Constatare nulitate act juridic

Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:013.000972

Dosar nr. 3020/280/2014*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 972/2016

Şedinţa publică de la 23 Martie 2016

Obiectul cauzei:constatare nulitate act juridic

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de faţă, deliberând:

 Constată că,  prin  acţiunea civilă, înregistrată la data de 06.02.2014, reclamanta (...)  a chemat în judecată pe  pârâta (...) , solicitând constatarea nulităţii procesului- verbal de conciliere nr. (...) încheiat la 31 01 2014 la sediul (...)  din Piteşti, pentru viciul de consimţământ – violeţă, exercitată de către pârâtă asupra reprezentantului societăţii la momentul întocmirii acestui înscris, scutirea de plata  sumei de 23132,80 lei, ce a constituit obiectul pretinsei concilieri.

În motivarea acţiunii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art 1216 pct 2 Noul cod civil si art 194 Cod Pr. Civila,  reclamanta  a arătat că în ziua de 31.01.2014 salariaţii societăţii pârâte s-au prezentat la sediul Restaurantului (...) , proprietatea reclamantei, si au efectuat un control in ceea ce priveşte instalaţia de gaze,  fără încunoştiinţarea societăţii, deşi in contractul încheiat cu pârâta, aceasta îşi luase obligaţia să o anunţe,  pentru a fi de faţă la eventualele controale ce se vor efectua.

A susţinut reclamanta  că,  în urma controlului, s-a  reţinut că, contorul care înregistra consumul de gaze si care era situat in afara construcţiei restaurant, prezintă o modificare. Reclamanta a solicitat sa se constate că la acel moment contorul funcţiona, înregistra consumul de gaze, apreciind că facturile anterioare schimbării acestui contor, reflectau acelaşi consum cantitativ de gaze ca si cele înregistrate la momentul controlului.

Procesul verbal de conciliere, a fost semnat de către reclamantă, prin reprezentant, sub ameninţarea distribuitorului că nu se  va mai  furniza emisiunea de gaze, în lipsa recunoaşterii sumei menţionate, ceea ce, ar fi însemnat imposibilitatea societăţii de funcţionare, în acest spaţii cu grave prejudicii

A susţinut reclamanta că, în acest context, consimţământul reprezentantului -  asociat unic, a fost viciat ; a solicitat să se constate nulitatea acestuia pentru viciu de consimţământ si anume violenta.

Prin sentinţa civilă nr.  641/26.01.2015 pronunţată de Judecătoria Piteşti s-a admis acţiunea formulată de reclamanta (...) , în contradictoriu cu pârâta (...)

S-a constatat  nulitatea procesului verbal de conciliere nr (...) încheiat intre reclamanta (...) si pârâta (...) , si inexistenţa debitului de 23132, 8 lei. A fost obligată  pârâta sa plătească reclamantei suma de 1902,00 lei reprezentând cheltuieli de judecata .

În considerentele hotărârii, instanţa fondului a reţinut că la soluţionarea cererii trebuie să aibă în vedere condiţiile violentei: temere justificata determinanta pentru încheierea contractului ; temerea sa fie indusa făra drept; temerea sa fie indusa in momentul încheierii contractului .

S-a reţinut că reclamanta  (...)  are punct punctul de lucru în (…) unde funcţionează o unitate de alimentaţie publica de lucru - restaurant.  Imobilul a fost dobândit la licitaţie publica nefiind împrejmuit .

Astfel la data obţinerii prin licitaţie publica imobilul clădire  era racordata la gaze iar contorul de gaze era montat pe peretele exterior, în spatele clădirii , reclamanta a preluat, pe numele societăţii, si contractele pentru utilităţi si aşa cum rezulta din facturile depuse de reclamantă a plătit , dat fiind natura locaţiei.

În cadrul controlului s-a constatat că aparatul care înregistra consumul de gaze si care era situat in afara construcţiei, prezintă o modificare în sensul că,  un nit este scos din lăcaşul lui, lăcaş in care exista la momentul sigilării.

În actul constatator s-a reţinut- raportat la sigiliul din plumb, care a fost aplicat de catre producătorul contorului la capacul mecanismului numărător, că, acesta constituie o componenta importanta a oricărui aparat de măsură, iar prin aplicarea si existenta acestui sigiliu in stare intactă certifică, faptul ca aparatul este conform atât, cu modelul de fabricaţie omologat, cat si cu normele Biroului Roman de Metrologie Legala. În acelaşi timp, prin actul constatator s-a reţinut că acest sigiliu impune oricărei persoane interdicţia accesului fără drept (neautorizat) asupra componentelor mecanismului numărător care sunt protejate tocmai de capacul sigilat.

