

Cu privire la proprietatea lor, prin anul 1978, soţia mea B. A. N. cas. D. (fosta proprietara a imobilului din litigiu sub ...) a cumpărat imobilul din litigiu de la d-na S. V. in dec. 1978, imobil donat fratelui soţiei, numitului B. I., in dec. 1979.

In decembrie 1983 imobilul s-a eliberat de chiriaşi si s-au mutat in el in calitate de chiriaşi ai fratelui soţiei, rămânând in aceasta situaţie pana după anul 1990, când numitul B.  I.  le-a redonat imobilul, respectiv subsemnatului reclamant si deoarece terenul încă nu era in circuitul civil, s-a dobândit iniţial construcţia, iar ulterior terenul prin decizie de la Prefectura ... Cu privire la titlul de dobândire al imobilului nostru, acesta s-a dobândit cu titlu oneros, soţia mea achitând preţul convenit vânzătoarei, sens in care ulterior are o mai mica relevanta faptul ca in familie intre rude apropiate s-a mai transferat cu titlu gratuit, fiind nişte înţelegeri de familie si escontentari reciproce dintre soţia mea si fratele ei (care nici nu a locuit in acest imobil.)

Din anul 1978 si pana in 2000, d-na S.  V. cu familia le-au fost vecini, perioada in care subsemnatul cu aceşti vecini nu au avut nici un diferendum privind suprafeţele deţinute sau grăniţuirea existenta dintre ei aşa cum fusese refăcut gardul de către fam. S. in 1986, gard existent si in prezent..

Aproximativ in jurul anului 1986, când familia sa erau chiriaşi in imobilul de la nr.13, d-na S. V. cu soţul ei S. P. au refăcut gardul dintre proprietăţile lor pe vechiul amplasament din stâlpi de beton si cu plasa din sarma si in continuare, către gradina, înspre terenul  U. Ş. A. M. (U.Ş.AM.) cu stâlpi din ţeava si plasa de sarma. In acea perioadă exista o mica magazie, care a impus ca acest gard sa facă o frântura si sa o ocolească, forma in care a rămas si pana in prezent.

B) Analiza dosarului in susţinerea celor solicitate de el.

Din toate probele administrate in cauza, mai jos detaliate, depuse in vol. I al cauzei, respectiv la:- f. 99 - declaraţie autentica proprietar anterior B. I.,- f.102-104 pozele imobilului făcute anterior refacerii gardului, deci anterior anului 1985- f. 125 declaraţia paraţilor vecini B. A. si E. ,- f. 202 Raportul de expertiza efectuat in 1990 cu planul anexa din care se dovedeşte lăţimea construcţiei la faţada, care a fost păstrată + poarta de acces, raportat la autorizaţiile de construire ulterioare prin care s-a făcut doar o supraetajare fata de 1990-1994, respectiv o extindere pe verticala, nu si pe orizontala, respectiv- f. 105 A.C. din 1994 cu plan anexa din care rezulta ca lăţimea totala a construcţiei in fata, la strada este de 9,1 ml + treapta de la veranda,- f. 107-108 AC 1997-1998, - f. 111 AC din 2007, obţinută fără a exista nici un litigiu pe rol, subsemnatul dând o declaraţie in acest sens, (f.124). Aceasta ultima AC vizează doar supraetajarea construcţiei deja existentă, fără nici o extindere a proiecţiei ei la sol, schimbarea parţiala a destinaţiei locuinţe in birouri, parcări, alee, spatii verzi, aşa cum rezulta aceasta AC.- f. 116 documentaţia tehnica a subsemnatului obţinută in conformitate cu planul de situaţie autorizat, in baza căreia subsemnatul mi-a cadastrat terenul in forma in care îl folosesc si l-am folosit încă dinainte de 1985,- f. 321 procesul-verbal de deplasare la fata locului întocmit de către instanţa la data de 24.01.2012, s.a.,- f. 129 declaraţiile de martori: S. V.,- f.131 C. I.,  - f.133 C. A., - f. 179-180 B. N., respectiv din toate aceste probe rezulta in mod indubitabil faptul ca:

În actuala forma si pe acelaşi amplasament terenul subsemnatului a rămas din anul 1986 pana in prezent, respectiv gardul dintre proprietatea subsemnatului D. G. si proprietatea fostei familii S. V. si P., in prezent familia reclamanţilor C.

Deci mejdia dintre proprietăţi au stabilit-o vecinii noştri de la nr. ... si nu subsemnatul sau familia mea, noi nu ne-am atins deloc de gardul despărţitor!

C)Analiza cauzei prin prisma celor susţinute de către reclamanţi:

Dovada contrara a celor susţinute de către reclamanţii C. s-a făcut in dosarul cauzei cu următoarele probe:

- f. 126- actul de dobândire al terenului din litigiu, respectiv in conţinutul contractului de vânzare-cumpărare încheiat de fam. C. aceştia la data achiziţiei ştiau ca suprafaţa cumpărata este mai mica decât in cea din c.f., acceptând cumpărarea terenului cu aceasta menţiune expresa, (iunie 2000)- f. 132-136, reclamanţii C. au promovat in cursul anului 2004 o plângere penala împotriva subsemnatului pentru tulburare de posesie, iar dosarul penal la Judecătoria Cluj-Napoca, numiţii C. si-au retras plângerea penala.- f.298 in acest dosar de cercetare penala petentul C. M. a dat si semnat o declaraţie de mana in care a recunoscut faptul; ca mutarea gardului s-a realizat anterior cumpărării terenului de el,- f. 156, 167 se afla hotărârile irevocabile date de Tribunalul Cluj si Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ, in dos nr. .../.../2008 prin care s-a respins solicitarea reclamantului C. de a mi se anula A.C. Din 2007, constatându-se cu autoritate de lucru judecat faptul ca subsemnatul am edificat construcţia cu respectarea normelor legale in vigoare si cu planul anexa de situaţie aprobat- f.216,217 fam. C. au făcut o reclamaţie in 2008 la Consiliul  local al Municipiului ... serviciul de supraveghere a disciplinei in construcţii, care au făcut o verificare la fata locului si s-a constatat ca nu sunt neregularităţi si nici nu s-au încălcat normele legale in construcţii sau autorizaţia de construire, Mun. ... confirmând prin adresa nr. ... faptul ca AC nr. ... eliberată in favoarea subsemnatului a fost eliberata in condiţii de legalitate, - deci, supraetajarea din anul 2007 s-a efectuat respectând autorizaţia de construcţie nr. ... data de Municipiul ..., cu planuri anexa, din care rezulta faptul ca partea din fata casei, dinspre vecinii C. s-a păstrat exact pe vechiul amplasament.- f.324-328 este depusa la dosarul cauzei documentaţia tehnica de cadastrare a terenului fam. C., exact pe amplasamentul actual, in forma in care folosesc si in prezent.

