Partaj judiciar

Sentinta civilaNr. 3211/2016

Sedinta publica de la 12 Decembrie 2016

Instanta constituitadin:

INSTANTA

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei X la data de 22.07.2015 sub nr. de dosar X reclamantele-parate XGH. X si X X au chemat in judecata pe paratii-reclamantiX X-X,X Xsi X X, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa se dispunapartajarea averii succesorale ramase de pe urma defunctului X X, decedat la data de 5.05.1973, a carui mostenire a fost dezbatuta prin Certificatul de Mostenitor nr. X din 24.12.1973; sa seconstate deschisa mostenirea ramasa de pe urma defunctei X X, decedata la data de 18.03.2013, dezbatand aceasta mostenire stabilind in cadrul dezbaterii masa succesorala, mostenitorii, cotele, pentru ca in final sa sedispuna iesirea din indiviziune; cu cheltuieli de judecata.

In fapt, reclamante-parate au aratat ca, sunt fiicele defunctilor X X si X X, iar paratii-reclamantisunt descendentii si sotia supravietuitoare a fratelui lor, X X, decedat la data de 04.06.2008. Dupa decesul tatalui lor,survenit in anul 1973, a fost dezbatuta mostenirea emitandu-se in acest sens certificatul de mostenitor nr. X din 24.12.1973. In cadrul acestui certificat s-a stabilit calitatea de mostenitori acceptantia defunctei X X ( X), sotie supravietuitoare, cu o cota de 1/4 din mostenire si a defunctului X X, fiu, cu o cota de 3/4 din mostenire. In masa succesorala se regaseste in prezent numai 1/2 din casa de locuit situata in vatra satului X, com. X, deoarece terenul, aflat la acel moment in cadrul CAP-ului, a facut obiectul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate si se regaseste in cuprinsul Titlului de proprietate nr. X din 27.08.1998, eliberat pe numele defunctei X X.

Reclamantele-parate, au aratat ca,au renuntat la succesiune dand in acest sens declaratii de renuntare. Cu privire la acest certificat de mostenitor, arata faptul ca nu s-a facut iesirea din indiviziune.

La data de 18.03.2013, a decedat si X X. Calitatea de mostenitori acceptanti ai acestora o auele, reclamantele, cu o cota de 1/3 pentru fiecare, dar si paratii-reclamantiX X X si X X, in calitate de nepoti de fiu predecedat, prin institutia reprezentarii, ambii cu o cota de 1/3 din mostenire, atat cat ar fi luat tatal lor daca ar fi fost in viata.

Reclamantele-parate, sustin ca, masa succesorala, ramasa de pe urma defunctei, se compune din:

- ?din casa de locuit situata in sat X X com.X, construita in anul 1950, din paianta, acoperita cu tabla avand urmatoarele vecinatati: X, formata din 3 camere, hol, bucatarie, beci si anexe, reprezentand cota sa de contributie la dobandirea bunului.

- 1/4 din casa de locuit situata in sat X X comunaX, construita in anul 1950, reprezentand cota succesorala stabilita de pe urma defunctului X X, prin certificatul de mostenitor nr. X din 24.12.1973.

- suprafata de 2 ha si 8199 m.p. teren situat in comuna X, jud. X, din care 1399 teren intravilan, aferent casei de locuit, si 2 ha si 6800mp teren extravilan, identificat ca atare in Titlul de proprietate Xdin 27.08.1998.

Reclamantele –parate, sustin ca, stapanescalaturi de parata-reclamantaX X imobilul succesoral, casa si teren aferent, elecontinuand sa locuiascain camerele ocupate de mama acestora, iar cumnata lorintr-o anexa folosind si o camera din casa veche.

Au incercat solutionarea pe cale amiabila a litigiului. Parte din paratii-reclamantiau colaborat dandu-le chiar copii de pe actele de identitate. Neintelegerile au aparut la momentul formarii loturilor, desi in prezent aceasta posesie este exercitata independent, fiind create deja unitati locative distincte.

Cu privire la masa succesorala arata faptul ca imobilul casa de locuit are o valoare de impunere de 10.684 lei, conformCertificatului fiscal, iar privitor la suprafata de teren, valoarea acestuia este de 18.984 lei ( 58101ei - teren curti constructii, 2454 lei - teren arabil intravilan, 107201ei - teren arabil extravilan).

In dovedirea cererii de chemare in judecata solicita proba cu acte, interogatoriu paratilor, expertiza in constructii si expertiza topometrica.

In drept,a invocat art.963 si urmatoarele Cod civil, art.975 Cod civil, art.1100 Cod civil, art.1106 Cod civil, art. ll32 Cod civil si art.979 si urmatoarele Cod procedura civila.

In sustinere au atasat copie de pe inscrisuri ( f. 6-27).

La data de 25.08.2015 paratii-reclamanti au depus la dosar intampinaresi cerere reconventionala,prin care au aratat ca, sunt de acord cu actiunea formulata de reclamante si aceasta opinie si-auexprimat-o intotdeauna fata de acestea.

Arata ca, sunt fiii, respectiv sotia supravietuitoare a defunctului X X decedat la 4.06.2008, care a fost fratele reclamantilor si fiul defunctilor X X si X X.

Succesiunea defunctului X X a fost dezbatuta prin Certificatul de mostenitor nr. X din 24 decembrie 1973, iar in urma sa au ramas ca mostenitori acceptanti ai succesiunii X X, in calitate de sotie supravietuitoare cu cota de ?din masa succesorala a defunctului si autorul comun al acestora, X X in calitate de fiu cu cota de 3/4 din masa succesorala a defunctului. Reclamantele-parate XX si X X, ce se numeau la acel moment X, nefiind inca casatorite, au renuntat la succesiunea defunctului.

Masa succesorala ramasa de pe urma defunctului X X a fost formata din cota de 1/2 din imobilul casa de locuit situat in sat X X,comuna X, jud X. Restul cotei de 1/2 din imobilul situat in satul X X,comuna X, jud X, este cota proprie a sotiei supravietuitoare X X, careia i se zicea si X, fiind partea ce i se cuvine din comunitatea de bunuri imobilul fiind construit in timpul casatoriei sale cu sotul sau, X X.

In ce o priveste pe X X, aceasta a decedat la 18.03.2013. In urma sa au ramas ca mostenitori cu vocatie succesorala reclamantele-parate, in calitate de fiice si paratii-reclamanti X X si X X X, in calitate de nepoti de fiu predecedat, acestia venind la succesiunea defunctei prin reprezentarea tatalui lor decedat, X X

Cotele succesorale sunt de 1/3 pentru XX, 1/3 pentru X X si 1/3 pentru paratii-reclamanti, X X si X X X, cu mentiunea ca in interiorul acestei cote acestia aucote egale de 1/6 pentru fiecare din masa succesorala a defunctei.

In ceea ce-ipriveste pe X X, X X X, acestia auacceptat tacit succesiunea defunctei, stapanind si folosind bunurile mobile si imobile ale defunctei facand acte de acceptare tacita a succesiunii defunctei in acceptatiunea art. 1110 alin 2 Codcivil.

Din verificarile succesorale notariale, rezulta ca reclamantele au dat declaratii de optiune succesorala referitoare la succesiunea defunctei la 3.06.2013 si 26.06.2013.

Pentru clarificarea situatiei mostenitorilor acceptanti ramasi de pe urma defunctei X X, consideraca se impune ca aceste declaratii sa fie depuse la dosar de reclamantele-parate, fiind acte ce intereseaza cauza atat din prima instanta,dar si a lor, a paratilor pentru a-siputea face aparari in consecinta.