S-a reţinut că lucrătorii societăţii pârâte au efectuat demersuri pentru sistarea emisiunii de gaze iar din declaraţia martorei audiată în cauză, asociatul unic al societăţii reclamante le-a atras atenţia că sistarea furnizării gazelor, îi creează un grav prejudiciu derulării normale a activităţii din incinta restaurantului, în care încălzirea se făcea exclusiv pe baza de gaze, ca în acest context se depreciază  marfa si bunurile care aparţineau societăţii, mai ales ca era vorba de o perioada geroasa si se deprecia însăşi instalaţia tehnica care ar fi îngheţat ca urmare a acestei sistări.

Instanţa a reţinut că, potrivit probelor administrate, cei doi angajaţi ai pârâtei au efectuat controlul fără un anunţ prealabil, conform convenţiei, că a avut loc o discuţie între asociatul firmei si cei doi angajaţi ai pârâtei că, în aceeaşi zi, asociatul a fost forţat să se deplaseze  la Piteşti in vederea încheierii actului de conciliere prin care urma sa se oblige să achite o suma de bani, pe care nu ştia daca o datorează, nu ştia daca aceasta suma se referea la un calcul exact al pretinsului prejudiciu , nu ştia daca verificarea metrologica va stabili ca într-adevăr s-a intervenit fraudulos in funcţionarea acestui aparat. Reclamanta a dovedit reaua credinţa cu care s-a procedat de către pârâtă, in sensul ca incidentul s-a produs la 31 01 2014 iar asociatul, la aceeiaşi dată, era invitat la societate , la laboratorul metrologic ce aparţinea societăţii pârâte , sa participe la verificarea aparatului. De aceea, laboratorul metrologic in care funcţionau angajaţii pârâtei au făcut acest control fără participarea reprezentantului reclamantei si numai in contextul in care numai după anularea actului de conciliere pârâta putea să acţioneze in judecata pretinzând neregurile ,dovedind fapta ilicita  si valorificarea controlul metrologic, când se putea contesta prin expertiza de specialitate acest control ca si cuantumul acestui prejudiciu.

Instanţa a concluzionat că, practic , ridicarea contorului si sistarea alimentaţiei cu gaze au determinat pe reprezentantul reclamantei , prin constrângere, să semneze fără nici un fel de opoziţie si argumente, convenţia de conciliere.

S-a mai reţinut că ameninţarea este justă, că prezumţia de nevinovăţie are  aplicabilitate, cel puţin până la momentul la care s-a analizat din punct de vedere metrologic contorul ridicat.

S-a aprecit, de asemenea,  făcând trimitere şi la doctrina de specialitate, că violenţa, ca viciu de consimtamint, există si in cazul in care, deşi se urmăreşte realizarea unui drept (in speţa dreptul la acoperirea pretinsului prejudiciu al pârâtei), se folosesc mijloace ilicite, respectiv agresive, in sens verbal , moral, pentru a obţine recunoaşterea datoriei de către debitor , mijloace care ar pune in pericol in situaţia in care ar fi traduse in realitate de către creditor bunurile sau viata debitorului.

Cu privire la obiectul cererii, s-a precizat că, atât nota de constatare, procesul verbal contestat cât şi facturile fiscale sunt acte juridice; prin primele dintre acestea se constată o situaţie de fapt, acceptată de către părţi, iar prin facturi se determină întinderea obligaţiilor reclamantei ,astfel că nu poate fi reţinută apărarea pârâtei (...) , că acestea sunt simple probe care pot fi contestate, doar potrivit dispoziţiilor legale.

Contractul de furnizare a gazelor naturale poate constitui o probă cu înscrisuri, iar în acelaşi timp poate fi contestat de către părţi, cât şi de către terţi, în acţiuni în nulitate.

S-a reţinut de asemenea, că reclamanta are interes în promovarea acţiunii, urmărind un folos practic, respectiv anularea actului juridic întocmit cu violenţă, prin smulgerea consimţământului, şi restituirea debitului imputat acesteia, ca fiind nedatorat.