Numiţii fam. C. nu pot invoca buna lor credinţa cu privire la dobândirea imobilului, respectiv a neconcordantei dintre situaţia de c.f. si situaţia faptica a terenului lor prin prisma disp.art.901 NCC, (fost art.31-33 L7/1996).

Pentru realizarea concordantei intre situaţia de fapt si de drept, legiuitorul a găsit si soluţia reglementata de disp.art.907.908 NCC. (fost reglementat de art. 33-37 din L.7/1996), respectiv instituţia rectificării cârtii funciare:

"In cazul in care o înscriere făcuta in cartea funciara nu corespunde cu situaţia juridica reala, se poate cere rectificarea,- art.907 NCC.

Deci, suprafaţa de teren lipsa a reclamanţilor, pe de o parte nu a fost cumpărata de ei si deci nici nu a fost plătită, fapt cunoscut de reclamanţi si de anterioara proprietara S. V. si prevăzut in mod expres in actul de dobândire al terenului reclamanţilor, situaţie in care reclamanţii nu pot pretinde o alta situaţie juridica si faptica a terenului lor.

Faţă de cele mai sus menţionate in mod evident, varianta din raportul de  expertiza care este consonanta cu toate probele administrate in dosarul cauzei, este cea care dispune grăniţuirea dintre terenul deţinut de subsemnatul si vecinii fam. C. M. I. si M. conform Planurilor Anexa nr.6 si 8 (f. 110 vol. II) din raportul de expertiza efectuat de ing. exp. O. V. C., depus la dosarul cauzei la 13.11.2013,1 respectiv conform folosinţei faptice si a contururilor cadastrale a celor doua terenuri din litigiu.

În drept: Disp. art.931, art.560 s.urm. Noul C.civ. (fost 584,585 VCC), art.907, 908 s.urm. NCC, (fosta lege 7/1996-art.26 al.2, art.31-33), art.1895 V.C.civ. art.274 Cod de pr. civ.

 C.  M. I. şi C. M. au formulat concluzii scrise, pe care a rugat instanţa să le aibă în vedere la pronunţarea hotărârii, solicitând instanţei de judecată să dispună: admiterea acţiunii introductive de instanţă, astfel cum a fost precizată;- să fie obligat pârâtul D. G. să lase reclamanţilor în deplină posesie şi folosinţă suprafaţa de 91 mp din imobilul situat în ..., Calea ..., nr. ..., Jud. ..., înscris în CF nr. ..., nr. top 12175/1;  - să se stabilească limita de proprietate între terenul proprietatea reclamanţilor, situat în ..., Calea ..., nr. ..., jud. ..., înscris în CF nr. ..., nr. top  ... şi terenul în suprafaţă de 619 mp proprietatea pârâtului D. G., situat în ..., Calea ..., nr ... , înscris în CF nr. ..., nr. top  ... în varianta stabilită de expertul O. V.  C.  în Anexa 13 a raportului de expertiză întocmit şi depus la 13.11.2013, variantă stabilită şi de doamna expert F. F.  prin raportul de expertiză efectuat în cauză;- în subsidiar, sa se stabileasca limita de proprietate conform variantei stabilite în Anexa 11 a raportului de expertiză întocmit şi depus la 13.11.2013, variantă în care se reconstituie limita de proprietate conform hărţilor de carte funciară;- respingerea cererii reconvenţionale formulate, extinse şi precizate de către pârâtul D. G. ca neîntemeiate;- obligarea pârâtului D. G. la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, onorariu de expert şi onorariu de avocat.

Prin raportul de expertiză întocmit de către domnul expert O. V. C., s-a reconstituit limita de proprietate dintre terenul proprietatea reclamanţilor şi terenul aparţinând pârâtului în mai multe variante, dintre care înţelegem să solicităm instanţei a dispune grăniţuire conform variantei din Anexa 13, iar în subsidiar varianta din Anexa 11.

În Anexa nr. 13 domnul expert a identificat suprafaţa de 91 mp proprietatea

reclamanţilor, însă în prezent este ocupată în mod abuziv de către pârât. Aceleaşi au

fost şi concluziile doamnei expert F.F. care a arătat că suprafaţa efectiv

deţinută de reclamanţi este de 567 mp, cu 92 mp mai puţin decât suprafaţa înscrisă în cartea funciară sub nr. top  ... suprafaţa regăsindu-se în terenul pârâţilor. În această variantă, suprafaţa existentă la faţa locului şi folosită de pârâtul D. G. este de 642 mp, în condiţiile în care, sub aspect de carte funciară, parcela pârâtului cu număr topo  ... înscrisă în CF nr.  ... are doar 172 stjp, respectiv 619 mp. În ceea ce priveşte terenul reclamanţilor atât doamna expert F. F., cât şi domnul expert O. V. C. în Anexa 13 au identificat suprafaţa reală a parcelei reclamanţilor ca fiind 567 mp, cu 92 mp mai puţin decât suprafaţa înscrisă în cartea funciară nr. ..., nr. top ... , respectiv 659 mp (183 stjp).

Prin urmare, ceea ce s-a luat în considerare în această variantă de grăniţuire

este limita de proprietate dată de harta de carte funciară, limită considerată de experţi ca fiind cea corectă întrucât se află pe aliniamentul dat de construcţia existentă la faţa locului, fiind considerat ca reper fix construcţia veche, situaţie în care suprafaţa reală a terenului măsurat între reperele descrise - garduri existente şi construcţie veche - este de 567 mp, mai puţin cu 92 mp decât suprafaţa înscrisă în cartea funciari în favoarea reclamanţilor. Mai mult, doamna expert F. F. a arătat în mod clar că, din suprapunerea planului de situaţie existent peste harta CF întocmite la aceeaşi scară, rezultă că parcela pârâtului D. G.  ocupă suprafaţa de 92 mp din parcela reclamanţilor cu nr. top  ...

În subsidiar, solicită stabilirea limitei de proprietate conform Anexei nr. 11 din raportul de expertiză întocmit de către domnul expert O. V. C., variantă care reconstituie limita de proprietate conform hărţilor de carte funciară şi care practic are în vedere aceleaşi considerente ca şi varianta din Anexa 13, fiind vorba de o variantă care respectă întinderea şi limitele suprafeţelor, astfel cum acestea au fost înscrise în cartea funciară.

