Infracţiuni prevăzute în legi şi decrete

Data publicare portal: 26.02.2018

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul …. nr. ….. înregistrat pe rolul Judecătoriei ….. sub nr. ……., au fost trimişi în judecată, în stare de control judiciar, inculpaţii C.F., pentru săvârşirea  infracţiunilor de abuz în serviciu, asimilată infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 132 din Legea 78/2000, rap. la art. 279 alin. 1 N.C.p. cu aplic. art. 5 N. C.p. şi P.S.A,  pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 48 N.C.p. rap. la art. 132 din Legea 78/2000, rap. la art. 279 alin. 1 N.C.p.cu aplic. art. 5 N. C.p.

S-a reţinut astfel că, fapta inculpatul C.F., care la data de 19.08.2013, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, în calitate de primar al comunei ….., jud. …., şi abuzând de această calitate, cu ştiinţă, a încheiat un înscris, denumit „contract de împrumut fără dobândă, nr. 1027/19.08.2013, în calitate de reprezentant al părţii debitoare Comuna ….., jud. …., cu partea creditoare ……., reprezentată de către inculpatul P.S.A, prin care se acorda un împrumut Comunei ….., în cuantum de 216.002,92 lei, pe o perioadă de 21 de luni, prin ordinul de plată nr.275/19.08.2013, sumă de bani ce a fost practic returnată în aceeaşi zi de către Comuna ..... către Xxxxx, prin trei ordine de plată, nr. 317/19.08.2013, în valoare de 198.474,82 lei; nr. 318/19.08.2013, în valoare de 7.082,06 lei; nr. 319/19.08.2013, în valoare de 10.446,04 lei, angajând astfel, patrimonial, Comuna ....., printr-un contract de împrumut, ce este încheiat cu nerespectarea hotărârii Consiliului Local ..... nr.3/31.01.2013, a prevederilor HG nr.9/2007, referitor la autorizarea împrumuturilor locale de către Comisie şi a dispoziţiilor Legii nr.273/2006, privind finanţele publice locale, Cap.4, referitor la condiţiile de contractare a împrumuturilor interne pentru realizarea de investiţii publice de interes local, unde potrivit art.62 alin.2 lit.b, împrumuturile unităţilor administrative-teritoriale se efectuează de la băncile comerciale sau de la instituţii de credit, iar creditoarea Xxxxx nu are un astfel de obiect de activitate, mai mult această societate fiind chiar executantul unei lucrări de construcţii contractate de către comuna ....., jud. …., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, asimilată infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 Cp., cu aplic. Art.5 N.C.p

De asemenea, fapta inculpatului P.S.A, care la data de 19.08.2013 1-a ajutat pe inculpatul C.F., primar al comunei ....., jud…, să încheie un înscris, denumit „CONTRACT DE ÎMPRUMUT FĂRĂ DOBÂNDĂ, nr. 1027/19.08.2013, cu nerespectarea hotărârii Consiliului Local ..... nr.3/31.01.2013, a prevederilor HG nr.9/2007, referitoare la autorizarea împrumuturilor locale de către Comisie şi a dispoziţiilor Legii nr.273/2006, privind finanţele publice locale, Cap.4, referitor la condiţiile de contractare a împrumuturilor interne pentru realizarea de investiţii publice de interes local, în sensul în care, în calitate de reprezentant al părţii creditoare Xxxxx a acordat un împrumut părţii debitoare Comuna ....., jud.….., reprezentată de către inculpatul C.F., în calitate de primar al localităţii, în cuantum de 216.002,92 lei, pe o perioadă de 21 de luni, prin ordinul de plată nr.275/19.08.2013, sumă de bani ce a fost practic returnată în aceeaşi zi de către Comuna ..... către XXXXX, prin trei ordine de plată, nr. 317/19.08.2013, în valoare de 198.474,82 lei; nr. 318/19.08.2013, în valoare de 7.082,06 lei; nr. 319/19.08.2013, în valoare de 10.446,04 lei, înlesnind astfel activitatea infracţională a inculpatului C.F., prin încălcarea dispoz. art.62 alin.2 lit.b, Legii nr.273/2006, care stipulează că împrumuturile unităţilor administrative-teritoriale se efectuează de la băncile comerciale sau de la instituţii de credit, iar creditoarea Xxxxx nu are un astfel de obiect de activitate, potrivit certificatului constator, mai mult această societate fiind chiar executantul unei lucrări de construcţii contractate de către comuna ....., jud…., iar banii împrumutaţi de către societate s-au întors în contul acesteia tocmai pentru plata lucrărilor respective, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, prev. de art.48 rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. 1 N.C.p., cu aplic. art. 5 N.C.p.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 29.07.2016 în baza art. 345 alin. 1, 2 şi art. 346 alin. 2 C.p.p., s-au respins cererile şi excepţiile invocate de inculpatul P.S.A şi s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 579/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul …. privind pe inculpaţii P.S.A şi C.F., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Prin acelaşi act s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii P.S.A şi C.F..

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, au fost audiaţi: inculpaţii C.F. şi P.S.A, care au arătat că nu se consideră vinovaţi de faptele descrise în actul de sesizare, martorii V. M., D. M., G. L., G. M., O. M., V. E., O. I. R. (propus de inculpat), G.I., declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Astfel, inculpatul C.F. a declarat că „a fost ales primar al comunei ..... în vara anului 2012 şi a preluat un proiect mai vechi de la autorităţile anterioare, ce viza construirea unui campus şcolar ce se efectua cu bani europeni. Valoarea acestui contract de investiţie cu fonduri europene era de 2.500.000 euro, din care trebuia să susţină cu echivalentul a 2 % din proiect, ce fusese început în anul 2010. A arătat că managerul acestui proiect era secretarul primăriei respectiv numita V. E., iar la preluarea mandatului acesta era finalizat în proporţie de 40 %. A mai precizat că la începutul anului 2013 întrucât nu făceau dovada că deţin 2 % din valoarea investiţiei, a întrunit Consiliul Local ..... pentru obţinerea acestui împrumut, iar Consiliul Local ....., prin HCL nr. 3/2013 a hotărât să obţină un împrumut fără ca în hotărâre să precizeze dacă să-l obţină în mod expres de la vreo instituţie bancară. În cazul în care nu se obţinea acest împrumut, Primăria ..... era obligată să ramburseze banii europeni investiţi. A mai precizat că împreună cu contabila primăriei G. L., secretara primăriei V. E., au mers la instituţiile bancare din S…, însă condiţiile care le-au impus i-au făcut neeligibili şi nu au obţinut aceste împrumuturi. Întrucât constructorii lucrării au solicitat efectuarea plăţilor pentru serviciile prestate şi nu deţineau suma corespunzătoare procentului de 2 %, a avut o discuţie cu inculpatul P.S.A, reprezentantul Xxxxx Xx, executantul unei părţi din lucrări, şi a luat hotărârea să împrumute unitatea cu suma de 216.000 lei pentru continuarea derulării proiectului european început, în condiţiile în care …. virase în contul unităţii contribuţia. În baza acestei înţelegeri, între societatea comercială şi instituţia primăriei a fost încheiat un contract de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013 pentru că exista riscul să piardă banii europeni, iar banii din împrumut au fost depuşi direct în contul Primăriei comunei ....., la Trezoreria ….., pentru realizarea plăţilor pentru lucrările efectuate la proiectul european. A mai precizat că urmare a sumei primite de la constructor a putut să facă plata lucrărilor efectuate şi, mai mult, proiectul finanţat cu bani europeni a continuat şi în momentul de faţă este finalizat în proporţie de 85 %. A mai precizat că a luat hotărârea să împrumute de la Xxxxx pentru că în cazul în care nu puteau face dovada existenţei acelei sume, proiectul era sistat şi erau nevoiţi să restituie banii europeni acordaţi pentru proiect, în speţă 130 miliardei lei rol şi chiar nu avea de unde, dacă nu a putut să obţină 5 miliarde lei rol, şi prin acest împrumut fără dobândă a fost salvată instituţia pe care o conduce de acest prejudiciu.

A fost audiat inculpatul P.S.A, care a declarat, că ,, în anul 2011 a participat la o licitaţie pentru construirea unui complex şcolar în comuna ....., jud. …, proiect ce era finanţat din bani europeni. A câştigat licitaţia în luna octombrie 2011 şi, deşi durata de executare avea o perioadă de 11 luni, ca în România, a durat până în 2014, dar nu din vina constructorului, problemele au fost din partea instituţiei primăriei şi ...., instituţie prin care se derulau banii europeni, pentru că de cele mai multe ori primăria nu avea fondul necesar de 2 % pentru cofinanţare. A mai precizat că în acest mod s-au derulat lucrările până în vara anului 2013 când plăţile se făceau cu întârziere pentru că instituţia primăriei nu avea banii necesari pentru cofinanţare, iar în luna iulie 2013, pentru lucrările efectuate a emis o situaţie de lucrări şi o factură pentru suma de 730.000 lei. A mai precizat că lucrările au fost verificate de către beneficiar prin dirigintele de şantier şi de o echipă de la .... care erau supervizori şi care au constatat că cele solicitate la plată există faptic în teren. Ştia că s-au virat din bani europeni peste 5 miliarde lei rol, însă diferenţa de 2 miliarde lei rol trebuia pusă de Primăria ..... şi ştia că, deşi primarul, secretara şi contabila au făcut demersuri la unităţile bancare din Xx pentru împrumut, nu au obţinut banii pentru derularea proiectului şi în urma discuţiilor cu aceştia a înţeles că legislaţia îi permite să facă un împrumut în sensul ca el, furnizor de lucrări să împrumute instituţia cu banii necesari pentru derularea în continuare a proiectului cu fonduri europene. Astfel, a împrumutat Primăria com. ..... cu 216.000 lei ron, împrumut fără dobândă, pentru ca şi el să primească banii pentru munca prestată şi proiectul cu bani europeni să se deruleze în continuare. A mai precizat că în cazul în care unitatea nu găsea finanţarea necesară pentru acest 2%, primăria pierdea finanţarea europeană şi banii ce fuseseră investiţi până la acea dată trebuiau restituiţi, ceea ce era foarte grav, cu consecinţa intrării în insolvenţă a UAT ....., care tot trebuia să achite şi lucrările făcute de constructori. În acest fel, la 19.08.2013 s-a încheiat contractul de împrumut fără dobândă între el şi unitatea administrativă, prin care a împrumutat unitatea cu această sumă de bani (216.000 lei ron), bani ce au fost viraţi prin ordin de plată direct în contul Primăriei ....., după care s-a făcut plata facturii emise către ei, în valoare de 730.000 lei pentru lucrările executate. A mai precizat că, cu banii europeni şi cu banii de la el, UAT ..... a plătit valoarea lucrărilor efectuate şi, cel mai important, unitatea a putut să primească finanţarea în continuare pentru derularea proiectului cu bani europeni, pentru că în lipsa acestui împrumut, derularea proiectului cu bani europeni era sistată şi, pe lângă faptul că UAT ..... trebuia să restituie banii europeni, şi el pierdea şi „se alegea” cu o creanţă bugetară asupra statului, pe care trebuia să o valorifice cu alte demersuri şi alte costuri.