Sustin ca, in ceea cepriveste masa succesorala ramasa de pe urma defunctei X X,aceasta este formata din :

-cota de 5/8 din imobilul casa de locuit situata in satul X X,comuna Xjud X, pe care defuncta a dobandit-o in proportie de 1/2 prin constructie in timpul casatoriei cu sotul sau X X, si in proportie de 1/8 prin mostenire de la sotul sau, prin CM X/1973.

-cota de 1/1 din suprafata de teren de 2 ha si 8199 m.p. situata pe raza satului X X,comuna X, jud X, reconstituita prin Titlul de proprietate Xdin 27.08.1998 din care suprafata de 1399 mp este situata in intravilan si este aferenta casei de locuit sus mentionata, iar 2 ha si 6800 mp este situata in extravilanul satului X X,comuna X, jud X, avand categoria de folosinta in cea mai mare parte arabila.

Avand in vedere ambele succesiuni ale defunctelor X X si X X, concluzioneaza ca sunt in indiviziune asupra suprafetei de teren reconstituita prin Titlul de proprietate Xcat si asupra casei de locuit situata in satul X larg,comuna X, jud X.

Cotele sunt insa inegale, infunctie de compunerea masei succesorale a fiecarui defunct si de cum au fost acceptate cele doua succesiuni.

Astfel, daca terenul inscrisin Titlul de proprietate Xdin care 1399 mp intravilan si 2 ha 6800 mp in extravilan, se imparte in cote de 1/3 pentru fiecare din reclamanti si 1/3 pentru paratii-reclamanti,X X si X X X, la imobilul casa de locuit situatia este diferita, cota lor, a tuturor paratilor-reclamanti, X XX, X X si X X, fiind de 3/8+5/24=(9+5)/24= 14/24 din acest imobil,mai mare decat a reclamantelor, carora li se cuvine doar 5/24 pentru fiecare din aceasta constructie.

In ceea ce priveste folosinta bunurilor supuse partajarii, sustine parata-reclamanta X X, calocuiestein casa de locuit din litigiu de peste 40 de ani. In acest imobil a trait alaturi de socri si de sotul ei X X pana la decesul fiecaruia dintre ei. Ulterior, a continuat sa stapaneascaacest imobil,fiind unica ei locuinta. Socrii sai, au insistat ca easi sotul acesteiasa se stabileasca la tara, salocuiascaimpreuna cu ei,iar la batranete sa le aibade grija, ceea ce s-a si intamplat. In acest imobil s-aunascut si paratii-reclamanti, X X X si X X,si au locuit efectiv in acesta pana si-auintemeiat propriile lorfamilii.

Avand in vedere lunga si indelungata folosinta a imobilului,avand nevoie de spatiu si de sporirea conditiilor de locuit deoarece casa avea doar doua camere si un hol, la acest imobil, au adus in timp mai multe lucrari de imbunatatiri si constructii noi, sporindu-i confortul si valoarea. Despre aceste lucrari, vorface vorbire in cererea reconventionala, ele constituind un drept de creanta al acestora, ce urmeaza a fí avut in vedere dupa caz la efectuarea partajului.

In ce le priveste pe reclamantele-parate, acestea nu au stapanit imobilul din litigiu, iar pe timpul vietii bunicii, respectiv soacrei sale X X, abia daca veneau in vizita la aceasta. Ulterior, dupa decesul acesteia, reclamantele-parateau inceput o serie de sicane la adresa lor, au incercat sa decupleze imobilul de la curentul electric, sa incuie o parte din camerele casei, ducand o politica de intimidare mai ales la adresa lui X X, care a locuit dintotdeauna in acesta casa si nu detine alt imobil in proprietate.

Sustin ca, prin expertizele ce se vor efectua, se va verifica daca acest imobil poate fi partajat in natura prin formarea a 2 unitati locative functionale asa cum sugereaza reclamantele-parate.

Arata ca, paratii-reclamanti, solicita a se avea in vedere ca reclamantele –parate locuiesc pe raza altor localitati,au propriile imobile in proprietate si nu au fost interesate sa locuiasca vreodata in satul si comuna X, jud X.

Pe de alta parte, suprafata de teren aferenta imobilului de numai 1399 mp este insuficienta pentru a forma 2 unitati locative distincte unor gospodarii la tara ,unde suprafata aferenta ar trebui sa fíe de minim 1000 mp.

In ce priveste terenul extravilan, arataca prin propunerea de mediere facuta de reclamantele-parate, acestea si-au ales cele mai bune si cele mai fertile terenuri,aspect cu care ei,paratii-reclamanti,pe buna dreptate nu auputut fi de acord,avand aceleasi drepturi ca si reclamantele-parate sa primeascaterenuri de aceeasi categorie,destinatie si valoare.

Avand in vedere aceste aspecte, solicitaca expertiza topometrica sa lotizeze terenul extravilan in 3 loturi egale, urmand ca fiecare dintre eisa primeascaterenuri din aceeasi categorie si destinatie, astfel incat sa nu fie prejudiciati din punct de vedere valoric si nici al destinatiei pe care terenurile o au. Eiparatii solicita ca bunurile supuse partajarii sa le fie atribuite in indiviziune.

Pe cale de cerere reconventionala au solicitat ca in contradictoriu cu reclamantele-parate, prin hotararease va pronunta, sa se constateca la imobilul din litigiu casa de locuit, situat in sat X X,comuna X, jud X,ei,paratii –reclamanti au un drept de creanta constand in contravaloarea lucrarilor de imbunatatiri si de constructii noi,pe care le vorenumera in prezenta, urmand ca acesta sa fie scazut din valoarea masei de impartit sau sa le fie platite de reclamante,in functie de modalitatea concreta in care se va dispune partajarea.

Lucrarile efectuate la imobil de-a lungul timpului sunt:

-au transformat o anexa din scandura intr-o camera de locuit cu pereti din

valatuci cimentati interior exterior, pe care au acoperit-o cu tabla- 500 lei;

-au construit la aceasta camera sus mentionata prispe din beton,precum si o

veranda din schelet metalic si sticla,acoperita cu tabla-400 Iei;

-au construit o veranda in fata casei propriu-zise,din lemn si sticla acoperita

cu tabla- 500 lei;

-autras apa in curte-50 lei;

-au schimbat acoperisul din tabla la imobilul propriu-zis, ce era degradat,cu

unul nou,montand tabla noua-500 lei;

-au executat alei betonate in fata casei, in curte si in fata

portii-50 lei;

-au construit garduri in curte din fier forjat cat si in fata portii-200 lei;

-au construit cotet de porci din caramida cu pardoseala betonata-100 lei;

-au construit un coser suspendat din stalpi fier si plasa de sarma acoperit cu

azbest-50lei;

-auconstruit doua magazii din lemn-50 lei.

-aumontat 60 buc spalieri pentru via din curte-100 lei.

-auconstruit gardurile la strada cu soclu de beton,stalpi din fier si

scandura- 500 lei.

Sustin ca, valoarea acestui drept de creanta urmeaza fie a fi scazut din valoarea masei partajabile daca imobilul leva fi atribuit in natura,fie solicitaca reclamantele-parate sa fie obligate la plata acestuia,in functie de eventualele lotizari ce se vor efectua.

In drept, a invocat disp. art. 205, 209 si 987Cod procedura civila, art. 1345 Cod civil.

La data de 23.09.2015, reclamantele-parate au depus la dosar raspuns la intampinarea si la cererea reconventionala, formulate de catre paratii –reclamanti, prin acrea au aratat ca nu pun in discutie cotele indicate prin intampinare, sunt cote prevazute in Codul civil, calculate conform acestuia. Nu sunt discutii cu privire la certificatul de mostenitor intocmit dupa moartea tatalui lor.