Consideră că varianta de grăniţuire întocmită de expertul O.V. C.  în Anexa nr. 14 la raportul de expertiză nu poate fi avută în vedere de către instanţa de judecată întrucât nu respectă dreptul de proprietate al reclamanţilor şi întinderea acestuia înscrisă în cartea funciară, domnul expert diminuând în mod neîntemeiat suprafaţa reclamanţilor de la 658 mp la 612 mp, în timp ce suprafaţa rămasă înscrisă pe numele pârâtului după vânzare este lăsată neschimbată, respectiv 642 mp. în cadrul acestei variante, imobilul teren aparţinând pârâtului nu suferă nicio modificare din punct de vedere al suprafeţei, deşi toate probele administrate în prezenta cauză conduc la concluzia că pârâtul D. G. ocupă în mod abuziv o suprafaţă din terenul reclamanţilor şi că pârâtul a modificat de mai multe ori poziţia gardului, intrând pe terenul vecinilor săi. De altfel, această variantă nu corespunde situaţiei reale a celor două imobile întrucât nu restabileşte frontul iniţial la stradă al parcelelor şi nu recuperează suprafaţa lipsă de teren din parcela reclamanţilor, favorizând pârâtul D. G. prin atribuirea unei suprafeţe de teren în plus faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară, respectiv în plus cu 46 mp, fără niciun temei legal, respectiv nu a fost cumpărată şi nici nu putea fi uzucapată. Aceeaşi opinie este exprimată şi prin punctul de vedere al domnului expert asistent B.  M. , respectiv în varianta de grăniţuire din Anexa 14, expertul O. V. C. identifică cauzele micşorării suprafeţei de teren a reclamanţilor C. (deplasarea limitei de proprietate), evidenţiază că pârâtul D. G. are în folosinţă o suprafaţă de teren care nu face parte din proprietatea sa tabulară, însă nu propune restabilirea suprafeţelor şi geometria (frontul la stradă) a terenurilor din situaţia iniţială 1930 - 2004. în concluziile domnului expert B. M., varianta propusă de expertul O. V. C. reprezintă o soluţie ambiguă de compromis, în care este avantajat pârâtul D. G., deşi pe întreg parcursul expertize se identifică abaterile şi inexactităţile documentaţiilor întocmite pentru obţinerea Autorizaţiei de construire şi intabularea construcţiei edificat

Astfel, domnul expert O. V. C. identifică în mod corect abaterea

liniei de delimitare dintre proprietatea reclamanţilor şi a pârâtului în scopul obţinerii

unui front la stradă mai mare pentru a face posibilă emiterea autorizaţiei de

construire şi pentru a facilita accesul auto în interiorul imobilului (acces obligatoriu,

condiţionat pentru eliberarea Autorizaţiei de construire pentru o policlinică). De

asemenea, expertul răspunde corect la obiectivele formulate de reclamanţii C.,

constatând abaterile tehnice expuse la Capitolul "Concluziile prezentate în raportul

de expertiză", dar elaborează o variantă de grăniţuire între imobile carie are la bază

planul care a stat la baza Autorizaţiei de construcţie nr. ..., folosind

aşadar o documentaţie tehnică, despre care chiar dânsul spune că este întocmită total incorect.

Prin urmare, variantele de grăniţuire care respectă dreptul de proprietate al fiecărei părţi, astfel cum este înscris în cartea funciară, întinderea dreptului şi limitele de proprietate şi care are la bază hărţile de carte funciară, precum şi planului Primăriei din 1930, 1941, 1971, 1994 sunt cele întocmite în Anexa nr. 11 şi 13 la raportul de expertiză. În schimb, varianta de grăniţuire din Anexa nr. 14 este cea care are la bază, astfel cum arată expertul, planul care are la bază documentaţia nr. ... şi documentaţia aferentă, deşi în tot cuprinsul expertizei se identifică şi se precizează abaterile şi inexactităţile documentaţiei.

Înţeleg să expună starea de fapt arătată în cursul soluţionării dosarului pentru a convinge instanţa că pretenţiile reclamanţilor sunt pe deplin întemeiate. 

În anul 2000 reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului

situat în ..., Calea ..., nr, ... de la vânzătoarea S. V. În

cuprinsul contractului autentic de vânzare-cumpărare, cumpărătorii au declarat faptul că sunt de acord să cumpere chiar dacă în realitate suprafaţă de teren este mai mică decât cea cuprinsă în cartea funciară a imobilului. Antecesoarea în drepturi a reclamanţilor, S. V. , a făcut demersuri până în anul 2000 pentru a recupera suprafaţa de teren ocupată de către pârâtul reclamant reconvenţional D. G., însă acestea au rămas fără rezultat datorită atitudinii obstrucţioniste a acestuia.

La momentul înstrăinării imobilului teren situat în ..., str. Calea ..., nr. ..., fosta proprietară S. V. M. a comunicat reclamanţilor pârâţi reconvenţionali faptul că pârâtul reclamant reconvenţional D. G. ocupă abuziv o suprafaţă de teren. Aceasta nu a reuşit reglementarea situaţiei juridice a terenului, astfel că a înţeles să vândă terenul reclamanţilor pârâţi reconvenţionali pentru ca aceştia să întreprindă toate demersurile pentru recuperarea suprafeţei de teren ocupate de către pârât. În cartea funciară nr. ... nr. top ... , reclamanţii pârâţi reconvenţionali deţin o suprafaţă de 659 mp. Cu ocazia măsurătorilor topografice efectuate acum 3 ani, terenul reclamanţilor s-a diminuat la 576 mp, pentru ca în prezent aceştia să deţină 567 mp. În timp, pârâtul reclamant reconvenţional este cel care a tot mutat gardul pe terenul reclamanţilor pârâţi reconvenţionali pentru a-şi mări suprafaţa, astfel încât gardul existent care delimitează proprietăţile nu mai are acelaşi amplasament care era la data dobândirii imobilului, nici măcar la nivelul anului 2000. întrucât terenul reclamanţilor pârâţi reconvenţionali s-a diminuat prin fapta pârâtului reclamant reconvenţional, aceştia au suferit mari prejudicii întrucât nu şi-au putut reglementa situaţia obţinerii autorizaţiei de construire. Pe de altă parte, suprafaţa deţinută de pârâtul D. este de 662 mp, cu 43 mp mai mult decât în cartea funciară.

Pentru reglementarea limitei de proprietate între cele două terenuri învecinate, instanţa de judecată a încuviinţat efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară, iar doamna expert F. F. a stabilit faptul că suprafaţa reală, a parcelei reclamanţilor pârâţi reconvenţionali este de 567 mp, cu 92 mp mai puţin decât suprafaţa din cartea funciară, în condiţiile în care pârâtul reclamant reconvenţional deţine o suprafaţă de teren mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară. Acesta este motivul pentru care reclamanţii pârâţi reconvenţionali au formulat acţiunea în grăniţuire în prezentul dosar întrucât doresc recuperarea suprafeţei de teren care le lipseşte şi stabilirea limitelor de proprietate ale terenului pe care îl deţin faţă de terenul aparţinând pârâtului reclamant reconvenţional. 