Au fost audiaţi martorii D. M., O. M., G. I., L. I., care au declarat că nu au legătură şi nu cunosc nimic în legătură cu denunţul formulat, ei fiind ciobani.

A fost audiat martorul V.M., care a declarat că ,, a deţinut funcţia de primar al comunei ..... în perioada 1999-2004, iar în perioada 2008-2012 primarul din acea perioadă a contractat un împrumut european pentru realizarea unui campus şcolar, condiţia era ca Primăria să aibă o parte din bani pentru derularea în continuare a acestui proiect, car avea o valoare de 160 miliarde lei rol. După alegerile din vara anului 2012, la conducerea primăriei a venit inculpatul C.F., iar acest proiect era în derulare şi pentru efectuarea de plăţi era necesar ca UAT să aibă bani proprii pentru cofinanţare, însă au existat probleme cu acest aspect. Ştie că la începutul anului 2013 s-a luat hotărâre de către consiliul local să obţină un împrumut pentru continuarea proiectului, ca să facă dovada posibilităţii cofinanţării, în şedinţă s-a aprobat obţinerea unui împrumut şi nu au stabilit de unde, că de la bancă sau de altundeva, iar din discuţiile ulterioare cu angajaţii Primăriei a înţeles că deşi reprezentanţii Primăriei au mers la unităţile bancare pentru a obţine bani, însă acest lucru nu s-a realizat. Ulterior a înţeles că UAT s-a împrumutat de la Xxxxx cu 216.000 lei ron pentru continuarea lucrării şi continuarea finanţării cu bani europeni, precizând că în cazul în care finanţarea europeană nu se mai derula, banii europeni investiţi trebuiau restituiţi, iar în această situaţie Primăria nu avea de unde să restituie această sumă dacă unitatea nu a putut să împrumute 2 miliarde lei vechi, iar în situaţia în care acest proiect nu mai era finanţat şi trebuia să restituie şi banii, intra în colaps financiar. A mai precizat că după deschiderea procedurii penale în acest dosar, întrucât primarul fusese suspendat, iar parchetul forţa nota să le înainteze documente şi adrese în legătură cu un eventual prejudiciu în prezenta cauză, ca urmare a acestei „solicitări” s-a întrunit Consiliul Local ..... şi l-a desemnat pe el prin vot secret să reprezinte unitatea la instituţiile de stat şi în special la P.T. ….. A avut o discuţie cu contabila G.L. în legătură cu împrumutul obţinut de primărie de la constructorul Xxxxx, dacă s-a produs vreun prejudiciu şi s-a ajuns la concluzia că prin contractul de împrumut fără dobândă nu s-a produs o pagubă în patrimoniul unităţii, după care adresa semnată a fost înaintată la organele de urmărire penală, însă a doua zi a fost sunat de la parchet să se prezinte la primărie, au venit 5 organe de urmărire penală şi un procuror şi din modul lor de manifestare a înţeles că trebuie să emită o adresă în care să menţioneze că s-a produs un prejudiciu în dauna UAT ....., lucru pe care nu l-a acceptat, iar o adresă cu existenţa unui prejudiciu, întrucât consiliul local l-a desemnat în funcţia de viceprimar pe Păun Ion, a fost întocmită de acesta din urmă. A mai arătat că situaţia era mult mai gravă în cazul în care unitatea trebuia să ramburseze 160 miliarde lei rol bani din proiectul european în caz de sistarea lucrărilor, pentru că ei nu aveau 2 miliarde lei rol, decât faptul că a împrumutat această sumă pentru continuarea proiectului şi că şi el ar fi procedat la fel pentru finanţarea proiectului „vă daţi seama ce s-ar fi întâmplat dacă noi am fi fost obligaţi să restituim 160 miliarde, că nu aveam 2 miliarde?”.

A fost audiată martora G.L., care a declarat că ,, lucrează ca şi contabilă în cadrul Primăriei ..... din noiembrie 2012 şi ştia că Primăria contractase o investiţie de 158 miliarde lei rol din fonduri europene, pentru construirea unui campus şcolar, lucrare contractată în anul 2011 şi cu dată de finalizare la începutul anului 2012, însă care nici la momentul de faţă nu este finalizată. A înţeles şi a constatat că există probleme cu derularea acestui proiect, în condiţiile în care A.D.R. C… furniza bani europeni numai cu condiţia îndeplinirii procentului din valoarea contractului, adică unitatea trebuia să aibă fonduri băneşti pentru achitarea acestui procent. A precizat că la nivelul unităţii, la sfârşitul anului 2012 şi începutul anului 2013 s-a discutat ca UAT ..... să contracteze un împrumut pentru această cofinanţare, lucru care s-a hotărât prin hotărârea consiliului local şi deşi în primăvara şi vara anului 2013 au mers la unităţile bancare din Xx pentru obţinerea împrumutului, acestea nu le-au acordat împrumutul pe motiv că nu pot da garanţii şi în acest fel nu au reuşit să obţină vreun împrumut de la vreo unitate bancară. În vara anului 2013, Xxxxx a emis o factură pentru lucrările efectuate, iar factura cu devizele pentru lucrările efectuate le-au trimis la ADR C… pentru verificare, o echipă de la ADR C…. a venit, a verificat lucrările şi a constatat legalitatea acestora, motiv pentru care au virat în contul Primăriei ..... suma de aproximativ 5 miliarde lei rol. Însă ei nu reuşiseră să obţină împrumutul de la unităţile bancare şi astfel s-a hotărât, dar nu ştie de cine, că se pot împrumuta de la furnizor. În acest fel, primarul a venit cu un contract de împrumut semnat cu Xxxxx, furnizorul lucrărilor, pentru suma de 2 miliarde lei rol, iar banii au fost viraţi la Trezoreria … în contul Primăriei ....., şi astfel au putut să facă plata de 7 miliarde lei rol. A mai precizat că în cazul banilor europeni, atunci când nu puteau să facă dovada şi să achite procentul de contribuţie de 2 %, banii viraţi se rambursau către ADR, şi mai mult, pierdeau finanţarea şi erau obligaţi să restituie toată suma investită şi cheltuită în acel moment, din banii europeni, iar până la acea dată, se utilizaseră cam 60-70 miliarde lei rol din bani europeni, iar ei nu găseau 2 miliarde lei rol să efectueze plăţile pentru lucrările efectuate şi acceptate de ADR şi cu atât mai mult, nu aveau cum să achite suma deja investită”.

A fost audiată martora V.E., care a declarat că a fost audiată în prezenta cauza la Primăria ...... A fost angajată la Primăria ..... din anul 2004 până in luna august 2016. De-a lungul timpului a îndeplinit mai multe activităţi cât si de secretară. În anul 2012 era secretarul primăriei, deşi nu are studii de specialitate fiind de alt profil. În perioada anului 2013 era si manager de proiect Campusul Şcolar din ...... Acest contract îl obţinuse pe fonduri europene încă din anul 2010, 2011, nu mai reţine data exactă, în valoare de aproximativ 120 miliarde lei vechi. O parte din valoarea acestui campus trebuia suportată de UAT ......

Durata acestui contract a fost de 11 luni şi pentru că nu se realizase, s-a prelungit din diverse motive. În vara anului 2012 a fost ales primar inculpatul C.F. preluând si investiţia la acest campus iar martora a devenit manager de proiect. La începutul anului 2013 Consiliul Local ..... a hotărât să obţină un împrumut bancar pentru derularea in continuare a proiectului .. Campus Şcolar". Ea, contabila primăriei chiar si primarul au mers la mai multe bănci, CEC, BRD, Banca Transilvania cu actele necesare pentru obţinerea unui împrumut de 5 miliarde lei ROL . Au depus documente, însă unităţile bancare i-au refuzat. I-au chemat si le-au explicat verbal că pot acorda acest împrumut solicitând un proiect tehnic care să cuprindă toate cheltuielile neeligibile, adică toate cheltuielile neprevăzute în proiect şi care urmau să apară în acesta pe toată durata desfăşurării lui, ceea ce era practic imposibil să prevadă. Astfel, au fost refuzaţi de cele trei unităţi bancare. Telefonic, martora personal a contactat si celelalte bănci, însa s-a primit acelaşi răspuns invariabil „ că nu acordă împrumuturi la primării".