Este cert că, între reclamantă şi pârâta (...)  au existat şi există relaţii comerciale, respectiv de furnizare gaze contra unui preţ, însă reclamanta a preluat contractele iniţiale, de la vechiul proprietar.

Conform raportului  de analiză, nr.962 , încheiat de laboratorul de metrologie la 10.02.2014, la punctul de lucru al reclamantei, contorul montat era suspect metrologic, având sigiliul deteriorat şi detaşabil.

Interpretând prevederile art. 190 lit D din Legea 123/2012, Decizia nr. 309/2005 a A.N.R.G.N republicata in Monitorul Oficial nr. 598/11.08.2008, art. 9 din Ordinul nr. 77 din 10 septembrie 2009 privind aprobarea contractelor-cadru pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale, Ordinul nr. 77/10.09.2009 emis de A.N.R.E., publicat in Monitorul Oficial nr. 6327/24.09.2009, privind aprobarea contractelor - cadru pentru furnizarea reglementata a gazelor naturale, Anexa 2, pe care instanţa le-a redat în considerente, instanţa a concluzionat că  legiuitorul stabileşte procedura pentru calculul energiei furnizare gaze, care se facturează în situaţia defectării grupului de măsurare , astfel:  „Orice recalculare a cantităţii de energie consumate, ca urmare a defectării echipamentului de măsurare trebuie aplicată de furnizor numai de comun acord cu consumatorul, în conformitate cu prevederile contractului de furnizare a energiei-gaze.”, iar prin disp. art. 12 din aceeaşi procedură se prevede cum că „Dacă se constată nefuncţionarea grupului de măsurare, furnizorul procedează la recalcularea facturilor, corespunzător duratei de timp în care grupul de măsurare  a funcţionat. Variantele de calcul al cantităţii de energie gaze activă neînregistrată se aleg în următoarea ordine, după caz: a). pe baza înregistrărilor unui contor martor, cu acordul părţilor implicate în tranzacţia de energie electrică; b). pe baza unui istoric de consum, stabilit pentru o perioadă de timp egală ca durată şi similară (din punct de vedere al condiţiilor de consum, determinate, de exemplu de anotimp etc.) cu cea în care grupul de măsurare nu a funcţionat; c). pe baza măsurării energiei gaze active efectuate pentru o perioadă caracteristică, de cel puţin 7 zile, din momentul remedierii situaţiei care a condus la nefuncţionarea grupului de măsurare; d). pe baza unei estimări a consumului, ţinând seama de numărul şi  dotarea consumatorului şi de durata de utilizare a contuarului, a instalaţiei de gaze conform reglementărilor.”.

S-a apreciat că cele patru variante trebuie utilizate în ordine, iar nu la alegerea furnizorului, respectiv a pârâtei, care nu poate alege varianta impusă, prin vicierea consimţământului, în lipsa unui acord al reclamantei.

Ca urmare, conform Ordinului 77/2009  se impune ca recalcularea să se efectueze în baza unui istoric de consum de energie gaze, în condiţiile preluării contractului, a situaţiei de facto iar numai apoi  pârâta să procedeze, ca atare.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa a admis  cererea şi în temeiul disp art. 1216 pct 2 noul cod civil a  constatat  nulitatea procesului verbal de conciliere nr (...) incheiat intre reclamanta (...) si parata (...) , si inexistenta debitului de 23132, 8 lei.  şi pe cale de consecinţă, s-a  constatat că reclamanta nu datorează, deşi a achitat pentru a nu i se întrerupe activitatea comercială suma, aşa cum rezultă din înscrisul depus la fila 46 din dosar, sumă nedatorată

A fost obligată  parata, în temeiul art.451 din N.CPCIV. sa plăteasca reclamantei suma de 1902,00 lei reprezentând cheltuieli de judecata

Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat  apel (...) , criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Apelanta a arătat că instanţa de fond retine in mod eronat faptul ca « potrivit probelor se atesta ca in jurul orelor 12 s-au prezentat cei doi angajaţi ai paratei fara ca in prealabil, asa cum era firesc sa anunţe, conform convenţiei, ca la societate vor veni in control [...] », fără să indice, potrivit art. 425 NCPC, un text legal pe care salariaţii subscrisei l-au incalcat prin efectuarea acestui control. S-a arătat că întreaga legislaţie permite efectuarea de verificări fără anunţări prealabile, în acest fiind Decizia Nr. 309/30.03.2005 a Autorităţii Naţionale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale, Capitolul II, Pct. 2 lit. f.

Instanţa de fond retine declaraţia martorei ca mijloc de proba, insa nu retine si faptul ca martora se afla in relaţii de subordonare cu reclamantul, nici faptul ca martora a precizat faptul ca nu a asistat la discuţie si ca toate relatările pe care le face sunt din propria sa înţelegere si din discuţiile cu reclamantul. Astfel martora relatează faptul ca reclamantul a fost forţat sa se deplaseze la Piteşti pentru semnarea procesului-verbal de conciliere insa la dosarul cauzei exista o cerere olografa a dlui (...) , in calitate de asociat unic al reclamantei care solicita incheierea Procesului Verbal de conciliere contestat.

S-a arătat că invitaţia la verificarea metrologica este cuprinsa in tipizatul denumit Procesul-verbal de constatare nr. (...) si invitaţia este din eroare materiala pentru data de 10.01.2014, insa comunicarea verbala a fost pentru 10.02.2014, de altfel in aceasta data s-a si făcut verificarea metrologica, cu înţelegerea ambelor parti. Prin urmare instanţa de fond retine in mod eronat aspectele legate de reaua-credinta iar documentele depuse dovedesc alta stare de fapt.

În ceea ce priveşte faptul ca actele au fost intocmite anterior, apelanta a precizat că are, ca orice alta companie multinaţionala, tipizate care se completează si se adaptează in funcţie de fiecare situaţie particulara a clienţilor. Salariaţii pârâtei s-au deplasat cu Procesul-Verbal de conciliere, act care a fost personalizat in funcţie de situaţia reclamantului, si care poate fi semnat cu obiectiuni sau fara de către ambele parti.

Instanţa de fond retine in mod eronat faptul ca

ameninţarea este justa întrucât nu s-a aşteptat rezultatul verificării metrologice.

S-a susţinut că argumentul reţinut de instanţa nu corespunde cu realitatea logica, devreme ce la dosarul cauzei a fost depusă cererea olografa a dlui (...) , in calitate de asociat unic al reclamanţii care solicita încheierea Procesului Verbal de conciliere contestat înainte de verificarea metrologica. Instanţa de fond nu tine cont de inscrisurile pe care Ie-a incuviintat ca si mijloace de proba insa nici nu menţionează raţiunea pentru care Ie-a inlaturat de la pronunţarea hotărârii, contrar dispoziţiilor art. 425 NCPC.

În ce priveşte argumentele instanţei de fond

potrivit cărora temerea este justificata de faptul ca Procesul-verbal de conciliere a fost

semnat pe neve, fara ca asociatul sa poată verifica daca pretinsul act de conciliere

conţinea un calcul corect, s-a subliniat  ca documentele in discuţie i-au fost explicate reclamantului. La fel si cuantumul sumei precum si provenienţa ei, conform foii de calcul prejudiciu, anexa la Procesul Verbal de conciliere.

De asemenea, în cuprinsul acţiunii reclamantul nici nu a contestat aceste aspecte, iar instanţa de fond, potrivit art. 22 alin 6 NCPC « trebuie sa se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara a depasi insa limitele investirii. «

In ce priveşte calculul prejudiciului, apelanta a susţinut că nu aplica sume discreţionare, ci realizează acest calcul având o baza legala, respectiv Capitolul V „Răspunderea contractuala" pct. in Decizia nr. 309/30.03.2005 a Autorităţii Naţionale de Reglementare in Domeniul Gazelor naturale.

Apelanta a mai susţinut că pronunţarea de către instanţa de fond pe aceste aspecte s-a realizat fara a fi supuse dezbaterilor, astfel incat instanţa le-a analizat fara a tine cont si de argumentele sale, încălcându-se disp. art.13 şi 14 C.pr.civ.

În mod eronat s-a reţinut că exista violenta viciu de consimţământ si in cazul in care, deşi se doreşte realizarea unui drept, se folosesc mijloace ilicite, respectiv agresive in sens verbal, moral pentru a obţine recunoaşterea datoriei de către debitor. La încheierea Procesului Verbal de conciliere contestat nu s-a  ivit nici un mijloc ilicit sau agresiv, ci s-au respectat toate normele legale in vigoare. Acest proces verbal a fost încheiat înainte de verificarea metrologica la solicitarea reclamantului, insa a avut la baza constatarea vizuala a salariaţilor subscrisei, salariaţi care au ca si petenta identificarea unor astfel de fraude.

Instanţa de fond retine in mod eronat faptul ca verificarea metrologica a aparatului nu a putut sa confirme faptul ca ar exista un pericol. În urma verificării metrologice a rezultat intervenţia neautorizata asupra contorului, motiv pentru care aparatul de măsura a fost declarat respins.

Apelanta a arătat că între ea si reclamanta nu a fost încheiat contract de furnizare gaze naturale, toate demersurile si verificările pe care le-a făcut fiind susţinute de obligaţia legala (impusa prin mai multe texte legislative) de verificare  si întreţinere periodica a contoarelor/sistemelor de măsurare a gazelor naturale, termenele stabilite prin reglementările metrologice in vigoare sau ori de cate ori este cesar.

Deşi reţine că pârâta nu a aplicat corect prevederile menţionate in Procedura pentru calculul energiei furnizate gaze care se facturează in situaţia defectării grupului de măsurare, instanţa nu precizeaza care este actul normativ pe care se bazează. Apelanta susţine că norma vizată ar fi fost Ordinul 18 din 27 aprilie 2005 privind aprobarea procedurii pentru calculul energiei electrice care se facturează în situaţia defectării grupului de măsurare, act normativ care nu are incidenţă în cauză.

S-a mai arătat că Ordinul 77, invocat de instanţă, stabileşte modalitatea de contract cadru care trebuie încheiat, fara a conţine prevederi legate de recalculare a consumului.

Intimata-reclamantă (...)  a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, ca nefondat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, faţă de criticile invocate, tribunalul consideră că apelul este fondat.

Astfel, pentru început, apreciem necesar a răspunde motivului de nelegalitate ce priveşte limitele învestirii primei instanţe.

În acest sens, tribunalul constată că, prin acţiunea formulată, reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal de conciliere pentru vicii de consimţământ, respectiv violenţa, şi, pe cale de consecinţă, constatarea inexistenţei debitului în cuantum de 23132,8 lei, consemnat în acest act. Reclamanta nu a contestat suma prin prisma modului de calcul, a normelor legale aplicabile în cazul constatării erorilor la măsurare sau a consumului fraudulos, ci a susţinut că suma înscrisă în procesul-verbal a fost acceptată ca atare ca urmare a vicierii consimţământului.

Împrejurarea că reclamanta nu a înţeles să pună în discuţie valoarea prejudiciului, ca o chestiune de sine stătătoare, ci doar ca o consecinţă a anulării actului de conciliere, reiese şi din concluziile scrise formulate în primă instanţă, arătându-se că, pe cale separată , într-un alt proces, se va solicita expertiza tehnică de specialitate pentru analizarea aspectelor privind funcţionarea contorului şi stabilirea prejudiciului.

În aceste condiţii, tribunalul apreciază că analiza făcută de instanţa de fond privind modul de stabilire a cuantumului prejudiciului suferit de pârâtă excede cadrului procesual obiectiv.  De asemenea, concluziile judecătoriei privind inexistenţa unei culpe a reclamantei în defectarea grupului de măsurare şi a nerealităţii sumei stabilită în sarcina acesteia  nu au legătură cu cauza, limitele judecăţii fiind stabilite prin acţiunea dedusă judecăţii, şi vizând doar vicierea consimţământului la momentul încheierii procesului-verbal de conciliere.

Rezultă că prima instanţă a încălcat art. 9 alin.2 C.pr.civ. (“Obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.”), precum şi art.22 alin.6 C.pr.civ. (“Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.”), pronunţând o hotărâre nelegală sub acest aspect, motiv pentru care argumentele expuse în considerentele sentinţei, referitoare la modul de calcul al prejudiciului imputat reclamantei, vor fi înlăturate.

Urmează aşadar a se verifica, prin prisma criticilor apelantei, în ce măsură a fost viciat consimţământul reclamantei pentru încheierea procesului-verbal de conciliere.

Astfel, prima instanţă a reţinut reaua-credinţă a pârâtei, care a procedat la verificarea grupului de măsurare fără a anunţa în prealabil controlul, inducând ulterior în eroare reclamanta cu privire la data la care se va efectua  verificarea metrologică a contorului.

În legătură cu acestea, tribunalul reţine că, potrivit art.138 alin.2 lit.j din Legea nr.123/2012,  în cazul intervenţiilor de către persoane neautorizate asupra instalaţiilor de reglare-măsurare aflate la limita de proprietate, care pun în pericol siguranţa alimentării cu gaze naturale, operatorul de distribuţie este îndreptăţit să întrerupă alimentarea, în conformitate cu reglementările specifice ale ANRE. Potrivit art. 190, pentru protecţia obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale se interzice terţilor (…) d) să intervină în orice mod asupra conductelor, echipamentelor şi instalaţiilor de gaze naturale.

Conform Deciziei nr. 309/2005 a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, privind aprobarea Condiţiilor generale de contractare a serviciilor de distribuţie a gazelor naturale, distribuitorul de gaze naturale are dreptul să întrerupă sau să limiteze, la alegerea distribuitorului, prestarea serviciilor de distribuţie a gazelor naturale în următoarele cazuri:

f) ca urmare a intervenţiei beneficiarului sau consumatorului eligibil, client al acestuia, la instalaţiile de reglare-măsurare şi la alte echipamente ale distribuitorului aflate pe proprietatea beneficiarului sau consumatorului eligibil, client al acestuia (capitolul 2, Pct.1 D).

De asemenea, distribuitorul are acces la echipamentele de măsurare a volumelor de gaze naturale livrate şi la aparatele utilizate pentru determinarea puterii calorifice superioare a gazelor naturale livrate, amplasate pe proprietatea consumatorului, care servesc la decontarea cantităţilor de gaze naturale livrate, exprimate în unităţi de energie, în vederea verificării periodice, pe bază de program convenit de părţi sau ori de câte ori este necesar.(lit.E).

Potrivit capitolului 2, Pct.2 lit.k, distribuitorul are obligaţia să notifice beneficiarului intenţia de limitare sau de întrerupere programată a livrării gazelor naturale şi durata acesteia/cazurile de limitare sau de întrerupere a livrării gazelor naturale, cu excepţia următoarelor situaţii:

- intervenţia beneficiarului la staţia/postul de reglare-măsurare;

- consumul fraudulos de gaze naturale/alimentarea de către beneficiar a unor terţi consumatori/utilizarea gazelor naturale pentru alte instalaţii de utilizare decât cele aprobate.

Prin urmare, în raport de aceste norme, tribunalul reţine, pe de o parte, că nu există o obligaţie contractuală a pârâtei-distribuitor de gaze naturale, de a anunţa data prezentării pentru verificarea instalaţiei şi a grupului de măsurare, întrucât între cele două părţi nu există un contract direct de distribuţie şi furnizare a gazelor. Pe de altă parte, nu există nicio obligaţie legală de a anunţa în prealabil toate controalele, legiuitorul permiţând accesul la instalaţii ori de câte ori e necesar. Or, verificări inopinate sunt necesare pentru depistarea eventualelor nereguli şi fraudări ale instalaţiei de furnizare şi măsurare, neputându-se reţine reaua-credinţă a pârâtei doar pentru că a exercitat dreptul conferit de lege.

Cât priveşte data la care urma se realiza expertizarea aparatului de măsurare ridicat în urma controlului din 31.01.2014, s-a consemnat, într-adevăr, data de 10.01.2014 în procesul-verbal de constatare nr.298/31.01.2014, însă este în mod evident o eroare materială. Nu se poate susţine că s-a încercat inducerea în eroare a reprezentantului legal al reclamantei, eroarea putând fi foarte uşor sesizată la simpla lectură a procesului-verbal. În plus, acest aspect nu are relevanţă asupra problemei analizate, vicierea consimţământului fiind independentă de prezenţa sau nu a reclamantei la efectuarea expertizei metrologice.

În fine, sub aspectul violenţelor exercitate de pârâtă pentru încheierea procesului-verbal de conciliere, potrivit art.1216 C.civ., “Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terţ.  Există violenţă când temerea insuflată este de aşa natură încât partea ameninţată putea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimţământului său, viaţa, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav şi iminent.” De asemenea, conform art.1217 C.civ., constituie violenţă şi temerea insuflată prin ameninţarea cu exerciţiul unui drept făcută cu scopul de a obţine avantaje injuste.

Instanţa a reţinut, pe de o parte, că acţiunea de întrerupere a furnizării gazelor naturale nu era justificată, iar, pe de altă parte, că, şi dacă ar fi fost justificată, s-au folosit mijloace ilicite pentru a se obţine foloase necuvenite.

Or, cu privire la „ameninţarea” că se va întrerupe furnizarea gazelor, dacă nu se achită suma stabilită ca şi prejudiciu, tribunalul constată că acest drept rezultă din normele juridice în domeniu, citate anterior, respectiv în situaţia constatării unor intervenţii neautorizate la aparatul de măsurare. Or, tocmai aceasta este situaţia ce rezultă din procesul-verbal de constatare: s-a observat îndepărtarea capacului mecanismului integrator şi tăierea sigiliului metrologic, aspecte necontestate de către reprezentantul reclamantei, prezent la control.  În aceste condiţii, a fost ridicat contorul pentru expertizare, iar serviciul de furnizare a gazelor a fost întrerupt, conform prerogativei prevăzute de capitolul 2, Pct.1 D din Decizia nr.309/2005.

În plus, tribunalul consideră că orice intervenţie neautorizată asupra aparaturii specifice poate reprezenta un pericol pentru siguranţa publică, angajaţii pârâtei neavând posibilitatea, din punct de vedere tehnic, să stabilească cu certitudine în teren dacă acest pericol este real, întreruperea furnizării gazelor fiind o măsură preventivă.

Prin urmare, operaţiunea de întrerupere a furnizării gazelor naturale se înscrie în limitele legii, neputând fi apreciată ca o ameninţare injustă.

Cât priveşte argumentul primei instanţe, cum că pârâta a urmărit obţinerea unor foloase necuvenite, respectiv acoperirea pierderilor produse prin cantitatea redusă de gaze distribuită în iarna blândă 2013-2014, tribunalul nu poate reţine acest punct de vedere. Nu s-a făcut dovada temperaturilor ridicate înregistrate in acea iarnă, dar nici a presupuselor pierderi înregistrate de pârâtă. Suma stabilită în sarcina reclamantei, în urma înregistrării eronate a cantităţii de gaze consumată, ca urmare a intervenţiei neautorizate la contor, a fost stabilită potrivit dispoziţiilor cap. 5 din Decizia nr.309/2005, potrivit cărora, în cazul consumului fraudulos de gaze naturale, constatat de organele competente, beneficiarul va datora distribuitorului daune-interese, conform prejudiciului cauzat, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Nivelul daunelor-interese prevăzute la pct. 1 nu va putea fi inferior unei valori egale cu echivalentul contravalorii cantităţii de gaze naturale, exprimată în unităţi de energie, la momentul constatării consumului fraudulos, calculată la debitul maxim instalat, pentru 24 de ore, pe o perioadă de 3 luni. Modul de calcul se regăseşte în anexa la procesul-verbal de conciliere, anexă prezentată reprezentantului legal al reclamantei şi semnată de acesta. Mai mult, se constată că acesta a solicitat în scris încheierea procesului-verbal de conciliere înainte de verificarea metrologică a contorului, acceptând implicit ca stabilirea prejudiciului să se facă în raport de constatările preliminare ale angajaţilor pârâtei.

În aceste condiţii, nu se poate reţine că asupra reclamantei, prin reprezentantul legal, s-au exercitat violenţe, pentru a fi determinat să semneze procesul-verbal de conciliere. Acesta a cunoscut circumstanţele care au condus la întreruperea furnizării gazelor, consecinţele încheierii concilierii înainte de expertizarea contorului, acceptând semnarea actului pentru a reduce pierderile cauzate de întreruperea furnizării.

Pe de altă parte, situaţia delicată în care s-ar fi aflat societatea în cazul în care nu s-ar fi reluat furnizarea gazelor nu poate fi asimilată stării de necesitate, ea fiind consecinţa încălcării obligaţiei consumatorului de a nu interveni neautorizat asupra grupului de măsurare şi a celorlalte instalaţii  şi de a sesiza imediat furnizorul în legătură cu orice defecţiune pe care o constată în funcţionarea echipamentului de măsurare .

Concluzionând, pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că nu s-a făcut dovada de către reclamantă a vicierii consimţământului prin violenţă, criticile invocate de pârâtă fiind întemeiate.

Urmează ca, în temeiul art.480 C.pr.civ., apelul să fie admis, iar sentinţa schimbată, în sensul respingerii actiunii, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă (...), împotriva sentinţei civile nr. 642/26.01.2015 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 3020/280/2014, în contradictoriu cu intimata-reclamantă (...) ,. Schimbă sentinţa, în sensul că respinge acţiunea, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23.03.2016.

Domenii speta

Spete similare