Se susţine de către pârât că, de fapt, vechea proprietară ar fi refăcut gardul, fapt neadevărat deoarece pârâtul reclamant reconvenţional este cel care, anterior anului 1989, a avut închiriat imobilul şi, pentru a nu fi preluat de S. R., a edificat o construcţie care, în prezent, este extinsă. La momentul respectiv, a cerut voie fostei proprietare să-i permită accesul camioanelor cu materiale prin terenul ei şi a edificat gardul în forma pe care a folosit-o ulterior la obţinerea autorizaţiei de construire pentru extindere. Adevărul este că acest gard nu a fost edificat pe vechiul amplasament pentru că, in planul de situaţie existent la nivelul anului 1971 pentru zona respectivă în arhivele municipiului ..., rezultă cu claritate faptul că forma loturilor este o linie dreaptă de la Calea ... spre dosul grădinii, şi nu o linie frântă de forma celei depuse de pârâtul reclamant reconvenţional pentru autorizarea construcţiei.

Faptul că în anul 2004 reclamantul pârât reconvenţional C. M. I. a formulat o plângere penală împotriva pârâtului reclamant reconvenţional D. G. pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie s-a datorat situaţiei în care i-au fost respinse cererile de edificare a unei pensiuni. Pe de altă parte, de-a lungul timpului, pârâtul a tot ocupat cu gardul porţiuni din terenul proprietatea reclamanţilor pârâţi reconvenţionali. Deşi au existat între părţi mai multe discuri în care reclamantul pârât reconvenţional C. M. I.  l-a rugat în repetate rânduri pe pârâtul D. G. să-şi mute gardul astfel încât situaţia de fapt a terenului să corespundă cu situaţia de drept existentă în cartea funciară, acesta din urmă a refuzat. Astfel, pârâtul reclamant reconvenţional deţine o suprafaţă de teren cu mult mai mare decât cea menţionată în cartea funciară, deoarece în mod abuziv şi-a extins limita la stradă a terenului cu aproximativ 2 m liniari pe lăţime şi pe o suprafaţă de aproximativ 43 m pe lungime, ocupând o suprafaţă din terenul pe care reclamanţii pârâţi reconvenţionali l-au cumpărat în anul 2000 de la vânzătoarea S. V. M.

De altfel, limita dinspre Calea .... a terenului pârâtului era de 9,12 m în

anul 1930, de 9,87 m în anul 1941, de 9,34 m în anul 1971, iar în prezent are în jur

de 11,71 m. Limita terenului reclamanţilor la stradă este de 11,41 m în 1930,10,66 m

în anul 1941, 11,19m în anul 1971, iar în prezent este de 9,11 m, prin urmare ceea ce dorim în prezent este să se restabilească legalitatea, iar reclamanţii să îşi recupereze cei 1,81 m ocupaţi la stradă de către pârâtul D., iar limita să fie stabilită în varianta în care reclamanţii îşi recuperează suprafaţa de teren lipsă.

În ceea ce priveşte limitele faţă de ceilalţi proprietari, situaţia este mai complicată deoarece numerele topografice de pe partea stângă a Căii ...(respectiv numerele fără soţ) care se învecinează cu U.Ş.A.M. au fost partajate în vechiul regim în două loturi, respectiv 12175/1 care a rămas în posesia vechilor proprietari şi 12175/2 în suprafaţă de aproximativ 250-300 mp. Prin urmare, suprafaţa  existentă în  cartea  funciară  la data  dobândirii  imobilului  de  către reclamanţii C. privea terenul de 659 mp care nu includea şi suprafaţa expropriată.

La data de 18.05.2004, după mai puţin de 3 luni, reclamantul pârât reconvenţional şi-a retras plângerea penală formulată, apreciind că neconcordanţa dintre situaţia reală din teren şi cea scriptică, existentă în cartea funciară trebuie rezolvată pe calea unei acţiuni civile. în aceste condiţii, a formulat prezenta acţiune civilă având ca obiect grăniţuire în dosarul civil nr. .../.../2008 şi dosarul nr. .../.../2008 al Tribunalului Cluj, unde s-a solicitat sistarea lucrărilor de construcţie efectuate de către pârâtul D. G. pe terenul în litigiu, precum şi anularea autorizaţiei de construcţie deţinută de către acesta pentru faptul că aceasta nu respectă limitele minime dintre imobile.

În urma retragerii plângerii penale formulate de către reclamantul pârât  reconvenţional C. M.  I., s-a dispus, prin Sentinţa penală nr. ... pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca la data de 08.06.2004 în dosarul nr. .../2004, încetarea procesului penal împotriva petentului D. G. pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie.

Prin toate aceste demersuri reclamanţii pârâţi reconvenţionali au încercat pe diferite căi să restabilească situaţia anterioară a terenului cumpărat.

Pârâtul reclamant reconvenţional susţine faptul că imobilul construcţie a fost  edificat cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare şi că deţine certificat de urbanism şi autorizaţie de construire nr. ... eliberate de Primarul Municipiului ...

Este real că reclamanţii pârâţi reconvenţionali au avut obiecţii cu privire la conţinutul şi limitele autorizaţiei, la modul de edificare a construcţiei raportat la limitele terenului întrucât pârâtul reclamant reconvenţional a efectuat o schimbare a destinaţiei construcţiei din locuinţă în birouri şi, în plus, a efectuat şi o modificare a fluidizării circulaţiei în acea zonă. Pentru aceste modificări, era necesar un studiu funcţional al zonei pe care pârâtul D. G. nu l-a depus la dosarul de autorizare.

În acest sens, au contestat autorizaţia de construire şi au solicitat anularea acesteia în dosarul nr. .../.../2008 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, având ca obiect anulare act administrativ prin care s-a solicitat inclusiv sistarea lucrărilor de construcţie la imobilul reclamantului din ..., Calea ..., nr. ..., jud. .... Cu toate acestea, pârâtul reclamant reconvenţional a continuat edificarea construcţiei în timpul procesului în faţa instanţei de fond, astfel încât chiar petitul de sistare a lucrărilor a rămas fără obiect.

Este real că între părţi au existat şicane, însă acestea au provenit de la pârâtul reclamant reconvenţional D. G. care, de ani de zile, a formulat diferite sesizări şi plângeri la diferite instituţii în urma cărora reclamanţii pârâţi reconvenţionali şi societatea comercială a acestora, S.C. M. S.R.L., sunt verificaţi şi supuşi periodic controalelor.