Arată martora că procedura ce trebuia urmată pentru efectuarea de plăţi cu bani europeni, cum era si în proiectul  de faţă era următoarea; constructorii Campusului Şcolar efectuau  lucrările cu materialele de rigoare, după care emiteau facturi către UAT, erau verificate de aceştia dar si de dirigintele de şantier care era o persoană avizată, abilitată în domeniu, după care aceste acte cu avizul dirigintelui de şantier erau înaintate la ADR …. pentru efectuarea plaţii. ADR- ul venea periodic si verifica stadiul lucrărilor. Ulterior din suma totală facturată de constructor, aceştia virau la Trezorerie aproape toată suma, mai puţin procentul de 2% din valoarea lucrării pe care UAT- ul trebuia să ii depună în contul lucrării efectuate. Au fost probleme cu aceşti 2% pentru că nu aveam de unde. Mai arată martora că a ieşit din proiect ulterior dar cunoaşte că legislativul a intervenit printr-un act normativ în  anul 2014 sau 2015 si UAT- ul putea sa facă plaţi fără să mai aibă nevoie de acel procent de 2%. Revenind la cauza de faţă, ştie martora că împrumutul nu s-a obţinut, iar în vara anului 2013. XXXXXX a emis o factură în valoare de 7 miliarde lei rol. În acea perioadă, în vara anului 2013, martora nu era la serviciu fiind în concediu şi nu ştie cine a luat hotărârea să facă împrumut pentru acel 2% de la constructor. Din echipa sa de manager al proiectului mai făceau parte contabila G.L., C. D. pe parte tehnică, I. I. cu publicitatea şi încă o persoană. Face precizarea că în situaţia în care nu găseau acei 2% constructorul sista lucrările, dar problema cea mai gravă era ca banii europeni se întorceau de unde au venit, cu consecinţa pierderii proiectului european si implicit obligaţia de a rambursa suma folosită. Până în vara anului 2013 deja fuseseră folosiţi cam 50% din banii europeni, adică 60 miliarde lei rol. Dacă se sistau lucrările pentru că nu aveau cel 2%, UAT- ul trebuia să plătească cele 60 miliarde folosite. În calitatea sa de fost secretar al primăriei cunoaşte că valoarea bunurilor mobile si imobile ale UAT ..... este de 200 miliarde lei rol. La data respectivă deşi nu s-a interesat de modul cum s-a obţinut acest împrumut, acum apreciază că această modalitate reprezenta cea mai facilă modalitate de obţinere a împrumutului în condiţiile în care unităţile bancare i-au refuzat. Consideră martora ca împrumutul a fost valabil egal pentru că banii au fost folosiţi în interesul UAT în sensul că s-au făcut plăţile la Campusul Şcolar ....., plăţi acceptate de ADR. Mai arată martora că se afla la serviciu şi având şi calitatea de secretar al primăriei din cele 2 rele: în prima situaţie, să se facă acest împrumut de 2 miliarde lei rol de la constructor şi să se achite o parte din lucrări si efectuarea lucrării să continue cu bani europeni; şi a doua situaţie să rămână în expectativă şi să nu găsească bani cum de altfel au şi încercat la bănci şi nu au reuşit, să nu facă plata şi să se ramburseze şi cele 60 milioane din banii europeni, consideră martora că a doua situaţie era mult mai proastă ca şi soluţie de ales. Încă o dată precizează martora că personal a mers la bănci să facă acest împrumut. Nu a reuşit pentru motivele explicate anterior. A încercat si pe SEAP, a făcut documentaţia si a solicitat pe internet împrumutul de la bani, însă nici o banca nu a fost interesată de proiectul nostru şi să acorde împrumut.

Martora nu ştie să fi existat vreo „înţelegere" între constructori si primarul C.F. pentru obţinerea împrumutului de la XXXXXX cu eventuale beneficii pentru parţi. UAT ....., indiferent dacă lua sau nu lua împrumutul de la constructor, în speţa XXXXXX, sau alta, tot trebuia să facă plata lucrărilor efectuate care în mod fizic, real, existau si erau verificate. Arată martora că este adevărat că în luna decembrie 2012 a întocmit un referat care a stat la baza HCL prin care s-a stabilit să se facă un împrumut bancar, însa a făcut acest lucru prin bănci, dar nu a reuşit. Martora nu îşi mai aminteşte dacă în acel referat a făcut vreo referire la vreo dispoziţie legală, la vreun act normativ care ar viza împrumuturile acordate UAT -urilor. Nu ştie martora daca primarul C.F. a făcut o expunere de motive premergătoare HCL adoptat ce vizează obţinerea împrumutului bancar, şi crede că HCL 3/2013 făcea vorbire de obţinerea unui împrumut bancar, nu altfel. Arată martora că pentru obţinerea împrumutului, atunci când mergea la banca prezenta documentele solicitate, respectiv bilanţul UAT- ului, bugetul, proiectul european şi aspecte tehnice din proiectul european ce urma să fie finanţat. Prezenta actele, dar refuzul unităţilor bancare era doar verbal, nu în scris, şi consta intr-o discuţie prin care i se spunea motivul refuzului. Aşa cum a precizat, nu au încheiat documente în forma scrisă, o corespondenţă cu unităţile bancare, dar la solicitările acestora, prezenta actele solicitate. Mai face precizarea că pe SEAP pentru solicitarea de împrumuturi a ajuns după speţa dedusă judecăţii, după vara anului 2013. Arată de asemenea că UAT a încheiat din câte îşi aminteşte, cu societăţile constructoare, contracte de prestări servicii construcţii lucrări, defalcate pe obiective, sala de sport, cămin, săli de clasa, etc. Arată că nu face distincţia dintre contract de furnizare servicii şi contract lucrări pentru că era secretarul primăriei, nu avea studii juridice, dar avea studii de psihologie. Era vorba de contracte de lucrări. În momentul în care a elaborat referatul de necesitate pentru HCL 3/2013, la întocmirea lui s-m consultat cu juristul primăriei, P. S.. Ulterior nu a mai discutat cu jurista în legătura cu acest aspect pentru că nu a mai considerat necesar. A considerat că important este să se obţină banii în condiţiile în care nu s-a reuşit să se obţină împrumutul bancar. Consideră martora ca prin acest împrumut nu s-a produs un prejudiciu în contul UAT- ului pentru ca noi, UAT- ul tot trebuia să plătească această sumă de 2 miliarde lei rol partea sa. În calitatea de manager de proiect nu a întimpinat dificultăţi în relaţia cu XXXXXX cu privire la lucrările efectuate. Referitor la afirmaţia martorei din declaraţia de la dup fila 39 paragraful 5 în care menţiona că „ a constatat că, constructorul a executat o serie de lucrări care nu se regăsesc în proiect, fapt ceea ce a generat mai multe  cheltuieli neeligibile" s-am referit practic la cealaltă societate de construcţie la XXXXXX. si nicidecum la XXXXXX S.R.L. Practic în relaţia cu XXXXXX, lucrările de construcţie erau conform proiectului, şi nu au întimpinat nici un fel de dificultate. Consideră martora că acest împrumut a fost legat încheiat şi acordat, aşa cum a precizat în toata declaraţia dată.

A fost audiată martora O. I. R. (fila 62 dosar), care arată că a îndeplinit si îndeplineşte funcţia de contabil la XXXXXX PĂDURARU Xx, atât din 2013, cât şi în prezent lucrează la această firmă. Nu mai reţine data exactă, dar crede că în vara anului 2013, a fost contactată telefonic de administratorul societăţii, (ştia că face o lucrare la Primăria ....., un campus şcolar) şi i-a zis să completeze un ordin de plata prin care să se facă un împrumut Primăriei ...... În acea perioadă, Primăria ....., pentru lucrările efectuate de societatea unde îşi desfăşoară activitatea, trebuia să plătească suma de 700.000 lei ron. În aceste condiţii, a completat ordinul de plată şi a mers şi a pus la Trezoreria Xx în contul Primăriei ..... suma de 216.000 lei. Referitor la menţiunea ,, sumă necuvenită" în ordinul de plată completat de martoră, aceasta face precizarea că aceasta a fost o greşeală de-a sa, o scăpare, întrucât ştia că este vorba de un împrumut acordat primăriei, însa menţinea a fost o eroare de redactare. Mai arată martora că nu i s-a părut nimic anormal, nelegal, faptul că societatea xxxxx a acordat un împrumut Primăriei ....., întrucât din câte ştie, Codul civil nu interzice. Arată martora că lucrează din 2009 la această societate şi nu îşi aminteşte să mai fi acordat alte împrumuturi la persoane fizice sau juridice. Nu ştie martora dacă societatea avea ca şi obiect de activitate acordarea de împrumuturi. În loc de menţiunea ,, suma necuvenita" trebuia să fi trecut suma împrumutată conform contractului cu numele acestuia. Nu îşi aminteşte martora dacă acest contract a fost înregistrat în actele contabile ale societăţii. Menţiunea ,, suma necuvenita" din punctul său de vedere ca şi contabil, reprezintă o sumă care nu era datorata societăţii. Arată martora că nu putea să refuze dispoziţia dată de inculpat, care era administratorul societăţii, ca să facă această plată prin ordinul de plată ce face obiectul cauzei.

La Trezoreria …. când a făcut plata, s-am întâlnit cu contabila Primăriei ...... Nu a fost întrebată de nimeni de la Trezoreria …. în legătura cu aceasta operaţiune.

A fost audiat martorul P.G. (fila 109), care a arătat că este unic asociat la Xxxxx. În perioada anilor 2010-2011 nu mai reţine data exactă, a participat la o procedura de achiziţie publică si a câştigat această licitaţie având ca obiect asistenţa tehnică şi diriginte de şantier la un campus şcolar din cadrul UAT ...... Ştie martorul că lucrările au fost începute înainte de mandatul din 2012 a primarului din acea perioadă, V. V. şi au continuat şi în timpul actualului primar, C.F.. Martorul era diriginte de şantier pentru beneficiar UAT ...... Ştie martorul că lucrările de executare a campusului şcolar au fost executate de XXXXXX SR.L. Xx.