Au precizat ca, nu este reala sustinerea paratilor referitoare la stapanirea imobilului in intregime de catre X X. Aceasta a stapanit exact atat cat au aratat prin cererea initiala si cat stapaneste si in prezent. Aceasta s-a casatorit cu fratele lorla o varsta foarte frageda si au locuit initial in camera pe care o stapanesc si in prezent, camera pe care parintii lorau construit-o ulterior edificarii casei de locuit. Prin intampinare acestia doresc sa creeze o confuzie in ceea ce priveste partea de imobil stapanita de ei si partea de imobil stapanita de mama acestora, pana la deces, si dedupa decesul acesteia. Imobilul nu a avut doua camere si un hol, ci trei camere si un hol, iar lucrarile pe care le-au efectuat paratii-reclamantile-au facut dupa anul 2012 si au fost executate la anexa in care au locuit si locuiesc si in prezent cei din familia X.

Precizeaza ca este neadevarata si sustinerea cu privire la imposibilitatea partajarii in doua unitati locative. Exista deja aceasta partajare, exista din timpul vietii mamei lor, si este mentinuta si in prezent.

Cu privire la cererea reconventionala, arata faptul ca imobilul nu a fost in permanenta ingrijit si imbunatatit de X X si defunctul X X ci de parintii lor, de mama lor pana la deces. Punctual, aratafaptul ca:

1. nu au transformat o anexa din scandura intr-o camera de locuit cu pereti de valatuci. In realitate acestia s-au mutat in magazia atelierului tatalui, constructie din valatuci si acoperita cu tabla, pe care ulterior au imbunatatit-o.

2. exista o veranda din schelet metalic in fata anexei in care locuieste X X, iar prispa este pe o portiune foarte mica, numai in fata anexei.

3. acestia nu au construit niciodata veranda din lemn si sticla din fata casei. Aceasta constructie exista si a fost executata de parinti.

4.nu au tras apa in curte, ci in partea de imobil stapanita de X X.

5. nu au schimbat acoperisul din tabla la intreg imobilul, asa cum insinueaza, ci numai pe camera pe care o ocupa din casa veche. In prezent partea de imobil stapanita de acesteaeste acoperita cu tabla pusa de parintii lor.

6. nu au executat alei betonate in fata casei, in curte si in fata portii. Aleile betonate au fost facute de parinti. Familia X a turnat o „ scliviseala de ciment" peste pamant, intre aleea betonata si casa, lucrare care s-a degradat, astfel ca acum abia se mai vede.

7.nu au construit garduri din fier forjat in curte si nici in fata portii. Este vorba de un gardut decorativ de maxim 40 cm inaltime. In zona portii nu exista gard, ci o bara de sprijin.

8. nu ei au construit cotetul din caramida, pentru porci, ci mama lor.

9.Exista un coser din stalpi de fier si plasa pe partea lor de imobil, construit de acestia; nu stiudaca exista si magazie de lemne sau cati spalieri sunt la vie.

10.cu privire la gardurile de la strada, aratafaptul ca soclu a fost turnat din banii mamei lor, cu banii trimisi tot de ele. Paratii au inlocuit scandura in partea lor de imobil. Pentru a face gardul si in partea lor, in martie 2012, au trimis lui X X bani, prin mandat postal.

Sustin ca, fratele lor a avut probleme si in permanenta a fost ajutat de parinti. Mama acestorapana la deces a incasat pensie si a fost ajutata si de catre ele. Nora acesteia, desi statea „dupa gard" ( partajarea imobilului exista deja, asa cum am aratat), nu intelegea sa o ajute cu nimic si chiar o ameninta in permanenta sa plece la fete ca doreste sa vanda casa.

La data de 06.10.2015, paratii-reclamanti au depus la dosar raspuns la intampinarea formulata la cererea reconventionala de catre reclamantele - parate, prin care au aratat ca sustinerea lorca, X X locuieste si stapaneste imobilul de peste 40 de ani,este una reala.

Reclamantele –parateincearca,atat prin actiunea formulata dar si prin cele sustinute inintimpinare, sa creeze o falsa impresie prin inducerea ideii ca imobilul din litigiu formatdin casa si teren aferent, ar fi partajat din punct de vedere faptic. Atat reclamantele-parate,cat si ei paratii-reclamanti, sunt titularii unor cote succesorale indivize ideale si abstracte, nematerializate in mod concret,pe care le exercita asupra imobilului in totalitatea sa, acesta nefiind inca impartit din punct de vedere faptic. Exista un singur nobil si nu asa cum le intituleaza reclamantele-parate, mai multe parti, astfel incat sa stie care estepartea lor si care a noastra.

Sustine ca, ea, X X, locuieste in aceasta casa din 1973,1a rugamintea soacrei sale X X, care dupa decesul sotului sau X X, a rugat-o pe ea si pe fiul sau X Xsa ramana in imobil si sa se gospodareascaimpreuna.

Din casa de locuit propriu-zisa, eiparatii-reclamanti, auocupat intotdeauna o camera si un chiler si au folosit impreuna cu X X holul dintre cele doua camere,in timpce X X a locuit in cealalta camera si chilerul de langa ea, folosind impreuna cu noi holul de acces. Pentru ca acest spatiu de locuit era insuficient, au fostnevoiti sa extinda constructiile , sa transforme anexa in camera de locuit si sa edificam toate celelalte constructii, despre care au facut vorbire in cererea reconventionala.

In ceeaceprivestelucrarile de imbunatatiri si constructii noi solicitate in cererea reconventionala, acestea au fost facutedecatreX X in timpul casatoriei cu sotul sau, X Xsi continuate si intretinute deX X X si X X. Nu este adevarat ca aceste lucrari ar fi fost efectuate de X X si X X.

Sustin ca, X X si sotul ei, au avut venituri si au fost incadrata in munca. Toate veniturile lor s-au investit in imobilul din litigiu si in ajutorul pe care l-au acordat soacrei sale. Aceasta este pensionara inainte de anul 1989, iar veniturile sale nici nu-i puteau permite,vaduva fiind, sa faca imbunatatiri la imobil. Pensia sa abia ii ajungea pentru alimente si medicamente.

Mai sustin ca, anexa din curte pe care au transformat-o in camera de locuit,era o magazie rudimentara,provizorie,din scandura si paie.

Ei aufacut peretii din valatuci pe care i-au cimentat interior si exterior,i-au pus acoperis din tabla si i-au construit si veranda,pe care o folosescca si bucatarie de vara si hol la intrare.

Veranda la casa de locuit propriu-zisa nu exista initial, ea fiind construita tot de ei, asa cum de altfel au precizat. La momentul la care au ridicat aceasta veranda, X X,tatal reclamantelor era demult decedat.

Apa in curte s-a tras pentru intreg imobilul. Curtea nu e delimitata cum deja au precizat in partea acestora si partea lor . Afirmatia reclamantelor cu privire la aceasta lucrare nu are nici o semnificatie juridica decat ca lucrarea este recunoscuta.

Aleile betonate din curtea imobilului au fost executate de ei, paratii –reclamanti si de X X Cu privire la aceasta lucrare, nu e vorba doar de o „scliviseala de ciment" peste pamant, asa cum ironizeaza reclamantele-parate.Impreuna cu X X eiparatii –reclamanti,X X si X X X,aumuncit personal la aceste lucrari, impreuna cu mai multe persoane,pe care le-au platit in acest sens.

La fel s-a intamplat si cu gardurile din curte, ce separa casa de locuit de gradina si de aleea betonata in trepte,existenta in afara curtii, de la poarta pana in strada,pe care le-auconstruit tot ei, paratii-reclamanti, ce aumuncit la executarea lor si le-au suportat din punct de vedere financiar.

In ce priveste acoperisul la imobilul propriu-zis,tabla a fost schimbata in totalitate,cu banii lorsi cu bani imprumutati de la prieteni, pentru ca lucrarea a fost una costisitoare inca de la acea vreme.