In motivarea petitului cu privire la prescripţia achizitivă a suprafeţei de teren de 23 mp, pârâtul D. G. invocă şi dispoziţiile Noului Cod civil care nu sunt aplicabile în prezentul dosar întrucât raporturile juridice dintre părţi s-au născut sub imperiul vechiului Cod civil. De altfel, dacă se invocă uzucapiunea de 5 ani prevăzută de noul Cod civil, această uzucapiune în niciun caz nu întruneşte condiţiile legale deoarece părţile, din anul 2004, se află în litigii pentru terenul ocupat abuziv de reclamant. Pe de altă parte, condiţia pentru uzucapiunea de 5 ani este ca proprietarul să fie intabulat în cartea funciară pe întreaga suprafaţă folosită, însă pârâtul foloseşte mai mult cu 43 mp decât suprafaţa înscrisă în CF, iar condiţiile stabilite de art. 931 Noul Cod civil nu sunt întrunite deoarece posesia pârâtului a fost permanent viciată.

De altfel, chiar pârâtul invocă faptul că a uzucapat împreună cu soţia, că a

joncţionat posesia cu autorul soţiei, cu toate acestea soţia nu este parte în cererea pe care o formulează, nu figurează ca proprietară asupra terenului obţinut în baza Ordinului Prefectului, prin urmare considerăm că raporturile juridice nu sunt clar stabilite în prezentul dosar, respectiv cine uzucapează, de când a început uzucapiunea, anterior emiterii Ordinului Prefectului sau ulterior.

Pentru toate aceste motive, consideră acţiunea introductivă de instanţă ca întemeiată, cererea reconvenţională ca nefondată, iar petitul de uzucapiune ca inadmisibil.

Pentru că ne-a cauzat cheltuieli de judecată cu prezenta cauză, solicită, in temeiul art. 274 Cod proced. civ., obligarea pârâtului reclamantului reconvenţional la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxă judiciară de timbru, onorariul de expert şi onorariu de avocat, conform chitanţelor depuse la dosarul cauzei.

D. G. a formulat supliment la concluziile scrise prin care învederează onoratei instanţe faptul ca nu mai doreşte sa reitereze toate petitele si considerentele enumerate in Concluziile scrise iniţiale, pe care şi le menţine intru totul, ci doreşte sa mai contureze câteva elemente pertinente si utile cauzei care rezulta de esenţa din studiul întregului sistem probator administrat la dosarul cauzei:

În acest sens, deoarece nu s-a putut demonstra pe parcursul întregului proces ca starea de fapt prezenta a grăniţuirii dintre cele doua imobile nu se datorează unei modificări forţate a acesteia prin voinţa unilaterala a unuia dintre părţi respectiv de către paratul D. G. după anul 2000, solicitam ca atare sa se constate ca neavenita, neargumentata si neîntemeiata o alta varianta de grăniţuire care sa fie neconformă folosinţei faptice a pârtilor.

Acceptarea modificării grăniţuirii existente in baza unor expertize care n-au ţinut seama de situaţia de fapt rezultata in timp, a modificărilor de grăniţuiri acceptate de părţi sau primite ca atare in urma încheierii contractelor translative de proprietate si judecarea problemei pur tehnic pe baza unor harţi din trecut nu poate constitui argument suficient pentru a decide modificarea ceruta de reclamanţi..

Cazul de fata, chiar data puţin forţat, ar putea fi comparat cu situaţia ipotetica in care Statul Austriac ar deschide un proces la Curtea Internaţionala de la Haga, împotriva statelor din jur, prin care ar solicita retrasarea graniţelor ei actuale ca nefiind conforme cu cele din Hărţile Josefine din 1785 si ar cere in consecinţa reconstituirea pe aceasta baza a Imperiului Habsburgic. Si nimeni nu poate afirma ca in trecut nu le-a deţinut ca atare.

Acceptarea modificărilor si a variantei solicitate de reclamanţi cu referire la modificarea lărgimii faţadelor ar duce la blocarea întregii utilizări locuinţei de la nr.13 prin imposibilitatea accesului in curtea; acestuia lucru nu numai imposibil de imaginat, ci si contrar autorizaţiei de construire care s-a constatat cu autoritate de lucru judecat ca a fost respectata, după ce paratul a utilizat acest acces netulburat, timp de 37 de ani, din data cumpărării, anul 1878 si pana in prezent, aşa cum s-a făcut dovada la dosarul cauzei prin toate probele administrate.

In ceea ce priveşte suprafaţa terenului deţinut de paratul D. G. acesta este cel pe care l-a obţinut prin moştenire fostul proprietar in 1990 si pe care l-a folosit ca atare, printr-o convieţuire civilizata cu vecinii, fără pretenţii de la acestea, pana după anul 2000.

Suprafaţa pe care a vândut-o reclamanţilor fosta proprietara S. V. s-a făcut contra unei sume care conform celor precizate expres in contractul de vânzare-cumpărare s-a stabilit la un asemenea cuantum încât s-a avut in vedere neconcordanta dintre realitatea de pe teren si cea din CR sens in care reclamanţii au acceptat situaţia de la data predării contra sumei achitate la mana vânzătoarei, au cumpărat cu aceasta clauza pe care au acceptat-o in mod expres, ei nemaiputând ca sa ceara o alta situaţie juridica si de fapt.

Referitor la documentaţia tehnica întocmita de către ing. B. M. , este o proba extrajudiciara, este aceeaşi ca si cea depusa anterior la dosarul cauzei si nu are nici o alta forţa probanta decât un simplu înscris, ea neputând fi apreciata ca o proba tehnica de către instanţa, atâta timp cat nu a fost încuviinţata la dosarul cauzei, sens in care se impune admiterea in parte a acţiunii reclamanţilor si admiterea cererii reconvenţionale a paratului.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa retine următoarele:

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului U.  T.  B. S. C. cu sediul in ..., str. ..., nr. ...,  jud. ..., ea va fi admisă, deoarece in timpul procesului, ca urmare a restituirii creditului, aceasta nu mai este creditoare ipotecara asupra imobilului din ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., înscris in c.f. ... transcris in c.f. ..., proprietatea reclamanţilor. f.28.

Cât priveşte fondul pricinii, rezultă din extrasul de carte funciară de la fila 6 din dosar, că reclamanţii sunt proprietari ai terenului în suprafaţă de 183 st., imobil înscris în CF ..., nr. top.  ... cumpărat prin contract autentic de vânzare-cumpărare nr.  ... autentificat la B.N.P. S. C. L., de la vânzătoarea S. V. M.

Pârâtul D. G. deţine in proprietate imobilul teren grădină situat în ..., str. ..., nr. ..., jud. ..., înscris în c.f. ... A+2 topografic  ... imobil alăturat al reclamanţilor C. de la nr. ... , ce a aparţinut unei singure proprietare, numitei S. V.  născuta B.