Procedura ce trebuia să o efectueze martorul în calitate de diriginte de şantier era să verifice cantităţile de lucrări puse în manoperă, materialele folosite, resursele de muncă, utilajele folosite, etc., verifica ca aceste cantităţi de lucrări puse în opera să corespundă proiectului, după care dădea un aviz favorabil, în sensul că îşi punea ştampila pe situaţiile de lucrări ce veneau din partea executantului. Martorul nu a avut nici un fel de problemă cu lucrările efectuate de XXXXXX S.R.L. Xx şi a avizat aceste execuţii. După ce se obţinea avizul său ca diriginte de şantier, UAT trimitea cererile de plată către C…. la Autoritatea de Management – Programul Operaţional Regional – POR, pentru plata lucrărilor făcute şi verificate de acesta, ca diriginte de şantier. Din câte ştie martorul, acel campus şcolar s-a făcut cu finanţare europeană,în sensul că de fapt cea mai mare parte de bani provenea din fonduri europene, iar UAT avea obligaţia să aibă o mică parte din bani, numită ,, parte de cofinanţare”. Din câte ştie martorul, dar nu ştie dacă era şi în cazul de faţă, în cazul în care UAT- ul nu avea finanţarea necesară, lucrarea se sista, nu se finaliza. Nu ştie martorul dacă banii europeni investiţi trebuiau sau nu restituiţi, asta depindea de contractul încheiat. Nu ştie martorul dacă în cazul de faţă banii trebuiau rambursaţi sau nu. Martorul îşi aminteşte că sumele acceptate pentru plată, atât din partea lui XXXXXX S.R.L., cât şi din partea celorlalte firme, se ridică la câteva sute de mii de lei, ron, fiind făcute chiar şi în anul 2013. În calitatea sa de diriginte de şantier a aflat, a ştiut că UAT ....., atât în mandatul primarului V.V. cât şi în perioada mandatului lui C.F., a avut probleme cu obţinerea plăţii de cofinanţare, nu aveau banii necesari pentru efectuarea plaţilor lucrărilor executate de antreprenori. Ştia martorul că a căutat să găsească diverse soluţii, în sensul că mergeau la unităţile bancare pentru a se împrumuta de bani pentru cofinanţare. Ştie martorul că fostul primar V.V., în mod sigur nu a putut să obţină finanţare de la banei pentru plata cofinanţării, şi această „sarcină" s-a transmis şi către noua conducere a UAT ..... după alegerile din vara anului 2012. Martorul arată că nu ştie ce buget propriu ar fi avut UAT ..... pentru cofinanţarea proiectului european privind Campusul Şcolar. Crede că banii ar fi trebuit să vină de la guvern. Mai arată că i s-a prezentat situaţia de lucrări pe luna mai 2013 a XXXXXX S.R.L. în valoare de aproximativ 600.000 lei ron, lucrare care este avizată şi ştampilată de el ca diriginte de şantier. Şi celelalte societăţi aveau situaţii de lucrări, semnate si stampilate de acesta pentru lucrările efectuate de ei. Face precizarea că acel campus şcolar era format din mai multe obiective: Şcoală cu patru clase, atelier, sala de sport, cămin internat, cantină şi centrală, plus instalaţiile aferente. Acele obiective nu erau efectuate doar de XXXXXX S.R.L. ci si de alţi executanţi, antreprenori. Fiecare avea situaţiile lui de lucrări, separate, distincte pentru ce efectuau si erau necesare pentru a-şi lua banii pentru munca prestată. După ce primeau avizul său, situaţiile de lucrări fiind acceptate, se întocmea o cerere de plată de către primărie si era trimisă mai departe la POR C....., pentru efectuarea plăţii. Îşi aminteşte că au fost situaţii când si ceilalţi antreprenori - executanţi au întocmit acele situaţii de lucrări, acceptate de acesta ca diriginte de şantier şi ulterior cererile de plată au fost înaintate la POR C...... După ce acceptau cererea de plata, POR C..... trimitea banii in contul UAT ..... Nu ştie martorul dacă toată suma în integralitate ei era achitată sau nu, pentru că nu era treaba sa. Nu îşi aduce aminte dacă celelalte societăţi executante au primit sau nu banii pentru lucrările efectuate în anul 2013.Nu ştie dacă în situaţia în care UAT nu avea cofinanţarea dacă putea să prelungească sau nu termenul de execuţie. Cert este că acele contracte aveau nişte termene de finalizare. În anul 2014 lucrarea nu era finalizată. Ştie martorul că durata acestei lucrări a fost prelungită de mai multe ori întrucât lucrările nu fuseseră finalizate. Rezolvarea cofinanţării de către UAT- uri se făcea din fonduri proprii, iar alte imitaţi făceau ce credeau ei pentru că nu era treaba sa. Nu îşi aminteşte martorul de la cine a aflat că UAT ..... nu are bani si trebuie să rezolve această problemă, nu era treaba sa.

A fost audiată martora C. L. (fila 110), care a declarat că în anul 2013, nu mai reţine data exactă, primarul C.F. şi o angajată la Serviciul Contabilitate în cadrul Primăriei ..... au venit la CEC Bank să ceară informaţii pentru obţinerea unui împrumut bancar. Eu deţin funcţia de sef serviciu relaţii cu clienţii. Discuţia  respectivă s-a rezumat la oferirea de informaţii cu privire la obţinerea de un împrumut. Discuţia respectivă a fost că s-au solicitat simulări pentru sume de 500.000, 600.000 lei . Ideea este că nu s-a realizat o tranzacţie financiara între CEC Bank, deoarece nu a fost depusă nici o solicitare de credit în mod oficial. Mai mult, recomandarea băncii a fost să depună documentaţia pe SEAP, în vederea obţinerii creditului pe care şi-1 doreau, utilizând procedura licitaţiei publice. Nu ştie ce au făcut mai departe. Cert este că nu au obţinut un împrumut de la banca unde lucrează pentru că nu l-au solicitat în mod oficial. Atunci când au venit la bancă în 2013 au cerut informaţii pentru obţinerea unui împrumut în vederea finanţării unui proiect european ce viza un campus şcolar. Arată ca le-a recomandat să facă o cerere pe SEAP pentru obţinerea împrumutului pentru că era vorba de o suma mare si este vorba de o achiziţie publică supusă reglementarilor de rigoare.

Tot pe parcursul cercetării judecătoreşti, s-a depus la dosar raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat de expert contabil I. C., raport de expertiză tehnică prin care s-a urmărit să se stabilească dacă prin încheierea contractului de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013 între Xxxxx S… şi UAT ..... a fost creat sau nu o pagubă în patrimoniul unităţii administrative şi dacă acest contract a fost făcut în conformitate cu dispoziţiile Legii 273/2006 privind datoria publică locală.

Din ansamblul probelor administrate, instanţa reţine următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul …., inculpatul C.F. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu asimilată infracţiunilor de corupţie, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., reţinând că fapta acestuia, care la data de 19.08.2013, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, în calitate de primar al comunei ....., jud…., şi abuzând de această calitate, cu ştiinţă, a încheiat un înscris, denumit „contract de împrumut fără dobândă, nr. 1027/19.08.2013, în calitate de reprezentant al părţii debitoare Comuna ....., jud. …., cu partea creditoare Xxxxx, reprezentată de către inculpatul P.S.A, prin care se acorda un împrumut Comunei ....., în cuantum de 216.002,92 lei, pe o perioadă de 21 de luni, prin ordinul de plată nr.275/19.08.2013, sumă de bani ce a fost practic returnată în aceeaşi zi de către Comuna ..... către Xxxxx, prin trei ordine de plată, nr. 317/19.08.2013, în valoare de 198.474,82 lei; nr. 318/19.08.2013, în valoare de 7.082,06 lei; nr. 319/19.08.2013, în valoare de 10.446,04 lei, angajând astfel, patrimonial, Comuna ....., printr-un contract de împrumut, ce este încheiat cu nerespectarea hotărârii Consiliului Local ..... nr.3/31.01.2013, a prevederilor HG nr.9/2007, referitor la autorizarea împrumuturilor locale de către Comisie şi a dispoziţiilor Legii nr.273/2006, privind finanţele publice locale, Cap.4, referitor la condiţiile de contractare a împrumuturilor interne pentru realizarea de investiţii publice de interes local, unde potrivit art.62 alin.2 lit.b, împrumuturile unităţilor administrative-teritoriale se efectuează de la băncile comerciale sau de la instituţii de credit, iar creditoarea Xxxxx nu are un astfel de obiect de activitate, mai mult această societate fiind chiar executantul unei lucrări de construcţii contractate de către comuna ....., jud. ….