Cotetul din caramida pentru porci a fost folosit si de X X care crestea animale, in special pentru reclamantele - parate, dar constructia lui a fost facuta de X X si de sotul sau X X asa cum au precizat in cererea reconventionala.

In ce priveste gardurile de la strada, acestea au fost construite de X X si refacute de elX X X. El a cumparat materialele specifice acestui gen de lucrari si personal a batut scandura,ce a fost schimbata in totalitate.

Este adevarat ca reclamanta X X i-a trimis o suma de bani pentru repararea gardului,cu care a cumparat o parte din scandura necesara,dar aceasta nu reprezinta nici macar 25% din pretul lucrarii totale.

Prin raspunsul formulat in intimpinare, reclamantele-paratedau dovada de rea credinta si nesocotesc munca de-o viata a paratei-reclamante X X si a sotului acesteia,dar si a lora paratilor –reclamantiX X X si X X,pe care acum doresc sa o imparta la partaj, desi aceste lucrari nu fac parte din masa succesorala.

Sustine ca, parata-reclamanta X X nu si-a exprimat niciodata intentia de a vinde imobilul, mai ales ca esteo persoana in varsta, cu probleme de sanatate si fara un alt imobil in proprietate.

La data de 02.12.2015, reclamanta-parata XX a inaintat la dosar note de sedinta, prin care a aratat ca solicita sa se dispuna partajareaimobilelor casa de locuit si teren, in natura si solicita atribuireain proprietatea saa unei 1/3 din suprafata de terensituata in intravilanul localitatii X , care masoara 1399m.p. cat si din extravilan.

De asemenea, arata ca solicitasa-i fie atribuite bunuri in natura, avand in vedere ca stapaneste impreuna cu sora sa o parte din imobilul situat in intravilan, cat si din terenurile situate in extravilan, deoarece intentioneaza sa se mute in localitatea X si sa-si construiasca o casa.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, interogatoriu, proba testimoniala si expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie si in specialitatea constructii.

Din analiza probelor administrate se retin urmatoarele:

Potrivit Certificatului de mostenitor nr. X/1973 emis de Notariatul de Stat Local X la data de 24.12.1973 de pe urma defunctului X X, cu ultim domiciliu in localitatea X, jud. X, decedat la data de 05.05.1973, masa succesorala se compune din 800 m.p. teren siliste cu 1/2 casa situata pe acest teren, imobil situat in vatra satului si comunei X, jud. X, intre vecinii: X, X si drumul detinut de defunct astfel: terenul prin inzestrare de la parinti, iar casa a fost facuta in timpul casatoriei, contributia sotilor fiind egala, conform declaratiei sotiei supravietuitoare, confirmata si de copiii defunctului. Mostenitorii defunctului X X au fost retinuti ca fiind X X, sotie, cu o cota de ? si X X fiu cu o cota de 3/4. S-a retinut ca renuntatori la succesiune sunt X X, fiica si X X, fiica.

La data de 27.08.1998 Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor X a emis pe numele X X Titlul de proprietate nr. Xprin reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 2 ha 8199 m.p. situata pe teritoriul satului X X, com. X, jud. X,din care 2ha 6800m.p. teren extravilan si 1399 m.p. teren intravilan.

Potrivit certificatului de atestare fiscala nr. X emis de Primaria com. X, jud. X,rezulta ca X X figureaza in evidentele fiscale ale acestei institutii cu o casa de locuitsi anexe si cu suprafata de 26800 teren extravilan si 1399 m.p. teren intravilan si nuare creante fiscale.

Potrivitadeverintei nr. X din 15.07.2015emisa de Primaria com. X, jud. X, rezulta ca X X figureaza in registrul agricol al satului X , vol 5 poz. 1 cu o casa de locuit si anexe construita din anul 1950 din paianta acoperita cu tabla, avand o suprafata aferenta constructiei de 1399 m.p., iar in extravilan 26800 m.p. se mentioneaza ca suprafata de 2,17 ha este arendat.

Potrivitprocesului verbal de identificare a imobilului incheiat la data de 23.05.2013 ,sub nr. X de Comuna X, rezulta ca a fost identificat imobilul proprietatea lui X X in suprafata de 1399 m.p. cu urmatoarele vecinatati: X.

Potrivit certificatului pentru atestarea ca petentul este cunoscut ca proprietar nr. 3394 din 15.05.2013emis de Comuna X s-a constatat ca X X figureaza inscrisa in registrul agricol vol 5, poz 1 asupra imobilului compus din 84 m.p. cu vecinii X, sau a constructiei din paianta construita in anul 1950 formata din 2 camere si hol.

Potrivit certificatului de sarcini nr. X/16.07.2015emis de OCPI X , BCPI X, rezulta ca nu sunt inregistrate sarcini pe numele lui X X si X X.

La data de 18.03.2013 a decedat X X, asa cum rezulta din copia certificatului de deces nr. 20/19.03.2013 aflata la fila 20 dosar.

Potrivit Anexei nr. 24 privind sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale emisa de Primaria com. X, jud. X sub nr. X/14.05.2013 rezulta ca pe urma defunctei X X au ramas in calitate de prezumtivi mostenitori urmatorii X X X, in calitate de nepot, X X, in calitate de nepot, X X in calitate de fiica si XX in calitate de fiica.

Din Incheierea nr. 25/16.07.2015 privind verificarile efectuate in evidentele succesorale ale Camerei Notarilor Publici Iasi si ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, emisa de Biroul Individual Notarial X rezulta ca la data eliberarii fiecarui act de interogare a registrelor, in cauza succesorala a defunctei X X,decedata la data de 18.03.2013, cu ultim domiciliu in com. X,jud. X, nu s-a dezbatut procedura succesorala, nu s–au gasit inregistrate testamente, dar s-au gasit declaratii privind optiunea succesorala, respectiv declaratia numitei X X, nr. X/03.06.2013 autentificata de BNP X X, din mun. X si declaratia numitei XX, nr. X/26.06.2013 autentificata de BNP X din mun. X.

Potrivit declaratiei autentificata sub nr. 253/03.06.2013 X X a declarat ca accepta in mod expres succesiunea defunctei X X, decedata la data de 18.03.2013, cu ultim domiciliu in com. X, jud. X, in calitate de fiica.

Potrivit declaratiei de acceptare a succesiunii legale autentificata sub nr. 1370/26.06.2013 XX a declarat ca accepta in mod expres succesiunea defunctei X X, decedata la data de 18.03.2013, cu ultim domiciliu in com. X, jud. X, in calitate de fiica.

Intrucatmostenirea se deschide prin moarte, constatand ca,X X a decedat ladata de 18.03.2013,cu privire ladeschiderea succesiunii ramase de pe urma acesteia sunt aplicabile urmatoarele dispozitii ale codului civil:

Art. 953 C. civ. prevede ca mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe peroane in fiinta.

Art. 954 C. civ. care prevede ca mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.

Conform art. 962 C. civ. pentru a putea mosteni o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament.

Art. 963 C. civ stabileste ca mostenirea se cuvine, in ordinea si dupa regulile stabilite in Titlul II, sotului supravietuitor si rudelor defunctului si anume descendentilor, ascendentilor si colateralilor acestuia, dupa caz.

Art. 1108 alin.1) C. civ. acceptarea poate fi expresa sau tacita. Acceptarea este expresa cand succesibilul isi insuseste explicit titlul sau calitate de mostenitor printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata. Acceptarea tacita este cand succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea sa il faca decat in calitate de mostenitor.