Proprietatea de la nr. ..., a aparţinut un timp unor rude a d-nei S., insa aceasta a lucrat acest teren încă înainte de anul 1979 si după decesul acestor proprietari tabulari in 1990 d-na S. V. s-a intabulat cu titlu de moştenire.

Toate terenurile de pe str. ..., implicate in actualul litigiu au avut o suprafaţa mai mare, fiind mai lungi pana in anul 1966, când in baza Decretului de expropriere nr.450/1965 al C., din toate parcelele perpendiculare pe str. ... s-a luat cate o bucata si s-au comasat fiind intabulat S. R. (par. de rd.3), in administrarea I. A. C., care a devenit după anul 1991 U. Ş. A. M. (U.Ş.A.M. - parata de rd.4).

În anul 2000 reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului

situat în ..., Calea ..., nr, ... de la vânzătoarea S. V. În

cuprinsul contractului autentic de vânzare-cumpărare, cumpărătorii au declarat faptul că sunt de acord să cumpere chiar dacă în realitate suprafaţă de teren este mai mică decât cea cuprinsă în cartea funciară a imobilului. Antecesoarea în drepturi a reclamanţilor, S. V., a făcut demersuri până în anul 2000 pentru a recupera suprafaţa de teren ocupată de către pârâtul reclamant reconvenţional D. G., însă acestea au rămas fără rezultat datorită atitudinii obstrucţioniste a acestuia.

La momentul înstrăinării imobilului teren situat în ..., str. ..., nr. ..., fosta proprietară S. V.  M. a comunicat reclamanţilor pârâţi reconvenţionali faptul că pârâtul reclamant reconvenţional D.  G. ocupă abuziv o suprafaţă de teren. Aceasta nu a reuşit reglementarea situaţiei juridice a terenului, astfel că a înţeles să vândă terenul reclamanţilor pârâţi reconvenţionali pentru ca aceştia să întreprindă toate demersurile pentru recuperarea suprafeţei de teren ocupate de către pârât. În cartea funciară nr. ... nr. top ... , reclamanţii pârâţi reconvenţionali deţin o suprafaţă de 659 mp. Cu ocazia măsurătorilor topografice efectuate acum 3 ani, terenul reclamanţilor s-a diminuat la 576 mp, pentru ca în prezent aceştia să deţină 567 mp. În timp, pârâtul reclamant reconvenţional este cel care a tot mutat gardul pe terenul reclamanţilor pârâţi reconvenţionali pentru a-şi mări suprafaţa, astfel încât gardul existent care delimitează proprietăţile nu mai are acelaşi amplasament care era la data dobândirii imobilului, nici măcar la nivelul anului 2000. întrucât terenul reclamanţilor pârâţi reconvenţionali s-a diminuat prin fapta pârâtului reclamant reconvenţional, aceştia au suferit mari prejudicii întrucât nu şi-au putut reglementa situaţia obţinerii autorizaţiei de construire. Pe de altă parte, suprafaţa deţinută de pârâtul D. este de 662 mp, cu 43 mp mai mult decât în cartea funciară.

Instanţa a încuviinţat efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară, iar doamna expert F. F. a stabilit faptul că suprafaţa reală, a parcelei reclamanţilor pârâţi reconvenţionali este de 567 mp, cu 92 mp mai puţin decât suprafaţa din cartea funciară, în condiţiile în care pârâtul reclamant reconvenţional deţine o suprafaţă de teren mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară. Acesta este motivul pentru care reclamanţii pârâţi reconvenţionali au formulat acţiunea în grăniţuire în prezentul dosar întrucât doresc recuperarea suprafeţei de teren care le lipseşte şi stabilirea limitelor de proprietate ale terenului pe care îl deţin faţă de terenul aparţinând pârâtului reclamant reconvenţional. 

Se susţine de către pârât că, de fapt, vechea proprietară ar fi refăcut gardul, fapt neadevărat deoarece pârâtul reclamant reconvenţional este cel care, anterior anului 1989, a avut închiriat imobilul şi, pentru a nu fi preluat de Statul Român, a edificat o construcţie care, în prezent, este extinsă. La momentul respectiv, a cerut voie fostei proprietare să-i permită accesul camioanelor cu materiale prin terenul ei şi a edificat gardul în forma pe care a folosit-o ulterior la obţinerea autorizaţiei de construire pentru extindere. Adevărul este că acest gard nu a fost edificat pe vechiul amplasament pentru că, in planul de situaţie existent la nivelul anului 1971 pentru zona respectivă în arhivele municipiului ..., rezultă cu claritate faptul că forma loturilor este o linie dreaptă de la ... spre dosul grădinii, şi nu o linie frântă de forma celei depuse de pârâtul reclamant reconvenţional pentru autorizarea construcţiei.

În anul 2004 reclamantul pârât reconvenţional C. M. I. a formulat o plângere penală împotriva pârâtului reclamant reconvenţional D. G. pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie s-a datorat situaţiei în care i-au fost respinse cererile de edificare a unei pensiuni. Pe de altă parte, de-a lungul timpului, pârâtul a tot ocupat cu gardul porţiuni din terenul proprietatea reclamanţilor pârâţi reconvenţionali. Pârâtul reclamant reconvenţional deţine o suprafaţă de teren cu mult mai mare decât cea menţionată în cartea funciară, deoarece în mod abuziv şi-a extins limita la stradă a terenului cu aproximativ 2 m liniari pe lăţime şi pe o suprafaţă de aproximativ 43 m pe lungime, ocupând o suprafaţă din terenul pe care reclamanţii pârâţi reconvenţionali l-au cumpărat în anul 2000 de la vânzătoarea S. V. M.

De altfel, limita dinspre ... a terenului pârâtului era de 9,12 m în

anul 1930, de 9,87 m în anul 1941, de 9,34 m în anul 1971, iar în prezent are în jur

de 11,71 m. Limita terenului reclamanţilor la stradă este de 11,41 m în 1930,10,66 m

în anul 1941, 11,19m în anul 1971, iar în prezent este de 9,11 m, prin urmare ceea ce dorim în prezent este să se restabilească legalitatea, iar reclamanţii să îşi recupereze cei 1,81 m ocupaţi la stradă de către pârâtul D., iar limita să fie stabilită în varianta în care reclamanţii îşi recuperează suprafaţa de teren lipsă.

În ceea ce priveşte limitele faţă de ceilalţi proprietari, situaţia este mai complicată deoarece numerele topografice de pe partea stângă a Căii  ... (respectiv numerele fără soţ) care se învecinează cu U.Ş.A.M. au fost partajate în vechiul regim în două loturi, respectiv 12175/1 care a rămas în posesia vechilor proprietari şi 12175/2 în suprafaţă de aproximativ 250-300 mp. Prin urmare, suprafaţa  existentă în  cartea  funciară  la data  dobândirii  imobilului  de  către reclamanţii C. privea terenul de 659 mp care nu includea şi suprafaţa expropriată.