Totodată, inculpatul P.S.A a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu asimilară infracţiunilor de corupţie prev.art. 48 C.p. rap. la art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., reţinându-se în sarcina acestuia că fapta acestuia care la data de 19.08.2013 1-a ajutat pe inculpatul C.F., primar al comunei ....., jud. …., să încheie un înscris, denumit „contract de împrumut fără dobândă” nr. 1027/19.08.2013, cu nerespectarea hotărârii Consiliului Local ..... nr.3/31.01.2013, a prevederilor HG nr.9/2007, referitoare la autorizarea împrumuturilor locale de către Comisie şi a dispoziţiilor Legii nr.273/2006, privind finanţele publice locale, Cap.4, referitor la condiţiile de contractare a împrumuturilor interne pentru realizarea de investiţii publice de interes local, în sensul în care, în calitate de reprezentant al părţii creditoare Xxxxx a acordat un împrumut părţii debitoare Comuna ....., jud. …., reprezentată de către inculpatul C.F., în calitate de primar al localităţii, în cuantum de 216.002,92 lei, pe o perioadă de 21 de luni, prin ordinul de plată nr.275/19.08.2013, sumă de bani ce a fost practic returnată în aceeaşi zi de către Comuna ..... către XXXXX, prin trei ordine de plată, nr. 317/19.08.2013, în valoare de 198.474,82 lei; nr. 318/19.08.2013, în valoare de 7.082,06 lei; nr. 319/19.08.2013, în valoare de 10.446,04 lei, înlesnind astfel activitatea infracţională a inculpatului C.F., prin încălcarea dispoz. art.62 alin.2 lit.b, Legii nr.273/2006, care stipulează că împrumuturile unităţilor administrative-teritoriale se efectuează de la băncile comerciale sau de la instituţii de credit, iar creditoarea Xxxxx nu are un astfel de obiect de activitate, potrivit certificatului constatator, mai mult această societate fiind chiar executantul unei lucrări de construcţii contractate de către comuna ....., jud. …., iar banii împrumutaţi de către societate s-au întors în contul acesteia tocmai pentru plata lucrărilor respective.

Organele de urmărire penală au fost sesizate printr-un denunţ de mai mulţi cetăţeni (care ulterior audiaţi în cauză au precizat că nu au cunoştinţă de acest denunţ şi aspectele sesizate) că inculpatul C.F., primarul comunei ....., judeţul …., se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, distrugere, fals, uz de fals şi luare de mită printre altele, pentru că „în comuna ..... se construieşte un campus şcolar la care lucrează două societăţi ce au câştigat licitaţia, iar primarul comunei, mascând luarea de mită, a convenit cu administratorul Xxxxx S…. să-i acorde un împrumut fără dobândă, pe care îl anexăm în copie”.

Organele de urmărire penală au dispus soluţii de netrimitere în judecată în legătură cu aspectele sesizate în denunţ (filele 11-14 d.u.p.).

Parchetul de pe lângă Tribunalul ….., în dosarul penal nr. 94/P/2015, în data de 14.12.2015 (filele 15-16 d.u.p.), a dispus soluţie de clasare pentru infracţiunea de luare de mită (în raport cu activitatea primarului C.F. referitoare la încheierea la data de 19.08.2013 a contractului de împrumut fără dobândă nr. 1027 cu Xxxxx, pentru suma de 216.002,92 lei) şi declinarea competenţei materiale în favoarea Parchetului de pe lângă ….. pentru a efectua cercetări ca organ competent în dosarul nou constituit, cu privire la posibila săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu, în activitatea primarului comunei ....., jud. …., C.F. (fila 16 d.u.p.), pentru ca ulterior, la data de 24.12.2015 să dispună preluarea dosarului nou constituit de la Parchetul de pe lângă ……. (fila 17 d.u.p.).

Instanţa reţine că la data de 17.03.2010, U.A.T. ....., jud. …., prin reprezentantul legal V.V. în calitate de primar, a încheiat contractul de finanţare nr. 649 cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (fila 106 d.u.p.), pentru proiectul european „Campus şcolar. Şcoala de Arte şi Meserii .....” ce trebuia implementat conform art. 2 alin. 4 din contract, în 22 de luni de la semnarea lui de către părţi, contract cu o valoare totală de 15.865.840 lei, din care 98 % era asigurată din fonduri europene nerambursabile (art. 4 alin. 2 contract), iar 2 % din valoare era asigurată de beneficiar conform art. 9 pct. 23 din contract (fila 112 d.u.p.).

Durata contractului, ca urmare a dificultăţilor în dovedirea existenţei şi deţinerii procentului de 2 % din valoarea contractului, a fost prelungit prin mai multe acte adiţionale ulterior, pentru o perioadă de 69 de luni (în prezent nu este finalizat).

În urma alegerilor din vara anului 2012 inculpatul C.F., persoană cu studii medii, a fost ales primar al comunei ....., jud.…. De proiectul de finanţare europeană se ocupau V.E., secretara primăriei, G.L. contabila primăriei, iar lucrările erau verificate din partea M.R.D.T. de martorul P.G. (fila 109 dosar fond).

Prin contractul de lucrări nr. 4192/12.10.2011 – la 1 an şi 7 luni de la semnarea contractului de finanţare – încheiat între UAT ..... prin reprezentant legal V.V. în calitate de primar şi mai multe societăţi comerciale, printre care şi Xxxxx, s-a stabilit ca societăţile respective să implementeze, să construiască „Campusul şcolar. Şcoala de arte şi meserii .....” în termen de 10 luni, art. 6 pct. 1 din contractul de lucrări (fila 122 d.u.p.), însă care nu a fost finalizat din diverse motive (lipsa fondurilor proprii ale beneficiarului, lucrări efectuate cu întârziere şi plătite de asemenea cu întârziere).

Întrucât în bugetul local de venituri şi cheltuieli din anii 2012 şi 2013 (şi chiar ulterior) al UAT ..... nu au existat venituri (venit total de 17.276 lei în 2012 şi 11.739 lei în 2013 – filele 250, 286 d.u.p.) pentru plata cofinanţării de 2 % din valoarea investiţiei şi proiectul (bineînţeles) nu a fost finalizat, la sfârşitul anului 2012 în cadrul unităţii administrativ teritoriale s-a luat hotărâre cu privire la obţinerea unui împrumut în vederea rezolvării acestei probleme stringente. Astfel, prin expunerea de motive nr. 5324/06.12.2012 a inculpatului C.F. (fila 62 d.u.p.) şi prin referatul nr. 5294/05.12.2012 (fila 63 d.u.p.) al martorei V.E., secretarul primăriei şi totodată managerul proiectului „Campus şcolar. Şcoala de arte şi meserii .....” s-a arătat că se impune obţinerea unui împrumut bancar în cuantum de 500.000 lei pentru a se asigura contribuţia proprie la implementarea proiectului şi s-a solicitat consiliului local să dispună şi să organizeze obţinerea acestui împrumut.

Prin raportul nr. 106/11.01.2013, Consiliul Local ..... a acordat aviz favorabil proiectului de hotărâre referitor la aprobarea hotărârii unei finanţări rambursabile interne în valoare de 500.000 lei (fila64 d.u.p.).

Prin hotărârea nr. 3/31.01.2013 Consiliul Local ..... a aprobat contractarea unei finanţări rambursabile interne în valoare de 500.000 lei cu o maturitate la 2 ani, pentru realizarea investiţiei publice de interes local pentru proiectul „Campus şcolar. Şcoala de arte şi meserii ....., jud. ”, proiect finanţat prin POR, contract de finanţare nr. 649/17.03.2010 (fila 60 d.u.p.). De precizat că prin hotărârea Consiliului Local nu s-a stabilit ca obţinerea finanţării să se facă de la o unitate bancară sau o altă instituţie de credit.

După adoptarea acestei hotărâri, inculpatul C.F., primar, managerul de proiect V.E. şi contabila unităţii G.L. s-au deplasat la mai multe unităţi bancare din municipiul Xx şi în urma unor discuţii prealabile cu reprezentanţii băncilor, au constatat că există dificultăţi majore în obţinerea împrumutului bancar, fiind condiţionaţi de îndeplinirea mai multor criterii de eligibilitate şi de depunerea unor garanţii (a se vedea declaraţia martorei C. L, reprezentanta CEC …., fila 110 dosar fond), ceea ce a făcut nerealizabilă obţinerea împrumutului.

La data de 09.07.2013, inculpatul P.S.A, în calitate de administrator al Xxxxx, societate care se ocupa de implementarea în parte a proiectului „Campus şcolar .....”, a emis factura fiscală nr. 9805166 în valoare de 738.813,18 lei pentru lucrările de construcţii efectuate (fila 381, vol. IV d.u.p.), factură fiscală însoţită de documentele justificative ale lucrărilor efectuate şi care poartă viza de verificare şi control din partea MDRT (filele 382-394 vol. IV d.u.p.).

Ca urmare a acestui aspect, documentele mai sus precizate după ce au fost verificate şi controlate, au fost înaintate de beneficiarul UAT ..... pentru decontare către MDRT (ulterior MDRAP).

Prin informarea nr. 62129/08.08.2013 a MDRAP, beneficiarul UAT ....., jud. … a fost înştiinţat că a fost autorizată cererea de plată nr. 1 în valoare de 565.663,32 lei, pentru factura emisă, făcându-se o reducere procentuală de 5 % din suma solicitată, conform contractului de lucrări nr. 4192/2011 încheiat cu prestatorul, iar sumele au fost virate cu ordinele de plată nr. 7923, 7924, 7925/08.08.2013 (filele 66-68 d.u.p.), în Trezoreria ….., în contul beneficiarului UAT ....., jud. …, care avea obligaţia conform contractului de finanţare nr. 649/2010, să aibă suma necesară contribuţiei proprii.

Potrivit art. 19 ind. 5 alin. 15 din OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă „în cazul în care beneficiarii sumelor nu depun ordinele de plată prevăzute la alin. 8 pentru toată suma prevăzută în notificare în termenul prevăzut la alin. 9 (5 zile lucrătoare), sau nu respectă condiţiile prev. la alin. 11, unităţile Trezoreriei Statului restituie integral în conturile autorităţilor de management/autorităţii de certificare şi plată sumele primite de acestea din contul prev. la alin. 2”.

