Discutarea planului de reorganizare

Pe rol fiind discutarea planului de reorganizare propus de către debitoarea SC D S S SRL I în cadrul procedurii administrate de către practicianul E L IPURL.

La data de 02.12.2014 a fost depus la dosarul cauzei de către C Ş S, în calitate de administrator special al debitoarei S.C. D S S S.R.L., un plan de reorganizare cu privire la activitatea debitoarei (filele 203 240 vol 3 ds).

Planul a fost supus la vot în cadrul adunării generale a creditorilor din 03.12.2014, în procesul verbal al adunării consemnându-se că planul a fost votat de către creditori

În cauză a fost înregistrat la 23.12.2014 – filele 245-246 vol 3 ds, o contestaţie împotriva adunării creditorilor din 03.12.2014 din partea creditoarei Direcţia Regională a Finanţelor Publice I – Administratia Judeteană a Finanţelor Publice I, prin care creditoarea arată că acest plan nu prevede şi plata obligaţiilor fiscale curente, că planul este lipsit de substanţă, fiind doar o însiruire teoretică.

O altă critică a creditoarei se referă la faptul că planul nu răspunde intereselor creditorului garantat – AJFP I.

Apreciind că aceste critici nu reprezintă motive de nelegalitate ale procesului verbal al adunării creditorilor, ci critici prin care se urmăreşte infirmarea planului, judecătorul sindic a apreciat necesară analizarea lor în cadrul procedurii de confirmare a planului.

Analizând planul de reorganizare propus de către administratorul judiciar, precum si punctul de vedere menţionat, raportat la actele şi lucrările dosarului, judecătorul-sindic apreciază că se impune infirmarea planului, pentru următoarele considerente:

Prin încheierea civilă nr. 125/05.03.2014 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitorului deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitorului S.C. D S S S.R.L.

În vederea confirmării unui plan de reorganizare, judecătorul sindic este ţinut a analiza îndeplinirea condiţiilor de propunere – art. 94 din lege, conţinutul planului – art. 95 şi condiţiile de vot – art. 101 din lege.

Concluzia infirmării planului se impune în cauză ca urmare a neîndeplinirii mai multor condiţii, după cum urmează:

1. Din perspectiva dreptului de a depune un plan de reorganizare, se observă că în cauză acest plan a fost propus de către debitoare prin administratorul special, fiind incidente disp. art. 94 al 1 lit a din lege, potrivit cărora în scopul propunerii unui plan de către debitoare, aceasta are nevoie de aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor. Dovada existenţei unei atare hotărâri nu a fost făcută în cauză.

2. Din perspectiva modalităţii de vot a planului de reorganizare formulat în cauză, art. 101 din Legea 85/2006 stabileşte care sunt condiţiile necesare pentru ca un plan să fie confirmat de către judecătorul sindic, acestea fiind condiţii referitoare la condiţiile de vot a planului şi la conţinutul planului, conţinut reglementat de art. 95 din lege.

Sub acest aspect, judecătorul sindic reţine că, în mod eronat s-a consemnat în cuprinsul procesului verbal al adunării creditorilor din 03.12.2014 faptul că planul a fost votat de două dintre cele trei categorii de creanţe îndreptăţite a vota.

Astfel, se va observa că din perspectiva art. 100 alin 3 din lege, există trei categorii de creanţe îndreptăţite a vota planul, respectiv creantele bugetare, creanţele salariaţilor şi creanţele chirografare.

S-a mentionat că a fost acordat vot negativ din partea creanţelor bugetare, considerându-se că celelalte două categorii de creanţe au votat pozitiv planul.

Se observă însă că în categoria creanţelor chirografare sunt incluşi, potrivit tabelului definitiv, trei creditori: E E R SA, SC I F M SRL şi C Ş.

În această categorie, potrivit menţiunilor cuprinse în procesul verbal al adunării creditorilor au exprimat voturi doar creditorii SC I F M SRL şi C Ş, aceştia votând favorabil planul.

Însă trebuie menţionat că debitoarea îl are ca asociat majoritar pe numitul C Ş S (cu o cotă de participare la pierderi şi beneficii de 85%), acesta fiind şi creditor în cadrul categoriei de creanţe chirografare şi în cadrul categoriei de creanţe salariale.

La rândul său, SC I F M SRL are, potrivit extrasului ORC I, ca asociaţi pe C Ş, cu o cotă de 55% pierderi şi beneficii şi pe C I, soţia sa, cu o cotă de 45% pierderi şi beneficii.