La data de 18.05.2004, după mai puţin de 3 luni, reclamantul pârât reconvenţional şi-a retras plângerea penală formulată, apreciind că neconcordanţa dintre situaţia reală din teren şi cea scriptică, existentă în cartea funciară trebuie rezolvată pe calea unei acţiuni civile. în aceste condiţii, a formulat prezenta acţiune civilă având ca obiect grăniţuire în dosarul civil nr. .../.../2008 şi dosarul nr. .../... /2008 al Tribunalului Cluj, unde s-a solicitat sistarea lucrărilor de construcţie efectuate de către pârâtul D. G. pe terenul în litigiu, precum şi anularea autorizaţiei de construcţie deţinută de către acesta pentru faptul că aceasta nu respectă limitele minime dintre imobile.

În urma retragerii plângerii penale formulate de către reclamantul pârât  reconvenţional C. M. I., s-a dispus, prin Sentinţa penală nr. ... pronunţată de către Judecătoria Cluj-Napoca la data de 08.06.2004 în dosarul nr. ..., încetarea procesului penal împotriva petentului D. G. pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie.

Pârâtul reclamant reconvenţional susţine faptul că imobilul construcţie a fost  edificat cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare şi că deţine certificat de  urbanism şi autorizaţie de construire nr.  ... eliberate de Primarul Municipiului ...

Este real că reclamanţii pârâţi reconvenţionali au avut obiecţii cu privire la conţinutul şi limitele autorizaţiei, la modul de edificare a construcţiei raportat la limitele terenului întrucât pârâtul reclamant reconvenţional a efectuat o schimbare a destinaţiei construcţiei din locuinţă în birouri şi, în plus, a efectuat şi o modificare a fluidizării circulaţiei în acea zonă. Pentru aceste modificări, era necesar un studiu funcţional al zonei pe care pârâtul D. G. nu l-a depus la dosarul de autorizare.

În acest sens, au contestat autorizaţia de construire şi au solicitat anularea acesteia în dosarul nr. .../.../2008 înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, având ca obiect anulare act administrativ prin care s-a solicitat inclusiv sistarea lucrărilor de construcţie la imobilul reclamantului din ..., Calea ..., nr. ..., jud. ... Cu toate acestea, pârâtul reclamant reconvenţional a continuat edificarea construcţiei în timpul procesului în faţa instanţei de fond, astfel încât chiar petitul de sistare a lucrărilor a rămas fără obiect.

Este real că între părţi au existat şicane, însă acestea au provenit de la pârâtul reclamant reconvenţional D. G. care, de ani de zile, a formulat diferite sesizări şi plângeri la diferite instituţii în urma cărora reclamanţii pârâţi reconvenţionali şi societatea comercială a acestora, S.C. M. S.R.L., sunt verificaţi şi supuşi periodic controalelor.

In motivarea petitului cu privire la prescripţia achizitivă a suprafeţei de teren de 23 mp, pârâtul D. G. invocă şi dispoziţiile Noului Cod civil care nu sunt aplicabile în prezentul dosar întrucât raporturile juridice dintre părţi s-au născut sub imperiul vechiului Cod civil. De altfel, dacă se invocă uzucapiunea de 5 ani prevăzută de noul Cod civil, această uzucapiune în niciun caz nu întruneşte condiţiile legale deoarece părţile, din anul 2004, se află în litigii pentru terenul ocupat abuziv de reclamant. Pe de altă parte, condiţia pentru uzucapiunea de 5 ani este ca proprietarul să fie intabulat în cartea funciară pe întreaga suprafaţă folosită, însă pârâtul foloseşte mai mult cu 43 mp decât suprafaţa înscrisă în CF, iar condiţiile stabilite de art. 931 Noul Cod civil nu sunt întrunite deoarece posesia pârâtului a fost permanent viciată.

De altfel, chiar pârâtul invocă faptul că a uzucapat împreună cu soţia, că a

joncţionat posesia cu autorul soţiei, cu toate acestea soţia nu este parte în cererea pe care o formulează, nu figurează ca proprietară asupra terenului obţinut în baza Ordinului Prefectului, prin urmare considerăm că raporturile juridice nu sunt clar stabilite în prezentul dosar, respectiv cine uzucapează, de când a început uzucapiunea, anterior emiterii Ordinului Prefectului sau ulterior.

Evident că grăniţuirea dintre proprietăţi cu care părţile au fost de acord este cât se poate de admisibilă şi de întemeiată.

Raportul de expertiză întocmit de către domnul expert O. V.  C.  a reconstituit limita de proprietate dintre terenul proprietatea reclamanţilor şi terenul aparţinând pârâtului în mai multe variante.

În Anexa nr. 13 domnul expert a identificat suprafaţa de 91 mp proprietatea

reclamanţilor, însă în prezent este ocupată în mod abuziv de către pârât. Aceleaşi au

fost şi concluziile doamnei expert F.F. care a arătat că suprafaţa efectiv

deţinută de reclamanţi este de 567 mp, cu 92 mp mai puţin decât suprafaţa înscrisă în cartea funciară sub nr. top ..., suprafaţa regăsindu-se în terenul pârâţilor. În această variantă, suprafaţa existentă la faţa locului şi folosită de pârâtul D. G. este de 642 mp, în condiţiile în care, sub aspect de carte funciară, parcela pârâtului cu număr topo 12176/1, înscrisă în CF nr. ... are doar 172 stjp, respectiv 619 mp. În ceea ce priveşte terenul reclamanţilor atât doamna expert F. F., cât şi domnul expert O. V. C.  în Anexa 13 au identificat suprafaţa reală a parcelei reclamanţilor ca fiind 567 mp, cu 92 mp mai puţin decât suprafaţa înscrisă în cartea funciară nr. ..., nr. top ... , respectiv 659 mp (183 stjp).

Ceea ce s-a luat în considerare în această variantă de grăniţuire

este limita de proprietate dată de harta de carte funciară, limită considerată de experţi ca fiind cea corectă întrucât se află pe aliniamentul dat de construcţia existentă la faţa locului, fiind considerat ca reper fix construcţia veche, situaţie în care suprafaţa reală a terenului măsurat între reperele descrise - garduri existente şi construcţie veche - este de 567 mp, mai puţin cu 92 mp decât suprafaţa înscrisă în cartea funciari în favoarea reclamanţilor.