În aceste condiţii, în lipsa sumei necesare contribuţiei proprii, dar şi a riscului ca suma virată de MDRAP să fie returnată către acesta, întrucât se afla în contul UAT ..... deschis la Trezoreria Xx şi termenul de 5 zile lucrătoare prev. de OUG 64/2009 (art. 17 ind. 5 alin. 9) expirase, la data de 19.08.2013 între inculpatul C.F., primar al comunei ....., jud. … şi inculpatul P.S.A, administrator al Xxxxx Xx şi executant al unei părţi din proiect, a fost încheiat contractul de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013 (fila 65 d.u.p.), prin care cel din urmă împrumuta pe beneficiarul UAT ....., jud. … cu suma de 216.002,92 lei ce trebuia să reprezinte contribuţia proprie a beneficiarului pentru plata lucrărilor efectuate de această societate şi acceptate la plată de MDRAP. Prin ordinul de plată nr. 275/19.08.2013, Xxxxx  a virat suma menţionată în contract în contul UAT ....., jud. …, deschis la Trezoreria …. (fila 69 d.u.p.). Tot în ziua de 19.08.2013, din contul său deschis la Trezoreria ….., UAT ....., jud. …, a procedat la efectuarea plăţilor corespunzătoare facturii fiscale nr. 9805166/09.07.2013 emise de executantul de lucrări Xxxxx . şi acceptată la plată de MDRAP, atât din sumele de bani virate de MDRAP din finanţare, cât şi din suma împrumutată de la societatea executantă a lucrării.

În cauza penală, după preluarea cercetărilor în legătură cu împrumutul acordat de Xxxxx către UAT ..... jud….. şi dispunerea de organul de urmărire penală la data de 25.04.2016 a măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpatul C.F., primarul comunei pentru că ar fi creat unui prejudiciu în patrimoniul unităţii administrative de 216.002,92 lei (fila 289-291 vol.3 d.u.p.), cu obligaţia în sarcina acestuia de a nu mai exercita funcţia de primar (fila 291 vol. 3 d.u.p.), organul de urmărire penală prin adresa 579/P din  aceeaşi dată de 25.04.2016 „au solicitat UAT ....., jud. …. să desemneze o altă persoană care să reprezinte interesele unităţii şi au informat aceeaşi unitate că prin activitatea infracţională desfăşurată în prezenta cauză s-a produs un prejudiciu în patrimoniul unităţii în cuantum de 216.002,92 lei şi va trebui să menţionaţi dacă vă constituiţi parte civilă în cauză cu respectiva sumă de bani” (fila 319 d.u.p.vol.3).

Urmare acestei adrese (invocate chiar în preambulul unei hotărâri de consiliu), Consiliul Local ..... s-a întrunit şi prin HCL nr. 22/27.04.2016 a fost desemnat consilierul local V.M. să reprezinte interesele UAT ..... în faţa organelor judiciare (fila 318 vol. 3 d.u.p.).

Prin adresa 1517/28.04.2016 (fila 315 vol. 3 d.u.p.) şi înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul …. la 29.04.2016, UAT ..... a comunicat organului de urmărire penală că „Primăria comunei ....., jud. … nu se constituie parte civilă în cauză cu suma de 216.002,92 lei întrucât nu a fost prejudiciată cu această sumă de bani şi dimpotrivă această cauză a contribuit la continuarea investiţiei „Campus şcolar. Şcoala de arte şi meserii ....., jud. …”, investiţie care să asigure dezvoltarea durabilă a învăţământului în comuna ....., în acest sens aduc următoarele precizări:

Primăria Comunei ....., jud. … are în implementare investiţia, Campus şcolar. Şcoala de arte şi meserii, comuna ....., jud. …, cu o valoare de 15.865.840 lei, investiţie finanţată din fonduri europene, conform contractului de finanţare 649/19.03.2010 încheiat între Primăria ..... şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi din fondurile proprii. În luna a 8-a anul 2013, MDRT virase prin Trezoreria mun. …. în contul Primăriei ..... suma de 520.410,26 lei pentru finanţarea investiţiei de mai sus, ca urmare a cererii de plată înaintată către .... de beneficiarul investiţiei, respectiv comuna ...... Această sumă nu putea fi folosită decât în condiţiile în care beneficiarul contribuia cu suma de 216.002,92 lei reprezentând cota de cofinanţare şi cheltuielile neeligibile. Întrucât beneficiarul (Comuna .....) nu dispune de fonduri de la bugetul local pentru a suporta cota proprie, în acest sens Primăria ..... a contractat un împrumut fără dobândă în valoare de 216.002,92 lei prin contractul de împrumut nr. 1027/19.08.2013, încheiat între Comuna ..... şi Xxxxx. În situaţia în care beneficiarul nu contribuia cu această sumă de bani în termen de 5 zile, MDRT retrăgea din contul Comunei ..... suma virată. Astfel, lucrările la obiectivul de investiţie mai sus menţionat ar fi fost stopate, ceea ce ar fi dus la blocarea totală a investiţiei. Din acest împrumut s-a plătit constructorului pentru serviciile prestate la acea dată cu ordine de plată care însumate fac o valoare de 216.002,92 lei, urmând să fie restituit creditorului în funcţie de veniturile Primăriei ...... Astfel, din suma totală contractată de 216.002,92 lei s-a restituit o valoare de 100.000 lei cu ordinul de plată 969/08.12.2015, urmând ca în cel mai scurt timp să fie plătită şi restul sumei, aducă 116.002,92 lei. Vă aducem la cunoştinţă faptul că acest împrumut a avut o importanţă primordială în continuarea acestei investiţii, precum şi pentru bunul mers al instituţiei, deoarece neavând acea parte de cofinanţare, riscam să pierdem întreaga sumă de bani, pe care Ministerul Dezvoltării ne-o virase până la acea dată”.

Acest răspuns al UAT ..... a făcut ca organele de urmărire penală la data de 04.05.2016 (fila 313 vol. 3 d.u.p.) să solicite un nou punct de vedere în legătură cu acest prejudiciu. În adresă s-a precizat că „urmare adresei răspuns 1517/28.04.2016 vă informăm că Primăria Comunei ....., jud. …. nu se poate erija în organ de urmărire penală, în cauza cu nr. de mai sus şi nici într-o altă cauză penală, privind stabilirea unei situaţii faptice infracţionale ori a reţinerii elementelor constitutive ale unei infracţiuni.”

Astfel, conform pct. 2 din cuprinsul adresei răspuns nr. 1517/28.04.2016, specificaţi faptul că nu vă constituiţi parte civilă în cauză întrucât Primăria Comunei ..... jud. … nu a fost prejudiciată cu respectiva sumă de bani, după care expuneţi o situaţie faptică a scopului pentru care a fost realizat contractul.

Potrivit Codului de procedură penală, în activitatea de urmărire penală procurorul este singurul organ care este abilitat să stabilească şi să încadreze juridic o situaţie faptică, în tiparul elementelor constitutive ale unei infracţiuni.

Având în vedere aceste aspecte, vă facem cunoscut că în dosar organele de urmărire penală în urma efectuării actelor de cercetare penală, au stabilit faptul că prin activitatea infracţională a inculpaţilor C.F. şi P.S.A s-a produs o pagubă în patrimoniul UAT ....., în cuantum de 216.002,92 lei. în acest sens va trebui să menţionaţi dacă UAT se constituie parte civilă în cauză cu respectiva sumă de bani, ce reprezintă o pagubă adusă bugetului local al comunei. Datele solicitate ne sunt necesare URGENT, nedorindu-se îngreunarea cercetărilor în cauza penală.”

În ziua de 05.05.2016, organele de urmărire penală s-au prezentat la Primăria ..... şi au procedat la audierea mai multor martori (secretar V.E. fila 39, contabila G.L. – fila 45, consilier local V. M. – fila 52, ultimii doi fiind semnatarii adresei nr. 1517/2016 prin care UAT nu se constituia parte civilă, dar şi a martorilor denunţători D. M., O. M., G. M., L. I., G. G. şi G. I. filele 53-58 d.u.p.).

Urmare acestei solicitări exprese urmată a doua zi de descinderea la Primăria ....., UAT ..... (de această dată prin viceprimar şi secretar), prin adresa nr. 1599/05.05.2016 au comunicat: „Prin prezenta răspundem la adresa dumneavoastră şi înţelegem faptul că procurorul este singurul organ abilitat să stabilească şi să încadreze juridic o situaţie faptică, în tiparul elementelor constitutive ale unei infracţiuni. Astfel noi ca reprezentanţi ai instituţiei UAT ....., jud…., nu avem atribuţii referitoare la constatarea ori nu a unui prejudiciu într-o cauză penală, aceasta fiind atributul exclusiv al organului de urmărire penală. Prin urmare, menţionăm că UAT ....., jud. … se constituie parte civilă în cauză cu suma de bani menţionată în adresa dvs. mai sus menţionată, sumă de bani ce reprezintă o pagubă a bugetului local al comunei.” (fila 312 vol. 3 d.u.p.).

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru a se stabili dacă prin contractul de împrumut nr. 1027/2013 încheiat între Xxxxx şi UAT ..... a fost cauzat vreun prejudiciu în patrimoniul unităţii, şi dacă respectivul contract a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor Legii 273/2006.

Prin raportul de expertiză contabilă (filele 75-81 dosar fond) s-a stabilit că prin încheierea contractului de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013 între părţile mai sus precizate nu a fost creat nici un prejudiciu sau pagubă în patrimoniul UAT ....., stabilind totodată că respectivul contract de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013 nu a respectat dispoz. art. 62 alin. 2 lit. b din Legea 273/2006 privind datoria publică locală (fil. 145-146 dosar fond).

La stabilirea acestei situaţii de fapt, instanţa a avut în vedere în special probele administrate în faza de urmărire penală la care a făcut referire, declaraţiile martorilor audiaţi, raportul de expertiză tehnică judiciară, precum şi declaraţiile inculpaţilor.