În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 100 alin 5 din lege, potrivit cărora „Categoriile care, direct sau indirect, controlează, sunt controlate sau se află sub control comun cu debitorul, în sensul legislaţiei pieţei de capital, pot participa la şedinţă, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului.”

Sub aspectul verificării împrejurării dacă cei doi creditori- C Ş şi SC I F M SRL ar primi prin reorganizare mai puţin decât în cazul falimentului, instanţa reţine că din cuprinsul planului, aşa cum a fost el întocmit, rezultă contrariul.

Astfel, la fila 12 a planului se află analiza privind sumele ce vor fi primite în caz de faliment de către creditori, arătându-se că singurul bun care poate fi valorificat în procedura de faliment o reprezintă contravaloarea facturilor aflate în sold, în valoare de 20 000 lei, sumă care se preconizează că, în cazul în care ar fi încasată, ar fi distribuită creditorilor salariaţi, potrivit art 123 pct 2 din lege.

În consecinţă categoria creanţelor chirografare nu ar primi nici o sumă de bani în caz de faliment.

În procedura reorganizării se propune ca toate creanţele, mai putin cele bugetare, să fie convertite în părţi sociale, în valoare de 145 604 lei.

In urma acestei analize rezultă că cei doi creditori chirografari mai sus menţionaţi, aflaţi sub incidenţa art. 100 alin 5 din Legea 85/2006, nu aveau dreptul de a vota planul.

Cum în categoria creanţelor chirografare mai există un singur creditor, E E SA, iar acesta nu a exprimat nici un punct de vedere, rezultă că această categorie nu a exprimat un vot pozitiv cu privire la plan, nefiind astfel întrunite condiţiile de vot prev de art. 101 al 1 pct A.

3. În ceea ce priveşte însă conţinutul planului, instanţa reţine că acesta nu este corespunzător cerinţelor impuse de art. 95 şi art. 96 din Legea nr. 85/2006, fiind omise precizările referitoare la „mijloacele financiare disponibile” şi „cererea pieţei fata de oferta debitorului”,.

Mai mult acesta nu cuprinde informaţii cu privire la obiectul de activitate concret al debitoarei, deducându-se doar din referirile la anumite acte normative, precum şi din menţiunile de la fila 17 plan că este vorba despre servicii de monitorizare şi intervenţie.

Din această perspectivă, se observă că pe întreaga perioadă de observaţie lipsesc informaţii cu privire la situaţia juridică a debitoarei din perspectiva Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, republicata şi a HG 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.

Nici rapoartele de activitate întocmite în cauză de către administratorul judiciar şi nici planul de reorganizare nu cuprind nici o informaţie cu privire la activitatea debitoarei în perioada de observaţie. Nu sunt oferite informaţii cu privire la creanţele născute în timpul perioadei de observatie şi cu privire la plata acestora şi la resursele de plată.

De altfel, planul nu cuprinde nici o informaţie cu privire la activităţile ce se vor derula, resursele debitoarei materiale şi umane ale acesteia, contracte aflate în derulare sau ce se preconizează că vor fi încheiate, etc.

Se impune această observaţie mai ales în condiţiile în care planul prevede plata creanţelor bugetare pe o perioadă de 3 ani, valoarea creanţelor bugetare înscrise în tabelul definitiv fiind importantă, respectiv de 1 011 294 lei. În acest context, judecătorul sindic va constata întemeiate şi criticile creditorului bugetar Direcţia Regională a Finanţelor Publice I – Administratia Judeteană a Finanţelor Publice I referitoare la faptul că planul nici nu aminteşte de faptul că în perioada de observaţie s-a născut o creanţă bugetară curentă în valoare de 11 163 lei. Simpla împrejurare că această creanţă este contestată printr-un litigiu aflat pe rolul Judecătoriei P, aşa cum susţine administratorul special (fără a dovedi acest aspect), nu suspendă obligaţia de plată născută în sarcina debitoarei.

Mai mult, deşi rapoartele de activitate întocmite de administratorul judiciar în perioada de observaţie sunt eliptice şi nu cuprind informaţii concrete cu privire la activitatea desfăşurată de debitoare, se observă, din anexele la rapoartele de activitate că debitoarea a înregistrat în această perioadă cheltuieli cu combustibili, maşini, rovignete, reparaţii, salarii, etc.

Cu toate acestea, nu există informaţii cu privire la numărul de salariaţi ai debitoarei, cu privire la eventuale contracte aflate in derulare, etc şi cu privire la existenţa sau nu a unor creanţe curente.

Planul nu prevede nici sursa din care vor fi obţinute venituri pentru desfăşurarea curentă a activităţii societăţii pe perioada celor trei ani, pentru plata onorariului administratorului judiciar sau pentru plata chiriei pentru imobilul în care îşi are sediul.

Astfel, din declaraţia de creanţă depusă la fila 131 şi următoarele vol 1 ds rezultă că sediul social al debitoarei se află într-un imobil închiriat de la creditoarea SC I F M SRL, potrivit contractului de închiriere nr. 25/30.04.2012, chiria fiind de 5 000 lei lunar.

Deşi contractul de închiriere nu poartă dată certă, nefiind înregistrat ca atare la organul financiar fiscal local (o atare formalitate fiind necesară cu atât mai mult cu cât este încheiat între două societăţi având asociat majoritar şi administrate de aceeaşi persoană), prin înscrierea creanţei în tabelul creanţelor, s-a dat eficientă acestui contract, el producându-şi toate efectele juridice.

Luând în considerare acest contract, judecătorul sindic va nota, pe de o parte că nu s-a făcut vorbire despre plata creanţei reprezentând contravaloarea chiriei de după deschiderea procedurii şi nici în plan nu se prevede plata vreunei sume cu titlu chirie pe perioada de trei ani.

Nu în ultimul rând, contractul prevede ca termen limită data de 30.04.2015 şi nu s-a făcut dovada prelungirii contractului, situaţie în care sediul debitoarei nu mai există.

Concluzionând, prevederile planului sunt însă doar generale, de ordin teoretic, întrucât, planul nu cuprinde şi nu descrie activitatea desfăşurată de debitoare în domeniul menţionat, nu arată care sunt contractele ce se derulează şi care au susţinut măcar activitatea curentă a debitoarei, nu există nici o informaţie despre presupusul portofoliu existent al societăţii; nu sunt menţionate informaţii concrete despre creanţele deţinute de debitoare şi natura acestora, dat fiind că se intenţionează obţinerea de venituri din recuperarea lor şi nici despre demersurile efectuate, în curs de derulare sau ce se vor efectua şi despre posibilităţile reale de recuperare a creanţelor (cu referire la starea creanţelor – certe, prescrise, etc, situaţia juridică şi materiala a debitorilor – dacă sunt solvabili, în insolvenţă, etc).

4. Referitor la principala modalitate avută în vedere pentru reorganizarea activităţii, instanţa constată că reorganizarea activităţii presupune exclusiv conversia creanţelor (cu excepţia celor bugetare) în părţi sociale, în condiţiile art. 95 alin 6 lit J şi K din lege.

Potrivit acestui text de lege – lit J, Planul va specifica măsurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi „emiterea de titluri de valoare de către debitor sau oricare dintre persoanele menţionate la lit. C şi D, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru înscrierea în plan a unei emisiuni de titluri de valoare este necesar acordul expres, în scris, al creditorului care urmează să primească titlurile de valoare emise, acord ce se va da înainte de admiterea planului de către judecătorul-sindic, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (3).”

Verificând îndeplinirea acestor condiţii legale, instanţa constată că nu există la dosar acordul expres al creditorilor ce urmează a primi părţi sociale. S-au depus la dosar alăturat procesului verbal al adunării creditorilor din data de 03.12.2014, voturile scrise exprimate de creditorii care şi-au manifestat voinţa în legătură cu planul.

Doar creditorii C Ş, C I şi SC I F M SRL şi-au manifestat expres consimţământul de a primi părţi sociale în locul creanţelor pe care le deţin(a se vedea că voturile lor contin informaţii cu privire la numărul părţilor sociale şi valoarea acestora), pe când ceilalţi creditori – creditori cu creanţe salariale, arată doar că sunt de acord cu planul şi cu tranşele prevăzute în plan.

Or, se poate observa că planul nu cuprinde nici un program de achitare a creanţelor salariale, iar pe de altă parte un atare vot nu reprezintă un acord expres, în scris, cu privire la conversia creanţelor.

Nu în ultimul rând, un plan de reorganizare nu poate să prevadă doar conversia creanţelor în părţi sociale, ci el trebuie să aibă în vedere si derularea activităţii de bază a debitoarei potrivit obiectului său de activitate, întrucât scopul reorganizării judiciare este reinserţia debitoarei în circuitul civil si continuarea activităţii acesteia.

Debitorul, prin planul propus, nu prevede o reorganizare propriu-zisă a activităţii sale, ci doar urmăreşte să obţină o modalitate de stingere a creanţelor, fie prin reducerea acestora, fie prin transformarea lor, fără însă a încerca să arate în ce măsură acestea au fost achitate până în prezent sau care sunt premisele concrete care ar putea să determine concluzia că va plăti aceste creanţe.

Sub acest aspect se va avea în vedere faptul că o alta condiţie impusa de art. 95 alin. 1 este aceea ca planul sa conţină o analiza a mijloacelor financiare de care societatea dispune, modalităţile de finanţare a planului de reorganizare.

In planul propus, nu se prevăd care sunt mijloacele financiare efective de care debitoarea dispune, în sensul că nu există informaţii care să permită concluzia sau speranţa legitimă că se vor încheia contracte potrivit obiectului de activitate.

 De asemenea planul nu cuprinde o analiză a fluxului de numerar (buget de venituri-cheltuieli), care să fie întemeiată pe informaţii concrete prin care sa demonstreze care sunt cheltuielile efective de realizat (cu salariaţii, cu activitatea etc.) şi din ce resurse (contracte etc.) şi în ce moment ar fi realizate veniturile.

Evident, pentru ca planul de reorganizare sa arate perspectivele reale de reorganizare ale debitoarei, raportat la activitatea ce ar urma sa fie desfăşurata de către acesta, precum si la sursele financiare ale planului, trebuie sa fie întemeiate pe nişte date concrete. Un plan de reorganizare este serios doar in cazul in care el prezintă credibilitate, adică denota şanse reale de realizare.

In aceste sens s-a remarcat si in doctrina ca, previziunile fluxurilor de numerar sunt credibile dacă sunt susţinute de contracte încheiate de debitor pentru realizarea sumelor propuse a fi încasate pe perioada de derulare al planului de reorganizare. Însă în lipsa prezentării acestor contracte preconizate de a asigura debitoarei veniturile necesare îndestulării măcar a creditorilor curenţi, prevederile art.95 alin 1 nu sunt îndeplinite, nefiind prezentate perspectivele de redresare in raport cu posibilităţile debitoarei si mijloacele financiare disponibile, iar susţinerile cuprinse in plan privind realizarea veniturilor pe perioada de reorganizare nu sunt întemeiate pe date concrete.

La dosarul cauzei pentru perioada de observaţie nu s-au depus situaţiile de încasări si plaţi si/sau acte din care sa se dovedească ca debitoarea a desfăşurat o activitate profitabila si a realizat venituri in aceasta perioada.

Faţă de această situaţie, în temeiul art. 107 alin.1 lit. B din aceeaşi lege, va fi respins planul propus şi se va dispune începerea procedurii simplificate de faliment a debitorului cât şi celelalte măsuri prevăzute de lege referitoare la dizolvarea societăţii şi ridicarea dreptului de administrare, confirmarea lichidatorului judiciar, emiterea notificărilor prevăzute de art.108 din lege, stabilirea termenelor pentru depunerea creanţelor şi consolidarea tabelului creanţelor.

Instanţa are în vedere la declanşarea procedurii simplificate a falimentului împrejurarea că atât debitoarea prin planul său, cât şi administratorul judiciar au arătat că nu sunt bunuri în patrimoniul debitoarei, fiind incidente disp. art. 1 al 2 lit c pct 1 din lege.

De asemenea, pe lângă îndeplinirea activităţilor specifice perioadei de faliment, lichidatorul judiciar va prezenta şi întocmi şi următoarele acte procedurale, până la termenul din 09.09.2015, sub sancţiunea înlocuirii:

A) va reface raportul cauzal, în care va atinge următoarele aspecte:

 - Obiectul de activitate, evoluţia şi structura capitalului social a debitorului (dacă există date se va prezenta şi un scurt istoric al debitorului)

 - Analiza situaţiei patrimoniale (se va face analiză pe bilanţ contabil, iar dacă acesta este mai vechi de 12 luni, se vor lua în considerare informaţiile financiare avute la dispoziţie pentru perioada ulterioară ultimului bilanţ contabil)

- Analiza indicatorilor bilanţieri în istoric (pe 3 ani în urmă de la data deschiderii procedurii)

- Analiza contului de profit şi pierdere în istoric (pe 3 ani în urmă de la data deschiderii procedurii)

- Indicatori financiari şi evoluţia acestora (pe 3 ani în urmă de la data deschiderii procedurii.

- Analiza activităţii comerciale desfăşurate (după caz se va face referire la marketingul societăţii, analiza vânzărilor, a contractelor etc.)