Art. 1110 C. civ. stabileste ca actele de dispozitie juridica privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra mostenirii atrag acceptarea tacita a acesteia ( alin.1). De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacita a mostenirii actele de dispozitie, actele de administrarea definitiva ori de folosinta a unor bunuri din mostenire. Actele de conservare, supraveghere si administrarea provizorie nu valoreaza acceptare, daca din imprejurarile in care acestea au fost efectuate nu rezulta ca succesibilul si-a insusit prin ele calitatea de mostenitor ( alin. 3).

Potrivit art. 1120 C. civ. (1) Renuntarea la mostenire nu se presupune, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1.112 si art. 1.113 alin. (2).

(2) Declaratia de renuntare se face in forma autentica la orice notar public sau, dupa caz, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, in conditiile si limitele prevazute de lege.

(3) Pentru informarea tertilor, declaratia de renuntare se va inscrie, pe cheltuiala renuntatorului, in registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii.

Art. 1121 C. civ. prevede efectele renuntarii

(1) Succesibilul care renunta este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor.

(2) Partea renuntatorului profita mostenitorilor pe care i-ar fi inlaturat de la mostenire sau celor a caror parte ar fi diminuat-o daca ar fi acceptat mostenirea.

Din actele de stare civila depuse la dosarul cauzei, pozitia exprimata de parti si materialul probator administrat in cauza rezulta ca, mostenitori cu vocatie succesorala ramasi de pe urma defunctei X X sunt XX, in calitate de fiica, X X, in calitate de fiica siX X si X X-X, in calitate de nepoti de fiu predecedat (X X decedat la data de 04.06.2008, potrivit certificatului de deces aflat in copie la f. 13 dosar).

Pentru a verifica calitatea de mostenitor acceptant instanta urmeaza a analiza materialul probator administrat in cauza, respectiv pozitia partilor si declaratiile autentice de acceptaremai sus analizate.

Instanta retine ca partile nu si-au contestat calitatea de mostenitori acceptanti . De asemenea din declaratiile martorilor audiati rezulta ca, dupa decesul defunctei X X in imobilul succesoral a continuat sa locuiasca X X, sotia supravietuitoare a defunctului X X iar paratii X X si X X-X au facut lucrari de intretinere si imbunatatire la imobilul succesoral. De asemenea, se desprinde concluzia ca toate partile din prezentul dosar au continuat sa stapaneasca parti din imobilele ramase de pe urma defunctei.

Fata de dispozitiile legale citate mai sus, raportate materialului probator administrat in cauza , instanta stabileste ca, mostenitori legaliacceptanti ai defunctei X X sunt: XX, in calitate de fiica, cu o cota de 1/3 din masa succesorala,X X, in calitate de fiica, cu o cota de 1/3 din masa succesorala siX X si X X-X,in calitate de nepoti de fiu predecedat, cu o cota de 1/3 din masa succesorala.

Pentru identificarea bunurilor care compun masa succesorala, au fost efectuate in cauza o expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii si o expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie.

Astfel, prin Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii, intocmit de expert X si depus la dosarul cauzei la data de 06.06.2016 ( f. 10-68, vol II) a fost identificat imobilul situat in sat X X, com. X, jud. X si s-a concluzionat ca amplasamentul este situat in zona centrala a satului X, cu acces direct din drumul judetean 243 X - X si din drumul satesc 1376 satesc, avand ca vecini: X. De asemenea, s-a aratat ca imobilul este compus din locuinta C1,alcatuita din 2 camere, un hol si o veranda, construita din anul 1950, locuinta C2,alcatuita din 1 camera si o marchiza, construita din anul 1980 sianexe gospodaresti: chiler, bucatarie, magazie, beci, atelier, coser 1, WC, coser 2, sopron 1, poiata, cotet porci, sopron 2.

Prin Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie, intocmit de expertX si depus la dosarul cauzei la data de 07.06.2016 ( f. 69-89, vol II) a fost identificata suprafata de 2ha 8199 m.p. teren inscrisa in Titlul de proprietate nr. X din 27.08.1998, din care 1399 m.p. teren intravilan si2ha 6800 m.p. teren extravilan.

Instanta retine ca partile nu au contestat rapoartele de expertiza efectuate in cauza, care sunt confirmate si de actele depuse la dosarul cauzei, precum si de declaratiile martorilor, astfel incat urmeaza, ca in temeiul art. 330 C. proc. civ. sa aprecieze ca acestea sunt utile pentru justa solutionare a cauzei.

Cu privire la compunerea masei succesorale instanta urmeaza a retine, potrivit materialului probator administrat in cauza ca aceasta se compune din :

- cota de 5/8 dintr-un imobil situat in sat X X, com. X, jud. X, intre vecinii X, compus din: locuinta C1,alcatuita din 2 camere, un hol si o veranda, construita din anul 1950, locuinta C2,alcatuita din 1 camera si o marchiza, construita din anul 1980,anexe gospodaresti,astfel cum este identificat in Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X.

- suprafata de 2ha 8199 m.p. teren inscrisa in Titlul de proprietate nr. Xdin 27.08.1998, din care 1399 m.p. teren intravilan si2ha 6800 m.p. teren extravilan, astfel cum este identificat in Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie-geodezie-cadastru, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X.

Avand in vedere Certificatul de mostenitor nr. X/1973 emis de Notariatul de Stat Local X la data de 24.12.1973 precum si solutia retinuta de instanta in precedent cu privire la succesiunea defunctei X X, urmeaza a constata ca, XX, X X si X X si X X-X sunt in indiviziune cu privire la :

- imobilul situat in sat X X, com. X, jud. X, intre vecinii N- casa parohiala, S- drum satesc 1376, E- drum judetean 243 Barlad-Bacau, V- X C. X, compus din: locuinta C1,alcatuita din 2 camere, un hol si o veranda, construita din anul 1950, locuinta C2,alcatuita din 1 camera si o marchiza, construita din anul 1980,anexe gospodaresti,astfel cum este identificat in Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X,

- suprafata de 2ha 8199 m.p. teren inscrisa in Titlul de proprietate nr. X din 27.08.1998, din care 1399 m.p. teren intravilan si2ha 6800 m.p. teren extravilan, astfel cum este identificat in Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie-geodezie-cadastru, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X.

In ceea ce privesc cotele partilor asupra bunurilor descrise mai sus urmeaza a constata ca acestea sunt diferite raportat la casa de locuit si anexele gospodaresti si la terenul inscris in Titlul de proprietate nr. Xdin 27.08.1998, situatie ce rezulta din dezbaterea celor doua succesiuni analizate, cea a lui X X si cea a defunctei X X.

Astfel instanta, urmeaza a retine ca reclamanta-parata XX si reclamanta-parata X X au fiecare o cota de cate 5/24 din imobilul situat in sat X X, com. X, jud. X, descris mai sus ( 1/3 cota proprie din cota de 5/8 a defunctei X X) si o cota de cate 1/3 din suprafata de 2ha 8199 m.p. teren inscrisa in Titlul de proprietate nr. Xdin 27.08.1998, iar paratii-reclamanti X X-X si X Xau impreuna o cota de 14/24 din imobilul situat in sat X X, com. X, jud. X, descris mai sus ( suma dintre cota mostenita de tatal lor X X de la X X , respectiv 3/8 si 1/3 cota proprie din cota de 5/8 a defunctei X X) si o cota de 1/3 dinsuprafata de 2ha 8199 m.p. teren inscrisa in Titlul de proprietate nr. Xdin 27.08.1998.

Pe cale de cerere reconventionala paratii-reclamanti au solicitat ca in contradictoriu cu reclamantele-parate, prin hotararease va pronunta, sa se constateca la imobilul din litigiu casa de locuit, situat in sat X X,comuna X, jud X, au un drept de creanta constand in contravaloarea lucrarilor de imbunatatiri si de constructii noi enumerate in cuprinsul cererii reconventionale.