Doamna expert F. F. a arătat în mod clar că, din suprapunerea planului de situaţie existent peste harta CF întocmite la aceeaşi scară, rezultă că parcela pârâtului D.  G. ocupă suprafaţa de 92 mp din parcela reclamanţilor cu nr. top  ...

Văzând aceste aspecte, instanţa apreciază că varianta în discuţie este cea mai inspirată şi benefică dată fiind starea de fapt din dosar.

În schimb, varianta de grăniţuire întocmită de expertul O. V. C.  în Anexa nr. 14 la raportul de expertiză nu poate fi avută în vedere întrucât nu respectă dreptul de proprietate al reclamanţilor şi întinderea acestuia înscrisă în cartea funciară, domnul expert diminuând în mod neîntemeiat suprafaţa reclamanţilor de la 658 mp la 612 mp, în timp ce suprafaţa rămasă înscrisă pe numele pârâtului după vânzare este lăsată neschimbată, respectiv 642 mp. În cadrul acestei variante, imobilul teren aparţinând pârâtului nu suferă nicio modificare din punct de vedere al suprafeţei, deşi toate probele administrate în prezenta cauză conduc la concluzia că pârâtul D. G.  ocupă în mod abuziv o suprafaţă din terenul reclamanţilor şi că pârâtul a modificat de mai multe ori poziţia gardului, intrând pe terenul vecinilor săi. De altfel, această variantă nu corespunde situaţiei reale a celor două imobile întrucât nu restabileşte frontul iniţial la stradă al parcelelor şi nu recuperează suprafaţa lipsă de teren din parcela reclamanţilor, favorizând pârâtul D. G. prin atribuirea unei suprafeţe de teren în plus faţă de suprafaţa înscrisă în cartea funciară, respectiv în plus cu 46 mp, fără niciun temei legal, respectiv nu a fost cumpărată şi nici nu putea fi uzucapată. Aceeaşi opinie este exprimată şi prin punctul de vedere al domnului expert asistent B. M., respectiv în varianta de grăniţuire din Anexa 14, expertul O. V. C. identifică cauzele micşorării suprafeţei de teren a reclamanţilor C. (deplasarea limitei de proprietate), evidenţiază că pârâtul D. G. are în folosinţă o suprafaţă de teren care nu face parte din proprietatea sa tabulară, însă nu propune restabilirea suprafeţelor şi geometria (frontul la stradă) a terenurilor din situaţia iniţială 1930 - 2004. În concluziile domnului expert B. M., varianta propusă de expertul O. V.  C.  reprezintă o soluţie ambiguă de compromis, în care este avantajat pârâtul D. G., deşi pe întreg parcursul expertize se identifică abaterile şi inexactităţile documentaţiilor întocmite pentru obţinerea Autorizaţiei de construire şi intabularea construcţiei edificate.

Domnul expert O. V. C. identifică în mod corect abaterea

liniei de delimitare dintre proprietatea reclamanţilor şi a pârâtului în scopul obţinerii

unui front la stradă mai mare pentru a face posibilă emiterea autorizaţiei de

construire şi pentru a facilita accesul auto în interiorul imobilului (acces obligatoriu,

condiţionat pentru eliberarea Autorizaţiei de construire pentru o policlinică). De

asemenea, expertul răspunde corect la obiectivele formulate de reclamanţii C.,

constatând abaterile tehnice expuse la Capitolul "Concluziile prezentate în raportul

de expertiză", dar elaborează o variantă de grăniţuire între imobile carie are la bază

planul care a stat la baza Autorizaţiei de construcţie nr. ..., folosind

aşadar o documentaţie tehnică, despre care chiar dânsul spune că este întocmită total incorect.

Variantele de grăniţuire care respectă dreptul de proprietate al fiecărei părţi, astfel cum este înscris în cartea funciară, întinderea dreptului şi limitele de proprietate şi care are la bază hărţile de carte funciară, precum şi planului Primăriei din 1930, 1941, 1971, 1994 sunt cele întocmite în Anexa nr. 11 şi 13 la raportul de expertiză.

În consecinţă, văzând cele ce preced, actele dosarului, va obliga pârâtii sa lase în deplina folosinta si posesie reclamantii asupra suprafetei de 91 mp din imobilul situat în ..., Calea ... , nr. ..., Jud. ...,  înscris în CF nr. ..., nr. top ... , va dispune granituirea dintre proprietatile partilor conform Anexa 11 a raportului de expertiza- întocmit şi depus la 13.11.2013, variantă în care se reconstituie limita de proprietate conform hărţilor de carte funciară.

În acest context, apare necesară soluţia contrară de respingere ca neîntemeiata pentru cererea reconventionala extinsa si precizata.

În baza art. 274 Cpc, dispune obligarea pârâtului D. G. la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, onorariu de expert şi onorariu de avocat-2704,5 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului U. T. B.

Admite actiunea civila precizata formulată de reclamanţii C. M. I. şi C. M. cu domiciliul procesual ales în ..., C. ..., nr. ..., ap. ..., judeţul ... în contradictoriu cu pârâţii D. G.  domiciliat în ..., str. ..., nr. ..., judeţul ..., B. A. şi B. E. domiciliat în ..., str. ..., nr. ..., judeţul ..., S. R. PRIN MUNICIPIUL ... cu sediul în ..., str. ..., nr. ..., judeţul ..., U. Ş. A. M. C. cu sediul în ..., str. ..., nr. ..., judeţul  ...

Obliga pârâtii sa lase în deplina folosinta si posesie reclamantii asupra suprafetei de 91 mp din imobilul situat în ..., Calea ..., nr. ..., Jud. ..., înscris în CF nr. ..., nr. top ...

Dispune granituirea dintre proprietatile partilor conform Anexa 11 a raportului de expertiza- întocmit şi depus la 13.11.2013, variantă în care se reconstituie limita de proprietate conform hărţilor de carte funciară.

Respinge ca neîntemeiata cererea reconventionala extinsa si precizata formualtă de pârâtul reclamant reconvenţional D. G. a formulat cerere reconventionala în opoziţie cu reclamanţii pârâţi reconvenţionali: C. M. I. si C. M. din ... cu domiciliul procesual ales in ..., C. ..., nr. ... ap. ..., jud. ..., a solicitat si împrocesuarea următorilor pârâţi: B. A. si soţia B. E. din ..., str.  ..., nr. ..., jud. ..., S.  R. prin Municipiul ..., str.  ..., nr. ..., jud. ..., U. Ş. A. M. in calitate de continuatoare a I. A. din ..., str.  ..., nr. ...,  jud. ...

Dispune obligarea pârâtului D. G. la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, onorariu de expert şi onorariu de avocat-2704,5 lei.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19.02.2015.

JUDECĂTORGREFIER

S. M. E.  M.

Domenii speta

Spete similare