- Analiza litigiilor:

• Analiza litigiilor în care debitorul are calitatea de pârât

• Analiza litigiilor în care debitorul are calitatea de reclamant

- Organizarea (Organigrama) funcţională şi de conducere a debitorului

- Analiză resurse umane - evoluţie

- Analiza obligaţiilor/nivel de îndatorare/surse

- Prezentarea cauzelor intrării în stare de insolvenţă

Lichidatorul judiciar va analiza indicatorii de stare bilanţieri în vederea stabilirii modului în care a fost susţinută activitatea comercială, respectiv dacă aceasta a fost susţinută din surse proprii sau a fost susţinută din credite acordate de bănci.

va efectua o analiză detaliată a activului şi pasivului debitoarei şi a documentelor aferente, în vederea stabilirii existenţei sau nu a premizelor încadrării faptei administratorului debitoarei la lit. e) alin. (1) art. 138. 38

În situaţia în care în desfăşurarea activităţii sale debitorul a angajat credite se va analiza dacă a fost respectată destinaţia acestora, pentru a putea decide dacă există premize ca fapta administratorului debitoarei să poată fi încadrată sau nu la lit. a) alin. (1) art. 138.

În vederea stabilirii cauzelor care au condus la imposibilitatea susţinerii activităţii din surse proprii se va efectua o analiză a creanţelor societăţii privind modul în care echipa managerială a încheiat contractele cu clienţii şi a asigurat siguranţa recuperării acestora (lit. c) alin. (1) art. 138).

Se vor analiza contractele încheiate cu diferiţi furnizori de materii prime, utilităţi, servicii etc. prin compararea ofertelor acestora cu ofertele financiare ale unor terţi care ofereau aceleaşi servicii, în aceleaşi condiţii dar în condiţii financiare mai avantajoase pentru debitor. (lit. b) alin. (1) art. 138).

B) va analiza împrejurările în care a fost vândut autoturismul S A de către debitoare către SC I F M la data de 15.01.2013 din perspectiva formulării unei acţiuni potrivit art. 79 – 85 din Legea 85/2006 şi va prezenta, motivat decizia sa în acest sens;

C) va întocmi un raport de activitate detaliat care să cuprindă toate informaţiile referitoare la activitatea debitoarei în perioada de după deschiderea procedurii insolvenţei, cu menţiuni privind: contracte aflate în derulare la intrarea în procedură, contracte denunţate/menţinute, contracte nou încheiate, număr de angajaţi şi evoluţia acestuia, creanţele debitoarei şi posibilităţile reale de recuperare a creanţelor (cu referire la starea creanţelor – certe, prescrise, etc, situaţia juridică şi materiala a debitorilor – dacă sunt solvabili, în insolvenţă, etc), principalele categorii de cheltuieli efectuate de către debitoare în această perioadă şi principalele surse de venituri şi va depune şi extras al contului de lichidare pe toată perioada.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Infirmă planul de reorganizare propus de către debitoarea S.C. D S S S.R.L., prin adminstrator special C Ş.

În temeiul dispoziţiilor art.107 alin. 1 lit B din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei dispune începerea procedurii simplificate a falimentului debitorului S.C. D S S S.R.L.

În temeiul dispoziţiilor art.107 alin. 2 lit c din Legea privind procedura insolvenţei,

Confirmă în calitate de lichidator judiciar pe fostul administrator judiciar, E L IPURL, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 25 din lege.

În lipsa unei convenţii cu creditorii, lichidatorul judiciar va fi remunerat pe baza deconturilor aprobate de judecătorul sindic.

În temeiul dispoziţiilor art.107 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenţei,

Dispune dizolvarea societăţii debitoare şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului.

Dispune notificarea deschiderii procedurii de faliment debitorului, creditorilor şi Oficiului registrului comerţului de pe lângă Tribunalul I, pentru efectuarea menţiunii, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Fixează termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanţelor născute în cursul procedurii la 01.06.2015.

Fixează termenul limită pentru verificarea creanţelor născute în cursul procedurii, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului suplimentar al creanţelor la 15.06.2015.

Fixează termenul pentru soluţionarea contestaţiilor la creanţele născute în cursul procedurii la 09.09.2015,ora 9

Fixează termenul limită pentru întocmirea şi afişarea tabelului definitiv consolidat al creanţelor la 30.09.2015.

În temeiul art.113 din Legea privind procedura insolvenţei,

Dispune sigilarea bunurilor din averea debitorului, indisponibilizarea imobilelor, a părţilor sociale şi îndeplinirea celorlalte operaţiuni de lichidare.

Executorie .

Domenii speta

Spete similare