Prinraspunsul la interogatoriuladministrat in cauza paratul reclamant X X a aratat ca atunci cand el avea ? ani veranda din lemn si sticla , nu exista. A mai aratat si ca apa a fost trasa de tatal sauin gospodaria comuna, tot tatal sau a schimbat tabla pe casa, a executat aleile din beton, a construit cotetul pentru porci. A precizat si faptul ca jumatate din gard a fost facut de el si fratele lui, iar pentru a doua jumatate matusa de la Piatra Neamt a trimis o parte din bani, dar manopera a fost facuta tot de el si fratele sau.

Prinraspunsul la interogatoriuladministrat in cauza paratul reclamant X X-X a aratat ca anexa imbunatatita de ei a fost initial o constructie folosita de tatal sau ca atelier, tatal sau a construit si veranda din lemn si sticla , cand el era copil. A mai aratat si ca apa a fost trasa de tatal sau in gospodaria comuna, tot tatal sau a schimbat tabla pe toata casa, parintii lui au executat aleile din beton, prin anii 1975-1985, tatal sau a construit gardul decorativ de 50-60cm,precum si cotetul pentru porci. A precizat si faptul ca initial tot gardul a fost construit de parintii sai, dupa revolutie l-au refacut, jumatate din gard a fost facut de el cu fratele lui, iar pentru a doua jumatate manopera a fost asigurata de el si un prieten de-al sau, iarmatusa de la Piatra Neamt a trimis 1000 lei pentru scandura. A mai indicat si faptul ca transformarea constructiei din magazie in camera de locuit a fost efectuata prin anii 1974-1975 si a auzit discutii prin familie cum ca aceasta a fost initial din scandura si paie.

Prinraspunsul la interogatoriuladministrat in cauza reclamanta-parata XX a aratat ca nu stie ce imbunatatiri au fost facute, nu stie de prispe, nici de veranda din schelet metalic , despre veranda din lemn a aratat ca fost facuta demama cu banii de la ele, tabla de pe casa a fost schimbata numai pe jumatate, aleile betonate din curte au fost facute de parintii ei, cotetul de porci a fost construit jumatate- jumatate, coserul a fost construit de frate dar cu bani si de la mama lor, in curte sunt numai 30 de spalieri, pentru gardul de la strada a sustinut ca a dat si ea suma de 5000 lei vechi, iar sora ei a trimis 10 milXe lei vechi, iar mama 5 milXe lei vechi. A mai aratat ca nu stie daca pentru edificarea lucrarilor au fost angajati si oameni, aratand ca fratele ei si X au batut scandura la gard. A sustinut ca defunctul X X a batut personal tabla pe jumatatea lui de casa.

Prinraspunsul la interogatoriuladministrat in cauza reclamanta-parata Apteri X a aratat ca imobilul nu a fost extins, dar au fost facute imbunatatiri: veranda din lemn pentru inchiderea prispelor a fost lucrata de frate dar a fost sprijinit financiar de mama lor, anexa exista si era din valatuci si acoperita cu tabla, iar paratii au imbunatatit-o pentru confortul lor, paratii nu au construit prispe din beton dar ai construit o veranda din schelet metalic, despre veranda din lemn a aratat ca fost facuta de fratele lor cu bani de la mama lor,tabla de pe casa a fost schimbata numai pe jumatate, aleile betonate din curte au fost facute de parintii ei, fratele sau doar a continuat pana la casa si pana la gard, treptele din fata portii au fost facute de fratele sau, cotetul de porci a fost construit fratele sau cu bani trimisi de ea, coserul a fost construit de frate pe partea lui de imobil, in curte sunt 30 de spalieri, pentru gardul de la strada a sustinut ca asora ei a dat fratelui suma de 5000 lei, scandura pentru parte paratilor de imobil a fost achizitionata de acestia, iar sora ea a trimis 10 milXe lei vechi, iar mama lor a dat 500 lei. A mai aratat ca nu stie daca pentru edificarea lucrarilor au fost angajati si oameni, aratand ca fratele ei si X au batut scandura la gard. A sustinut ca defunctul X X a batut personal tabla pe jumatatea lui de casa.

Prin declaratia data in fata instantei martora X audiata la propunerea paratilor a aratat ca, imobilul din litigiu este compus dintr o casa alcatuita din 2 camere, o sala, 2 bucatarii, construita din valatuci si acoperita cu tabla. Pe aceeasi suprafata de teren X Ion a ridicat un atelier tot din paianta tencuita cu ciment format din 2 incaperi din care in spate folosit pentru atelier, iar in fata o camaruta folosita de X X. Exista un gard intre casa de locuit si constructia ridicata cu scopul de atelier, ridicat de X X Au mai fost efectuate imbunatatiri la imobil : tabla a fost schimbata de X X nu stie daca pe intreaga suprafata a casei, l-a imprumutat cu 2500 lei vechi pentru a cumpara tabla, nu stiu daca a fost ajutat de cineva, el se pricepea la toate. Gardul a fost schimbat in totalitate si la acesta a muncit X X Au mai fost facute alei de ciment si veranda in fata casei, tot de X Ion. X X era de acord cu aceste lucrari , se intelegeau bine ca mama si fiu, nu stie daca a contribuit financiar, aceasta mereu spunea ,, faceti ca voua va ramane” . In fata portii s-a facut o terasa si o balustrada pe timpul cand traia X X si crede ca tot de el au fost facute. A mai fost nevoiede lucrari d eimbunatatire la gard, lucrari care au fost facute de cei care au ramas, respectiv de catre baieti pentru ca reclamantele pana a murit X X veneau mai rar, lucrarile fiind facute tot de X X. La imobilul unde locuieste X baietii auschimbat geamurile si usa de la un hol de sticla construit de X X Exista un cotet de porci construit din caramida de X X si un coser din leaturi construit tot de acesta.Cotetul de porci e in fata chilerului lui X X, iar coserul in dreptul imobilului lui X X Acestea erau insa folosite de ambele familii. Exista cismea in strada iar X X a tras apa de acolo in curte. De aceasta apa din curte se folosea si X X. Din strada luau doar atunci cand nu curgea. X X a lucrat in permanenta ca sofer, iar X X a lucrat ca vanzatoare, coafeza , la bucatarie la liceu, la CAP. Ei aveau venituri. X X a lucrat si ea ca bucatareasa la liceu si a iesit la pensie pe cand avea 50 de ani. X era barbatul din curte si facea toata treaba.

Prin declaratia data in fata instantei martorul X audiat la propunerea reclamantelor a aratat ca, imobilul casa este format din 3 camere, o sala si un chiler unde statea X X, iar in fata casei un gemaluc cu sticla, adica un balcon acoperit cu sticla. Exista si anexa pe acea suprafata de teren ridicata de X X si X, dar care la inceput nu era locuibila. X X a imbunatatit-o in snesul ca a varuit-o, a facut in fata o veranda. Aceasta anexa este compusa dintr-o incapere si o anexa de 2/2. Casa era locuita de X X si X X. Au facute lucrari de imbunatatire la imobil. Paratii au pus geamuri si usi de termopan pe vremea cand traia inca X, au construit gard si au facut niste trepete la intrarea pe poarta. A fost trasa apa in curte de X X, in dreptul anexei. Si in fata portii exista o cismea din aceeasi coloana. X X avea acces la apa din curte, dar de cate ori mergea pe acolo am observat ca aceasta preferasa ia apa din strada .Exista un cotet de porci in dreptul chilerului lui X, construit tot de X X. Acest cotet era folosit de ambele familii. In 1975 a pus impreuna cu X X uluci la casa soacrei si atunci a consttat ca anexa era invelita cu tabla neagra sau alba mai degradata. In 1975 exista o alee de la casa pana la poarta , iar in 2013 am observat ca acesta era mai lata dusa pana langa casa si un gardut. Tot X X a facut aceasta latire. Nu stie daca si X contribuia financiar la lucrarile de imbunatatire facute de Ion, dar crede ca si aceasta punea.Crede ca si gemlucul a fost construit tot de X. X X si X au avut si locuri de munca. Tabla de pe anexa a fost schimbata de X X Tabla de la casa a fost schimbata doar partial, impreuna cu X X a adus tabla de la Galati. A fost schimbata de pe partea de locuinta pe care el o folosea pentru ca aceasta era mai degradata. Peretii de la anexa au fost tencuiti cu ciment, tot de familia X X. X X avea un coser nou pe care l folosea doar el, iar X X avea un coser mai vechi. X X a fost sofer, a lucrat in permanenta, dar si X a lucrat ca si coafeza si bucatareasa la liceu.

Prin declaratia data in fata instantei martorul X audiat la propunerea paratilor a aratat ca X X si X erau mici cand el a lucrat la X X si X ca tamplar. A facut un geamlac din sticla, geamuri si usi la casa parinteasca. X X l-a platit pentru aceasta lucrare facuta prin anii 1975. Crede ca tabla de pe casa a fost schimbata, initial a fost pusa de Xsi crede cafiul acestuia a schimbat-o pentru ca a invatat meserie de la tatal lui care a fost tinichigiu. In 1975 cand a lucrat la veranda nu exista nici o alee. A vazut ca in prezent sunt. Exista si o anexa in imobil. In 1975 era construita din lut si crede ca acoperita cu tabla. In prezent aceasta anexa este facuta cu ciment. Cand a construit veranda tatal lui X era decedat. Veranda a construit-o pe prispa pentru a fi mai cald in casa. Cand a construit veranda, casa avea prispe. Nu retine daca erau din ciment sau din pamant. Nu-si aminteste ca in fata prispei sa fi fost vreo alee. X si X aveau serviciu, X lucra la liceul industrial, iar X lucra la coafor.

Prin declaratia data in fata instantei martora X audiata la propunerea reclamantelor a aratat ca familia X X, X si X X au locuit in imobilul vechi. Nu exista un imobil nou, dar exista o anexa construita de X X ca atelier de lucru. Aceasta nu mai are aceasta destinatie in prezent fiind transformata in camera de locuit, de cei care locuiesc acolo respectiv X X, cu mult timp in urma. In fata anexei a fost construita o veranda de aproximativ 1 m pe toata lungimea constructiei unde exista un aragaz, o buletile si o masa. Aceasta veranda a fost construita de X X si X Intre anexa si casa veche exista un gard despartitor. Anexa atunci cand avea destinatia de atelier era construita din valatuc si paie acoperita cu paie. Pe vremea cat traia X X imobilul avea o alee principala cu o latime de 60 cm care exista si in prezent desi pe margini s-a mancat. In fata casei vechi prin anii 1970 pe vremea cat traia inca si X si X a fost construita o veranda din scandura cu geamuri de sticla. In prezent anexa este varuita, crede ca a fost cimentuita si arata ca o casuta cu o camera. Crede ca aceste imbunatatiri au fost facute de cei care o folosesc. La gardul imobilului au fost facute imbunatatiri, nu a vazut pe nimeni lucrand, dar dintr-o discutie pe care am avut o cu X X a inteles ca baietii, paratii ar fi lucrat la acest gard, dar cu banii pe care X si reclamantele i-au pus pentru achizitionarea materialelor, aceasta spunandu-i ca a cumparat leaturi, scandura si cuie si ca asteapta baietii sa faca lucrarile. In curtea gospodariei existau coser, cotet de pasari, de porci nu stie cine le-a construit sau imbunaratit. Stiu ca X X avea pasarile, porcii ei si ca le tinea separat de ale lui X

Din ansamblul materialului probator administrat in cauza instanta apreciaza ca cererea reconventionala formulata esteintemeiata, paratii reclamanti au dovedit ca au efectuat lucrarile de imbunatatire si constructiile noi pretinse in cuprinsul cererii.

Prin raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii au fost identificate si evaluate imbunatatirile/constructiile noi pretinse stabilindu-se ca aceasta au o valoare de 10.587 lei.

Urmeaza a constata ca paratii-reclamanti X X-X , X X si X X au o creanta in valoare de 10.587 lei asupra imobilul situat in sat X X, com. X, jud. X descris mai sus, reprezentand imbunatatiri.

Prin raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii a fost evaluat imobilul situat in sat X X, com. X, jud. X retinandu-se suma de 55.438 lei.

Prin raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie a fost evaluata si suprafata de teren ce face obiectul prezentului dosar retinandu-se suma de 9781 lei valoarea terenului extravilan si 13311 lei valoare teren intravilan.

Avand in vedere solutia retinuta de instanta cu privire la valoarea imbunatatirilor realizate de paratii-reclamanti, urmeaza ca din valoare imobilelor supuse partajarii sa fie scazuta valoarea imbunatatirilor si a stabili ca valoarea bunurilor aflate in indiviziune este de 54.391 lei.

Avand in vedere cotele-parti ale celor din prezentul dosar, astfel cum au fost retinute mai sus, raportat valorilor bunurilor partajabile, urmeaza a constata ca exprimate valoric cotele partilor din masa partajabila sunt: XX si X Xcate 14.217,6 lei fiecare, iar X X-X si X X au impreuna 25.954,8 lei.

Cu privire la capatul de cerere avand ca obiect iesirea din indiviziune:

Potrivit dispozitiilor art. 669 legea nr. 287/2009, privind codul civil: „incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca”, iar potrivit art. 686 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil” prevederile prezentei sectiuni ( s.n. partajul)sunt aplicabile bunurilor aflate in coproprietate indiferent de izvorul sau, precum si celor aflate in devalmasie”.

In continutul rapoartelor de expertiza tehnica judiciara realizate in prezentul dosar s-au facut propuneri de lotizare, iar partile si-au exprimat, in concluziile pe fond, punctele de vedere cu privire la atribuirea loturilor.

Potrivit dispozitiilor art. 988 c. proc. civ : ,, La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.”

Din ansamblul materialului probator administrat in cauza rezulta fara nici un dubiu faptul ca imobilul casa, anexe gospodaresti si terenul intravilan aferenta fost folosit inca din perioada cand traiau defunctii, de cele doua familii. Casa de locuit era folosita atat de defunctii X X si X X (dupa decesul lui X X , doar de X X), cat si de familia paratilor-reclamanti. Aceasta situatia s-a perpetuat si dupa decesul lui X X, parte de casa ce revenea acestea fiind folosita de reclamantele-parate. De asemenea, rezulta ca familia paratilor-reclamanti au facut imbunatatiri la imobil, si-au creat conditiile propice pentru a putea locui in locuinta C2, astfel cum este identificata in rapoartele de expertiza.

Instanta in stabilirea loturilor are in vedere si declaratiilor martorilor, din care rezulta ca X X si sotia sa X X s-au mutat in acest imobil in prima parte a casatoriei lor,cu acordul si la solicitarea parintilor, in acest imobil si-au intemeiat familia, au crescut copiii, si-au intemeiat gospodaria.

De asemenea, este de retinut si ca reclamanta X X a fost cea care s-a ocupat indeaproape de parintii sai, ii vizita deseori, ii ajuta la treburile gospodaresti, contribuia la intretinerea acestora si a gospodariei, a avut grija de mama eicat a fost bolnava, iar dupa decesul parintilor s-a ocupat de inmormantarea lor. Reclamanta parata XX in schimb , s-a implicat mai putin in toate aceste activitati si ii vizita mai rar pe parinti, vizitele la imobilul succesoral fiind de asemenea mai rare comparativ cu a celorlalti.

Avand in vedere cele retinute mai sus instanta apreciaza ca partajarea bunului imobil casa de locuit, anexe gospodaresti si teren intravilan urmeaza a se face in natura, prin atribuirea directa in proprietatea partilor a cate un lot, astfel cum acestea au fost propuse si identificate in varianta 1 a Raportului de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X.

In ceea ce priveste suprafata de 2ha 6800 m.p. teren extravilan din Titlul de proprietate nr. Xdin 27.08.1998 instanta apreciaza ca partajarea in natura prin atribuirea de loturi astfel cum acestea au fost propuse si identificate in varianta la suplimentul la Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie-geodezie-cadastru, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X, corespunde criteriilor partajului astfel cum acestea au fost definite in textul de lege mai sus citat. Instanta apreciaza ca incheierea unui contract de arenda de catre reclamanta-parata X X cu privire la suprafata de teren din punctul „ Temelie” nupoate conduce prin sine la atribuirea catre aceasta a intregii suprafete de teren din acest punct, in conditiile in care acest contract a fost incheiat fara acordul celorlalti comostenitor/coproprietari, din materialul probator rezulta ca si familia paratilor-reclamanti au avut posesia asupra acestei suprafete de teren, iar prin concluziile raportului de expertiza s-a retinut ca aceasta suprafata de teren poate fi comod partajabila in natura.

Fata detoate aceste motive urmeaza a dispune iesirea din indiviziune a partilor si a atribui in natura direct in proprietatea reclamantei-parate XX:

-suprafata de teren constructii 493 m.p., astfel cum este materializata pe punctele de contur 1,2,8,9,1 in Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X, corespunzator Lotului nr. 1 din varianta 1, avand o valoarede 6.337 lei ,

- Lotul nr. 1 din varianta 1 a Raportului de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie-geodezie-cadastru, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X, in valoare de 2.829,20 lei, compus din:

- suprafata de 900 mp. (real masurat 1173 mp.) teren arabil extravilan, Tarlaua 60, parcela 1514/ 3, punctul denumit toponiomic Pe Lunca", materializata pe schita anexa nr. 6 pe punctele de contur 4, 5, 6,7,4,

- suprafata de 1600 m.p. teren arabil extravilan Tarlaua 59, parcela 1506/69, punctul denumit toponiomic „Pe Lunca Tutova" , materializata pe schita anexa nr. 6 pe punctele de contur 1, 2, 3, 8, 1;

- suprafata de 2500 mp. teren arabil extravilan Tarlaua 57, parcela 1482/5, punctul denumit toponiomic „Islaz" materializata pe schita anexa nr. 4 pe punctele de contur 5, 6, 7,8,5,

-suprafata de 1800 mp. teren Vie (actualmente Arabil) extravilan Tarlaua 62, parcela 1570/8, punctul denumit toponiomic „Fantana lui Pintilie" materializata pe schita anexa nr. 5 pe punctele de contur 5, 6, 7,8, 5 .

Valoarea totala a bunurilor ce vor fi atribuite reclamantei-parate XXeste de 9.166,2 lei.

Va atribui in natura direct in proprietatea reclamantei-parate X X :

-suprafata de teren constructii 433 m.p., astfel cum este materializata pe punctele de contur 2,3,4,5,6,12,11,10,2 in Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X, corespunzator Lotului nr. 2, din varianta 1, pe care se afla amplasa locuinta C1: camera:13,25 m.p., hol 6,17 m.p., veranda 5,19 m.p. si anexegospodaresti, avand o valoarede 23.186 lei ,

- Lotul nr. 1 din varianta din suplimentul la Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie-geodezie-cadastru, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X, in valoare de 3.476 lei, compus din:

- suprafata de 4150 mp. teren arabil extravilan, Tarlaua 63, parcela 1606/7, punctul denumit toponiomic „Poiana", materializata pe schita anexa nr. 1 pe punctele de contur 1,2,3,6,1,

- suprafata de 4540,50 m.p. teren arabil extravilan Tarlaua 90, parcela 2423,69, punctul denumit toponiomic „Temelie" , materializata pe schita anexa nr. 2 pe punctele de contur 1, 2, 3, 6, 1.

Valoarea totala a bunurilor ce vor fi atribuite reclamantei-parate X X este de 26.662 lei.

Va atribui in natura direct in proprietatea-paratilor reclamantiX X-Xsi X X:

-suprafata de teren constructii 553 m.p., astfel cum este materializata pe punctele de contur 8,10,11,12,6,7,8,10 in Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X, corespunzator Lotului nr. 3, din varianta 1, pe care se afla amplasa locuinta C1: camera:13,43 m.p., veranda 3,55, locuinta C2 si anexegospodaresti, avand o valoarede 25.674 lei ,

- Lotul nr. 2 din varianta din suplimentul la Raportul de expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie-geodezie-cadastru, intocmit si depus la dosarul cauzei de expert X, in valoare de 3.476 lei, compus din:

- suprafata de 4150 mp. teren arabil extravilan, Tarlaua 63, parcela 1606/7, punctul denumit toponiomic „Poiana", materializata pe schita anexa nr. 1 pe punctele de contur 3,4,5,6,3,

- suprafata de 4540,50 m.p. teren arabil extravilan Tarlaua 90, parcela 2423,69, punctul denumit toponiomic „Temelie", materializata pe schita anexa nr. 2 pe punctele de contur 3,4,5,6,3..

Valoarea totalaa bunurilorce vor fi atribuite paratilor-reclamanti este de 29.150 lei.

Pentru compensarea valorica a loturilor urmeaza a obliga pe reclamanta-parata X X sa plateasca reclamantei-parateXXsultain valoare de 6025,4 lei, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.

De asemenea, urmeaza a obliga pe reclamanta-parata X X sa plateasca paratilor-reclamanti sultain valoare de 1730 lei, in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.

Reclamanta-parata XX a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 750 lei ( f. 136,1500 lei onorariu avocat impreuna cu reclamanta parata Apteri X).

Reclamanta-parata Apteri X a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum total de 6932 lei ( f. 33, f. 136, f. 154, f. 156, f. 162 – vol I, f. 113, f. 114, f. 178 –vol II) reprezentand taxa judiciara de timbru, onorariu avocat, onorariu experti judiciari, onorariu expert parte.

Paratul X X-Xa efectuat cheltuieli de judecata in cuantum total de 2924 lei ( f. 51, f. 147, f. 148 –vol I, f. 107, f. 108 vol II), reprezentand taxa judiciara de timbru, onorariu experti judiciari.

In temeiul art. 453 alin 2 C. proc. Cic. Urmeaza a dispune compensarea cheltuielilor de judecata si a obliga pe reclamanta-parata XX sa plateasca reclamantei-parate X X cheltuieli de judecata in cuantum de 3535 lei si pe paratii-reclamanti X X-X si X X sa plateasca reclamantei-parate X X cheltuieli de judecata in cuantum de 611 lei.

Avand in vedere cererea formulata de dl expert Xinregistrata la dosarul cauzei la data de 27.09.2016, o data cu depunerea suplimentului la raportul de expertiza – f. 137 , de suplimentare a onorariului initial cu suma de 400 lei pentru intocmirea documentatiei necesara avizarii OCPIsi a raspunsului la obiectiuni, instanta apreciaza ca aceasta cerere este neintemeiata urmand a o respinge avand in vedere ca aceste activitati sunt strict legate de efectuarea expertizei asa cum i s-a solicitat d-lui expert o data cu prima adresa iar onorariul de 2000 lei achitat de parti este proportional cu gradul de complexitate al lucrarii efectuate de dl. expert.

Cererile au fost legal timbrate .

17

Domenii speta

Spete similare