Instanţa reţine că inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu asimilară infracţiunilor de corupţie (inculpat C.F.) şi complicitate la această infracţiune (inculpat P.S.A). Art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 prevede că „în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

Art. 297 Cod penal privind abuzul în serviciu prevede că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau în îndeplineşte defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau a intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Instanţa  analizând probele administrate atât în faza de urmărire cât şi de cercetare judecătorească, pentru a stabili dacă faptele săvârşite de inculpat se încadrează în conţinutul constitutiv al infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, reţine în concordanţă cu organul de urmărire penală şi în conformitate cu decizie 405/2016 a Curţii Constituţionale, că la încheierea contractului de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013 între UAT ..... prin inculpatul primar C.F. şi Xxxxx prin inculpatul administrator P.S.A, au fost încălcate dispoziţiile art. 62 alin. 2 lit. b din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, dispoziţii care prevăd că „instrumentele datoriei publice locale sunt printre altele împrumuturile de la băncile comerciale sau de la instituţiile de credit”, situaţie în care instanţa constată că obţinerea împrumutului de către Unitatea Administrativ Teritorială de la o altă societate decât băncile comerciale sau de la instituţie de credit este contrară dispoziţiilor Legii 273/2006 mai sus menţionată şi de această încălcare se fac vinovaţi cei doi inculpaţi.

Pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu mai este necesar ca prin îndeplinirea defectuoasă a unui act ce intră în atribuţiile de serviciu prin încălcarea legii (legislaţie primară şi secundară) aşa cum a statuat Curtea Constituţională, să se fi cauzat o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Deşi în actul de sesizare s-a reţinut că prin încheierea înscrisului contract de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013 încheiat între inculpatul C.F., primar al comunei ....., jud. … şi inculpatul P.S.A, administrator al Xxxxx, societate executantă a lucrării şi care nu are ca obiect de activitate acordarea de împrumuturi – acest ultim aspect împărtăşit de instanţă – şi virarea sumei de 216.002,92 lei în contul UAT ....., jud. …. pentru efectuarea unei plăţi, a fost creat un prejudiciu, o pagubă în patrimoniul unităţii echivalentă cu această sumă, instanţa nu împărtăşeşte acest punct de vedere întrucât prin virarea acestei sume de bani de către societatea executantă în contul UAT ....., jud. …., nu s-a produs un prejudiciu în patrimoniul unităţii, în condiţiile în care aceasta din urmă a efectuat o plată datorată, instanţa reţinând că ceea ce se poate imputa celor doi inculpaţi este doar încălcarea dispoziţiilor legale privind împrumuturile băneşti, care fac obiectul datoriei publice locale, mai precis dispoziţiile art. 62 alin. 2 lit. b din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale.

Din probele administrate în faza de urmărire penală, instanţa reţine că între UAT ..... jud. … şi Xxxxx în calitate de executant a fost încheiat contractul de lucrări nr. 4192/12.10.2011, prin care se stabileau drepturile şi obligaţiile părţilor cu privire la punerea în executare a proiectului „Campus şcolar”. Una dintre obligaţiile executantului Xxxxx . era executarea lucrării de construcţie pentru proiectul mai sus precizat (art. 4 pct. 1 din contract, fila 122 d.u.p.), iar achizitorul UAT ..... să plătească preţul stabilit pentru îndeplinirea contractului de lucrări (art. 4 pct. 2 fila 122 d.u.p.). Pentru lucrările efectuate şi acceptate la plată de MDRAP, Xxxxx a emis factura fiscală nr. 9805166/09.07.2013 în valoare totală de 738.813,18 lei, lucrările efectuate au fost verificate şi acceptate la plată de MDRAP care a virat în contul UAT ..... deschis la Trezoreria Mun. Xx, sumă corespunzătoare pentru contribuţia nerambursabilă, urmând ca unitatea să depună contribuţia proprie pentru proiect şi să efectueze plata datorată Xxxxx Xx, însă unitatea nu a dispus de această sumă, fapt pentru care între societatea comercială şi UAT ....., jud. … a fost încheiat un contract de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013, prin care societatea a împrumutat şi a virat suma de 216.002,92 lei, care trebuia să reprezinte contribuţia proprie a unităţii (conform art. 9 pct. 23 din contractul de finanţare 649/2010 fila 112 d.u.p.) pentru ca aceasta din urmă să poată efectua plata datorată.

În cauză concluziile raportului de expertiză tehnică au stabilit că prin acordarea sumei de 216.002,92 lei de către Xxxxx către UAT ....., jud…. printr-un contract de împrumut fără dobândă nu a fost cauzată nicio pagubă în patrimoniul unităţii, iar suma încasată de Xxxxx Xx de la UAT Comuna ..... are caracter cuvenit, reprezentând contravaloarea unei prestări de servicii (filele 75-81 dosar fond).

Instanţa împărtăşeşte aceste concluzii având în vedere că prin încheierea şi derularea acestui contract patrimoniul UAT ..... jud. … nu a suferit nicio pagubă - (la fel ca şi procurorul de şedinţă care în concluziile orale cu ocazia dezbaterilor şi conform dispoziţiilor legale a solicitat achitarea inculpaţilor pentru că nu s-a produs nicio pagubă în patrimoniul unităţii) -, în condiţiile în care unitatea administrativă avea obligaţia ca din fonduri proprii să garanteze şi să plătească această sumă, însă nu au realizat acest aspect ca urmare a refuzului unităţilor bancare şi atitudinii într-adevăr neglijente a reprezentanţilor unităţii, în special inculpatul C.F., primarul comunei. Practic prin acest contract unitatea administrativă nu a plătit un împrumut cu dobândă către o unitate bancară, ci a ales să plătească un împrumut fără dobândă către societatea executantă care nu avea într-adevăr ca obiect de activitate acordarea de împrumuturi băneşti.

Faptul că cei doi inculpaţi nu au respectat dispoziţiile legale privind acordarea împrumutului bancar ce intră în datoria publică a unităţii administrativ-teritoriale, aspect împărtăşit în totalitate de instanţă, în condiţiile în care chiar din actele de urmărire penală, dar şi din rechizitoriu se reţine că suma împrumutată a fost folosită de unitatea administrativă la efectuarea unei plăţi datorate, iar veniturile proprii din exerciţiile bugetare pe anii de derulare a contractului de finanţare, aşa cum se reţine chiar în rechizitoriu, erau în sume foarte mici între 15.000 şi 25.000 lei şi nu puteau să conducă la plata contribuţiei proprii fiind absolut necesară obţinerea unui împrumut pentru garantarea acesteia şi derularea în continuare a proiectului european, instanţa apreciază că nu este de natură a angaja răspunderea penală a acestora ca cea mai gravă formă de răspundere juridică.

Faptul că inculpatul P.S.A. a obţinut mult mai uşor suma datorată de unitatea administrativ teritorială şi ,, a dorit să ocolească procedura anevoioasă a acţionării beneficiarului în instanţa civilă pentru neplata lucrărilor efectuate, ori chiar a stopării lucrării şi astfel pierderea banilor contractaţi”, astfel cum sunt acuzaţi prin rechizitoriu, nu poate să conducă la angajarea răspunderii penale a inculpaţilor.

Instanţa nu cunoaşte – şi organul de urmărire penală nu a dovedit – că unităţile bancare sau instituţiile de credit acordă persoanelor juridice, în speţă UAT ....., împrumuturi băneşti pentru care persoanele împrumutate să nu aibă obligaţia de a le restitui, cel puţin în integralitatea sumei împrumutate ( fără a mai reţine de existenţa sau inexistenţa dobânzii) şi astfel patrimoniul acesteia (unităţii) să nu fi fost afectat prin obţinerea împrumutului bancar, pentru a aprecia şi a stabili că prin acţiunile celor doi inculpaţi privind încheierea şi derularea contractului de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013 s-a produs o pagubă în patrimoniul aceleiaşi unităţi şi prin acţiunile lor, aceştia se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu pe motiv că procedura obţinerii împrumutului cu unitatea bancară nu ar fi dat naştere la obligaţia unităţii de a restitui acel împrumut.

Faptul că acest contract a fost lipsit de transparenţă şi încheiat contrar dispoziţiilor Legii 273/2006 – singurul lucru ce li se poate imputa inculpaţilor – nu poate să conducă la angajarea răspunderii penale a acestora.

Faptul că în actul de sesizare se reţine că acest împrumut a fost obţinut cu încălcarea HCL nr. 3/31.01.2013  a Consiliului Local ..... si cu încălcarea prevederilor HG nr. 9/2007 referitoare la autorizarea împrumuturilor locale de către Comisia de Avizare, instanţa reţine că nu poate fi angajată răspunderea penală a inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost cercetaţi în condiţiile în care prin Decizia nr. 405/2016 a Curţi Constituţionale s-a stabilit că pentru existenţa acestei infracţiuni este necesar ca subiectul activ al infracţiunii să îndeplinească în mod defectuos o atribuţie ce rezultă din legislaţia primară, respectiv lege, ordonanţa de urgenţă sau ordonanţă de guvern, ceea ce nu este cazul în speţă, prin raportarea la actele mai sus menţionate ca fiind încălcare, respectiv hotărâre consiliu local şi hotărâre de guvern.

Instanţa reţine că urmarea solicitării organelor de urmărire penală de a preciza dacă unitatea se constituie sau nu parte civilă în cauză, edificator în acest sens este răspunsul iniţial prin adresa nr. 1517/28.04.2016 (este adevărat neacceptat de organul de urmărire penală) în care unitatea prin reprezentanţii ei desemnaţi de consiliul local conform unei hotărâri, au precizat că prin derularea acestui contract nu s-a creat o pagubă în patrimoniul Unităţii Administrativ Teritoriale Comuna ....., jud. …. (fil. 315-316 d.u.p.).

Faptul că ulterior, la insistenţele organelor de urmărire penală, aceeaşi UAT ..... prin adresa nr. 1599/05.05.2015 a comunicat „ne constituim parte civilă cu suma menţionată în adresa dumneavoastră” şi chiar „înţelegem faptul că procurorul este singurul organ abilitat să stabilească şi să încadreze juridic o situaţie faptică în tiparul elementelor constitutive ale unei infracţiuni (fila 312 vol. 3 d.u.p.) ca urmare a adresei din 04.05.2016 (fila 313 d.u.p.), nu este de natură să conducă la o altă concluzie cu privire la lipsa unei pagube în patrimoniul UAT ..... cu privire la derularea contractului de împrumut fără dobândă.

Art. 19 C.p.p. prevede că „acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs în comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

Acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată care se constituie parte civilă împotriva inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente.

Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror, în condiţiile art. 20 alin. 1 şi 2 şi are ca obiect în funcţie de interesele persoanei pentru care se exercită, tragerea la răspundere civilă delictuală.”

Art. 20 Cod procedură penală prevede că „constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţă persoanei vătămate acest drept.”

Din analiza acestor dispoziţii legale, instanţa reţine că Unitatea Administrativ Teritorială ..... avea dreptul de a preciza dacă se constituie sau nu parte civilă, iar organul de urmărire penală avea obligaţia de a-i aduce la cunoştinţă acest drept.

Observând răspunsurile succesive din adresele 1517/28.04.2016 (filele 315,316 d.u.p.) şi 1599/05.05.201 (fil. 312 d.u.p.), ale UAT ....., se constată practic că UAT ..... a devenit titulara unei obligaţii de a se constitui parte civilă, iar organul de urmărire penală a devenit titularul dreptului de exercitare a acţiunii civile, în condiţiile în care unitatea administrativă, persoană juridică de drept public cu capacitate de exerciţiu deplină, nu este o persoană vătămată lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru ca procurorul să exercite acţiunea civilă din oficiu, aşa cum prevede art. 19 alin. 3 C.p.p.

De altfel, în considerentele deciziei 405/2016 a Curţii Constituţionale, obligatorie pentru organele judiciare, în paragrafele 68, 69, 76, s-a reţinut că „în exercitarea competenţei de legiferare în materie penală trebuie să se ţină seama de principiul potrivit căruia incriminarea unei fapte ca infracţiune trebuie să intervină ca ultimul efort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul „ultima ratio” care are semnificaţia de procedeu sau metodă ultimă sau finală pentru a atinge scopul urmărit şi că ,,din perspectiva principiului „ultima ratio” în materie penală nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci aceasta atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate care să justifice sancţiunea penală.” şi „în prezent, orice acţiune sau inacţiune a persoanei care se circumscrie calităţilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat şi reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecinţelor unor fapte care deşi potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.”

Din analiza clauzelor din contractul de finanţare 649/17.03.2010 încheiat între MDRT prin agenţia pentru Dezvoltare Regională xxxx şi UAT ....., jud. xxxxx, a rezultat conform art. 9 pct. 23 că „beneficiarul este obligat să asigure resursele de plată a cofinanţării eligibile şi a finanţării cheltuielilor neeligibile, în vederea implementării Proiectului ce-i revin conform art. 3 din prezentul Contract.”

Art. 20 privind încetarea contractului, la pct. 4 prevede că „în cazul nerespectării de către Beneficiar a prevederilor prezentului Contract, AMPOR dispune rezilierea contractului. În această situaţie, Beneficiarul are obligaţia restituirii în întregime a sumelor deja primite în cadrul Contractului.”

În raport de aceste dispoziţii contractuale, instanţa reţine că în cauză s-ar fi produs o pagubă în patrimoniul unităţii administrativ teritoriale şi o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale unităţii şi ale comunităţii de oameni, care constituie unitatea, în situaţia în care unitatea nu ar fi putut efectua plata contravalorii lucrărilor de construcţie realizate de Xxxxx Xx şi acceptate la plată de MDRAP, cu consecinţa restituirii în contul MDRAP atât a sumei virate pentru această plată, cât şi a celorlalte sume virate şi plătite anterior executanţilor lucrărilor. Mai mult, intervenirea acestei sancţiuni contractuale nu ar fi condus la încetarea obligaţiei unităţii administrative de a plăti contravaloarea facturii fiscale emise de către societatea executantă, factura acceptată la plată, respectiv suma de peste 700.000 lei (compusă din peste 500.000 lei din fonduri nerambursabile şi peste 200.000 lei din ce trebuia să fie contribuţia proprie a unităţii).

Deşi în considerentele rechizitoriului s-a menţionat că s-a produs o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime ale UAT ..... prin modul de încheiere şi derulare a acestui contract, fără să fie menţionată, descrisă, caracterizată şi în ce ar consta această vătămare, instanţa în lipsa acestor elemente nu poate reţine existenţa acestei condiţii a laturii obiective a infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor.

O altă condiţie pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu asimilată infracţiunii de corupţie prev. de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 este ca „funcţionarul public să fi obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.”

Instanţa nu se raliază la punctul de vedere al organului de urmărire penală care a reţinut că prin încheierea contractului de împrumut fără dobândă între cei doi inculpaţi, ca reprezentant al UAT ..... (inculpatul C.F.) şi Xxxxx (inculpatul P.S.A), cel dintâi a contribuit la obţinerea unui folos necuvenit pentru cel de-al doilea.

Potrivit dicţionarului explicativ, adjectivul „cuvenit” înseamnă „care se cuvine, meritat, corespunzător, care datoreşte: plată cuvenită”. ,,Necuvenit” înseamnă ,,care nu se cuvine, nemeritat, necorespunzător, care nu datoreşte: plată cuvenită”.

Verbul „a cuveni” înseamnă „a-i reveni cuiva ceva, a avea drept la ceva, a merita”.

Din analiza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa reţine că niciunul dintre inculpaţi nu a încercat să obţină vreun folos necuvenit (de altfel, organul de urmărire penală a dispus soluţie de netrimitere în judecată pentru infracţiunile de luare şi dare de mită în legătură cu încheierea acestui contract (fila 15-16 d.u.p.).

Instanţa reţine că pentru lucrările de construcţie efectuate de Xxxxx Xx, UAT ..... avea obligaţia de a efectua o plată de peste 700.000 lei conform facturii fiscale nr. 9805166/09.07.2013, plată acceptată de MDRAP conform contractului de finanţare nr. 649/2010. Această plată efectuată de UAT ..... către executantul Xxxxx Xx pentru lucrările de construcţie executate şi acceptate la plată a constituit o plată datorată, cuvenită , care îi revenea executantului, care avea dreptul la ea şi nu constituie un folos necuvenit în sensul art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000.

Sintetizând întreaga speţă şi situaţie de fapt, instanţa reţine că ceea ce se impută celor doi inculpaţi este modul nelegal, netransparent de încheiere a contractului de împrumut fără dobândă nr. 1027/19.08.2013 – aspect la care instanţa se raliază - , în sensul că UAT ....., jud…., persoană juridică de drept public, prin inculpatul C.F., primar, nu a obţinut un împrumut bănesc de la o unitate bancară sau de la o altă unitate de credit conform art. 62 alin. 2 lit. b din Legea 273/2006 – care prevede că instrumentele datoriei publice sunt împrumuturile bancare sau de la alte unităţi de credit – ci, de la o societate comercială, respectiv Xxxxx Xx, care nu avea ca obiect de activitate acordarea de împrumuturi şi mai era şi una dintre executantele proiectului ,,Campus şcolar”, apreciind că prin aceasta inculpatul C.F. se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, iar inculpatul P.S.A de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, întrucât suma astfel obţinută constituie pagubă în patrimoniul unităţii şi totodată un folos necuvenit pentru inculpatul P., însă aşa cum s-a reţinut în cele ce au precedat, instanţa constată că nu s-a produs o pagubă în patrimoniul unităţii, în condiţiile în care suma împrumutată nu era nici măcar purtătoare de dobânzi, ceea ce nu era cazul unui împrumut bancar, şi nu s-a obţinut de inculpat sau de altcineva vreun folos necuvenit.

Curtea Constituţională, în paragraful 89 al Deciziei 405/2016 a arătat că „în ceea ce priveşte folosul obţinut prin săvârşirea infracţiunii, acesta presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii, prestaţii de servicii în mod gratuit, dar şi avantaje nepatrimoniale, cu condiţia ca acestea să fie legal nedatorate”.

Instanţa reţine astfel că suma plătită de UAT ..... către Xxxxx constituie o plată datorată în mod legal şi nicidecum un folos necuvenit.

În condiţiile în care fapta inculpatului C.F. nu constituie infracţiunea de abuz în serviciu, nefiind prevăzută de legea penală, nici în sarcina inculpatului P.S.A nu poate fi reţinută complicitatea la infracţiunea de abuz în serviciu întrucât ajutorul acestuia a fost dat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune, iar pentru angajarea răspunderii penale a complicelui, este necesar ca ajutorul intenţionat al acestuia să fie dat unui participant care săvârşesc cu intenţie o infracţiune.

Pentru cele ce preced, în baza art.396 al. 5 C. p.p.  corob. cu art. 16 lit. b, teza I a C. p.p. instanţa va achita pe inculpaţii C.F. şi P.S.A pentru infracţiunile pentru care sunt cercetaţi întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă, având în vedere ultimul răspuns (adresa 1599/05.05.2016 (fil. 312 d.u.p.)  al unităţii către organele de urmărire penală, instanţa având în vedere că a dispus soluţie de achitare pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală, iar în această situaţie lăsarea nesoluţionată a laturii civile este obligatorie, în baza art. 25 al. 3 C. p.p. corob. cu art. 397 C. p.p. va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială a com. ....., judeţul …. şi în baza art. 404 al. 4 lit. c C.p.p. şi art. 397 al. 5 C.p.p. va menţine măsurile asigurătorii instituite în cauză de către procuror. 

În baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuieli judiciare vor rămâne in sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare