Pretenţii

Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:013.004005

Dosar nr. 14242/280/2013

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 4005/2016

Şedinţa publică de la 13 Decembrie 2016

Obiectul cauzei:pretenţii

INSTANŢA

Asupra  apelului civil de faţă ,deliberând constată următoarele :

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Pitesti la data de 09.07.2012, sub nr.14242/280/2013, reclamanta (...) a chemat in judecata pe parata (...) , solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 5.009,36 Euro, reprezentand prejudiciu - contravaloare marfa deteriorata achitata si la plata dobânzili legale aferente începând cu data de 29.12.2012 şi până la momentul plăţii efective, dobândă estimata provizioriu la suma de 2.000 lei.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, la data de 22.08.2011, a primit din partea (...) comanda de transport nr. (...)  pentru a efectua un transport internaţional de marfa pe ruta Austria - România, având încărcarea in data de (...) la (...) - Austria si descărcarea in data de (...) la (...) – Galaţi, marfa transportata constand in 34 europaleti - 5 tone, având inaltimea minima utila 2,7 m.

Reclamanta a aratat ca s-a prezentat in data de (...) la încărcare conducatorul auto, indeplinind condiţiile cerute pentru tipul camionului, iar marfa a fost încărcată fără probleme, nefiind avariată la momentul încărcării sau manipulării acesteia cu această ocazie.

Cu toate acestea, şoferul nu a ancorat marfa, plecând în cursă fără ca marfa să fie ancorată si, din acest motiv, pe drum (datorita frânărilor bruşte si a curbelor) marfa s-a deplasat si anumite mansoane au fost deteriorate (margini deteriorate ale mansoanelor, suprafaţa exterioara deteriorata, exfolierea unor straturi de carton).

Reclamanta a aratat ca, pentru marfa avariată, (...) a emis factura fiscala seria (...)  nr. (...) , in cuantum de 5.009,36 Euro, reprezentând contravaloare marfa deteriorata la transport, pe care societatea reclamanta a achitat-o prin operaţiunea de compensare, conform ordinelor de compensare seria (...) in suma de 2.263 Euro, seria (...) , in suma de 1776,81 Euro si seria (...) , in suma de 969,55 Euro, cuantumul total al plăţii fiind de 5.009,36 Euro.

Ca urmare a avarierii mărfii transportate s-a deschis la societatea de asigurări a reclamantei dosarul de dauna (...) , privind semiremorca Schmitz SPR 24/L având numar de circulaţie (...) , pentru care a fost emisa poliţa (...)  seria (...)

Prin adresa nr. (...) , pârâta a respins solicitarea de plata a daunei în baza dispoziţiilor art.4.3 pct.d şi subpunctele iii şi iv din condiţiile generale, ce privesc asigurarea de răspundere a transportatorului pentru mărfurile transportate, anexe ale poliţei de asigurare (...)  seria (...) , motivat de faptul că reclamanta ar fi fost exonerată de răspundere, intrucat avarierea mărfii a rezultat din manipularea, încărcarea, stivuirea sau descărcarea mărfii de către expeditor sau destinatar sau de către persoane, care acţionează în contul expeditorului sau al destinatarului. S-a sustinut de catre parata că „ transportatorul este exonerat de răspundere daca pierderea sau avaria rezulta din riscurile particulare inerente unora sau mai multora din următoarele fapte: manipularea, incarcarea, stivuirea sau descărcarea mărfii de către expeditor sau destinatar sau de către persoane care acţionează in contul expeditorului sau al destinatarului; natura unor mărfuri expuse, datorita cauzelor inerente insesi naturii lor, fie la pierderea totala sau parţiala, fie la avarie in special prin spargere, reugina, deteriorare interna si spontana (...)".

Reclamanta a apreciat insa că în speţă nu există un astfel de caz de exonerare de răspundere a transportatorului, dispoziţiile art. 17 şi 18 din Convenţia CMR, preluate în art 4.3 pct.d şi subpunctele iii şi iv din condiţiile generale ale poliţei de asigurare, referindu-se la situaţia avariilor apărute cu ocazia manipulării sau încărcării mărfii în camion, precum şi la situaţia în care avariile apar independent de voinţa sau de vreo acţiune a transportatorului, având în vedere caracterul special al mărfii (marfă perisabilă sau deosebit de fragilă)  - or, in speţă, este necontestat faptul că marfa a fost avariată în timpul transportului, din cauza unei manevre a şoferului care a declarat că la un moment dat în timpul cursei a fost silit să frâneze brusc.

Nu este incidenţă nici cauza de excludere prevăzută de art. 4 pct. d subpunct iv, invocată de către asigurător, pentru că nu este vorba de o marfă care, datorită naturii ei şi independent de vreo acţiune a transportatorului, să se deterioreze, ci despre nişte maşoane de carton, astfel ca nu se poate susţine că deteriorarea mărfii a apărut din cauza caracterului sepcial şi deosebit al mărfii transportate .

Reclamanta a concluzionat ca nu există o cauză care să permită asigurătorului să refuze plata daunei, astfel că în sarcina pârâtei a luat naştere obligaţia sa de despagubire asumata prin contract, refuzul de plata al acesteia fiind nelegal.

Potrivit art.9 din Legea nr.136/1995, prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit despăgubirea ori suma asigurată, denumită în continuare indemnizaţie, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condiţiile prezentei legi, în limitele şi la termenele convenite. Acest aspect este prevăzut şi în art.2199 din C.civ.

Atât articolul 969 din Vechiul C.civ. cât şi articolul 1.270 din Noul C.civ. insitituie principiul forţei obligatorii a contractului, contractul valabil încheiat având putere de lege între părţile contractante. In materie de asigurare, conform art.2214 din Noul Cod civil, în cazul asigurării de bunuri, asigurătorul se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească o despăgubire asiguratului, beneficiarului asigurării sau altor persoane îndreptăţite.

În condiţiile în care reclamanta a respectat obligaţiile contractuale, plătind primele de asigurare, iar riscul asigurat s-a produs şi condiţiile contractuale au fost respectate de către aceasta, observând că nu există nicio clauză de excludere a raspunderii, reclamanta a considerat că în mod nejustificat pârâta refuză sa achite despăgubirile cuvenite, argumentele acesteia pentru refuzul plăţii neîncadrându-se în condiţiile de asigurare sau ale legii privind posibilitatea refuzului asigurătorului de a achita despăgubirea.

În ceea ce priveşte dobânda solicitată, reclamanta a aratat ca pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale privind plata despăgubrii, astfel că datorează dobânda legală începând de la data la care ar fi trebuit să plătească şi până la data plăţii efective.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 1270 (art. 969 Vechiul C.civ.), art.2214, art.2199 şi urm. Noul C.civ, OG nr.9/2000, art.453 C.proc.civ, Legea nr.136/1995.

Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 1230 lei + 132,47 lei (achitata prin ordine de plata – filele 7 si 27), conform art.3 alin.1 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, un set de inscrisuri (filele 8-20).

La data de 06.01.2014, reclamanta a depus la dosarul cauzei o cerere precizatoare, indicand detaliat modalitatea in care a procedat la achitarea prejudiciului catre (...) , prin compensare. A depus la dosar un set de inscrisuri (filele 34-48).

Parata a depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea cererii de cehmare in judecata, ca nelegala si netemeinica.

In motivare, parata a aratat ca asigurarea complexă a transportatorilor «OmniTrans» seria (...) în temeiul căreia a fost chemată în judecată nu acoperă daunele produse de fapte comise din culpă de către o persoană (alta decât transportatorul), fiind acoperite doar riscurile prevăzute expres în poliţă, care au avut drept consecinţă producerea unor daune beneficiarilor unui transport rutier de bunuri, cauzate din culpa asiguratului, prin urmare neputând fi angajată răspunderea (...)  întrucât este vorba despre un caz clar de excludere.

Parata a aratat ca sediul legal al materiei răspunderii asiguratorului în speţă, este dat aşadar de Legea nr.136/1995 modificată privind asigurările şi reasigurările în România, de Condiţiile Generale si Specifice ale Contractului de asigurare complexă a transporta¬torilor seria (...)  şi respectiv de prevederile aplicabile ale Codului Civil.

Parata a aratat ca, in vederea onorarii unei comenzi primite, intermediarul de transporturi rutiere s-a adresat societatii reclamante pentru efectuarea unui transport,  prepusul acesteia mutându-se la data convenită la locul de încărcare, îndeplinind condiţiile pentru tipul camionului. Marfa a fost  încărcată  in autovehicul de  către expeditor, conform chiar declaraţiei şoferului din dosarul de daună şi menţiunilor făcute de acesta pe procesul-verbal de  constatare a defectelor bunurilor livrate, întocmit cu reprezentanţii destinatarului la sosirea din cursă.

În conformitate cu prevederile legale aplicabile, în urma avizării de către asigurat a acestui eveniment societatea asiguratoare a deschis dosarul de daună (...) ,  prin adresa nr. (...)  fiind respinsa plata despăgubirii.

Reclamanta a invederat ca faptul că avarierea bunurilor transportate (manşoane de carton) s-a datorat exclusiv culpei unei alte persoane decât transportatorul, mai precis expeditorului care nu a asigurat corespunzător marfa la încărcare si la stivuire în camion rezultă fără nicio tăgadă din declaraţia dată inspectorilor de daună de reprezentantul beneficiarului transportului, (...) , care arată că : „manşoanele defecte au fost înlocuite în totalitate de către (...) " şi probează aceasta cu Scrisoarea de Transport Internaţional C.M.R. din data de 06.09.2011 încheiată tot cu firma exportatoare din Austria şi în care apare la specificaţii următoarea menţiune: "înlocuire manşoane deteriorate".

Referitor la prevederile contractului de asigurare incheiat intre parti, contract de asigurare la ale cărui condiţii a achiesat prin semnătură şi ştampilă, parata a aratat ca acesta reprezinta o convenţie perfect valabilă şi care reprezintă legea părţilor, iar conform art.4 din Condiţiile Generale ale Asigurării de Răspundere a Transportatorului pentru Mărfurile Transportate T-QQ6959, obiectul asigurării îl reprezintă 4.1. "acoperirea răspunderii civile a Asiguratului, angajată conform legii, pentru daunele cauzate Beneficiarilor unui transport rutier de bunuri, efectuat de Asigurat cu autovehiculele sale (conduse de propuşii săi şi menţionate expres în Specificaţia Poliţei), în baza Convenţiei Internaţionale C.M.R. ".

Potrivit art, 4,3 : "răspunderea transportatorului potrivit prevederilor art. 17 şi 18 din Convenţia C.M.R. este stabilită după cum urmează : (...)Transportatorul este exonerat de această răspundere dacă pierderea, avaria sau întârzierea au avut drept cauză o culpă a persoanei (alta decât transportatorul) care are dreptul să dispună de marfă, un ordin al acesteia nerezultând dintr-o culpă a transportatorului, un viciu propriu al mărfii sau circumstanţe pe care transportatorul nu putea să le evite şi ale căror consecinţe nu le putea preveni', iar lit.d din acelasi articol precizează explicit că "potrivit prevederilor art 17 şi art. 18 paragrafele 2 - 5 din Convenpa C.M.R., transportatorul este exonerat de răspundere dacă pierderea sau avaria rezultă din riscurile particulare inerente uneia sau mai multora dintre următoarele fapte : (ii) lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru mărfurile expuse prin felul lor la stricăciuni sau avariere, când aceste mărfuri nu sunt ambalate sau sunt ambalate necorespunzător, si nici pentru manipularea, încărcarea, stivuirea sau descărcarea mărfii de către expeditor sau destinatar sau de către persoane care acţionează în contul expeditorului sau al desstinatarului.

Or, marfa respectivă (manşoane de carton) nu a fost ancorata corespunzător pentru a putea fi transportată în condiţii de siguranţă - "aceasta fiind ambalată în folie şi aşezată pe paleti” - şi nici nu a fost încărcată si stivuită în camion conform recomandărilor prepusului reclamantei - "marfa nu a fost ambalată corespunzător cum a fost ambalată precedent, nu m-a lăsat să pun centuri ta marfă şi nici nu se puteau pune centuri pentru a securiza marfa" , acestea fiind fără nicio tăgadă cauzele generatoare ale producerii prejudiciului reclamat, şi nu o eventuală conduită rutieră culpabilă a şoferului autocamionului reclamantei (frânare bruscă în trafic), întrucât dacă marfa ar fi fost ambalată, încărcată şi stivuită corespunzător de către expeditor în camion (platformă separatoare între manşoanele de jos şi cele de deasupra lor, asigurare cu chingi/containere metalice protectoare, etc.), paguba nu s-ar mai fi produs.

In drept, parata a invocat dispozitiile C.proc.civ. si Legii nr.136/1995.

In dovedire, parata a depus la dosar, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, un set de inscrisuri (filele 67-129).

La data de 24.02.2016, reclamanta a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare, reiterand o parte din sustinerile din plangerea introductiva de instanta.

La termenul de judecata din data de 27.05.2014, instanta a respins exceptiile netimbrarii cereri de chemare in judecata si inadmisibilitatii formularii acesteia, ca neintemeiate, pentru considerentele dezvoltate in incheierea de sedinta de la termenul de judecata respectiv.

Instanta a incuviintat in cauza probele cu inscrisuri, interogatorii, testimoniala si expertiza tehnica in specialitatea contabilitate – raportul de expertiza fiind intocmit de catre d-na expert (...) (filele 195-201).

Prin  sentinţa civilă nr. 229/12.01.2016 pronunţată de Judecătoria Piteşti s-a admis cererea formulata de reclamanta (...) , in contradictoriu cu parata (...) .

A fost obligată  parata sa plateasca reclamantei suma de 5009,36 euro, in echivalent lei la data platii, reprezentand contravaloare marfa deteriorata, suma de 3104,44 lei, reprezentand dobanda legala calculata pentru perioada 29.12.2011-26.05.2015, dar si in continuare pana la achitarea integrala a debitului principal.

A fost obligată  parata la plata catre reclamanta a sumei de 1662,47 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a dispune astfel instanţa a reţinut următoarele :

La data de 22.08.2011, reclamanta a primit din partea (...) comanda de transport – contract de transport nr. (...) /22.08.2011 privind un transport internaţional de marfa pe ruta Austria - România, având încărcarea in data de (...) la (...) - Austria si descărcarea in data de (...) la (...) – Galaţi, marfa transportata constand in 34 europaleti - 5 tone, având inaltimea minima utila 2,7 m (fila 12).

La data de 14.11.2011, intre parti s-a incheiat poliţa (...)  seria (...) , (conditii genarale si specifice) reclamanta avand calitatea de asigurat, iar parata avand calitatea de asigurator, pentru autovehiculul cu nr. de inmatriculare (...) , pentru o perioada de 12 luni, incepand de la data de 17.01.2011 si pana la data de 16.01.2012 (fila 67).

Dupa efectuarea transportului, (...) a emis factura fiscala seria (...)  nr.(...) , in cuantum de 5.009,36 Euro (fila 8), reprezentând contravaloare marfa deteriorata la transport, pe care societatea reclamanta a achitat-o prin operaţiunea de compensare, conform ordinelor de compensare seria (...) in suma de 2.263 Euro (fila 9), seria (...) , in suma de 1776,81 Euro (fila 10) si seria (...) , in suma de 969,55 Euro (fila 11), cuantumul total al plăţii fiind de 5.009,36 Euro.

Ca urmare a avarierii mărfii transportate s-a deschis la societatea de asigurări a reclamantei dosarul de dauna (...) , privind semiremorca Schmitz SPR 24/L având numar de circulaţie (...) , in temeiul poliţei (...)  seria (...)  incheiata intre parti la data de 14.11.2011.

Prin adresa nr.(...) , pârâta a respins solicitarea de plata a daunei în baza dispoziţiilor art.4.3 pct.d şi subpunctele iii şi iv din condiţiile generale, ce privesc asigurarea de răspundere a transportatorului pentru mărfurile transportate, anexe ale poliţei de asigurare (...)  seria (...) , motivat de faptul că reclamanta ar fi fost exonerată de răspundere, intrucat avarierea mărfii a rezultat din manipularea, încărcarea, stivuirea sau descărcarea mărfii de către expeditor sau destinatar sau de către persoane, care acţionează în contul expeditorului sau al destinatarului.

In ceea ce priveste legea aplicabila, instanta constata ca in speta sunt aplicabile dispozitiile codului civil de la data incheierii politei de asigurare (14.11.2011), respectiv dispozitiile Noului Cod Civil.

Potrivit dispozitiilor art.9 din Legea nr.136/1995, prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit despăgubirea ori suma asigurată, denumită în continuare indemnizaţie, rezultată din contractul de asigurare încheiat în condiţiile prezentei legi, în limitele şi la termenele convenite.

Tot astfel, potrivit dispozitiilor art.2199 din C.civ. (1) Prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii riscului asigurat, să plătească o indemnizaţie, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit. (2) Contractantul asigurării este persoana care încheie contractul pentru asigurarea unui risc privind o altă persoană ori pentru bunuri sau activităţi ale acesteia şi se obligă faţă de asigurător să plătească prima de asigurare.

In conformitate cu dispozitiile art.2214 din C.civ, în cazul asigurării de bunuri, asigurătorul se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească o despăgubire asiguratului, beneficiarului asigurării sau altor persoane îndreptăţite.

Avand in vedere dispozitiile art.1270 alin.1 C.civ. potrivit carora contractul are putere de lege intre partile contractante, dar si principiul de drept potrivit carora convenţiile trebuie executate cu bună credinţă şi întocmai, dat fiind ca partile si-au exprimat consimtamantul, prin semnarea si stampilarea politei de asigurare (...)  seria (...)  – asigurare de raspundere a transportatorului pentru marfurile transportate (CMR) – conditii generale si specifice, instanta apreciaza ca acest contract are forţă obligatorie pentru ele, acestea fiind obligate să îşi execute întocmai obligaţiile contractuale.

Conform art. 1516 Cod Civil - „creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei (…)”. Potrivit art. 1548 C.civ, culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.

Din mentiunile inscrise in factura fiscala seria (...)  nr.(...)  (fila 8), rezulta ca valoarea marfurilor deteriorate la transport este de 5.009,36 Euro, iar din cuprinsul ordinelor de compensare seria (...) in suma de 2.263 Euro (fila 9), seria (...) , in suma de 1776,81 Euro (fila 10) si seria (...) , in suma de 969,55 Euro (fila 11), rezulta ca societatea reclamanta a achitat suma mentionata prin operaţiunea de compensare.

In aceste conditii, instanta a  considerat ca reclamanta este indreptatita sa primeasca despagubirea de la societatea parata asiguratoare, care este datoare sa-si indeplineasca astfel obligatia asumata prin conventie, în contextul în care nu a negat existenţa raportului juridic obligaţional invocat de reclamantă ca izvor al pretenţiilor sale şi nici nu a făcut dovada unei împrejurări care să justifice neexecutarea de către aceasta a obligaţiilor contractuale.

Instanta nu  a putut  primi apararea paratei in sensul ca reclamanta era exonerata de raspundere, astfel ca nu avea obligatia de a plati despagubirea pe care o pretinde de la societatea asiguratoare prin aceasta actiune, pentru urmatoarele considerente:

Astfel, instanta  a observat ca potrivit dispozitiilor art.4.3 lit.b din conditiile de asigurare CMR – transportatorul este exonerat de raspundere daca pierderea, avaria sau intarzierea au avut drept cauza o culpa a persoanei (alta decat transportatorul) care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultand dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu a marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni.

Potrivit lit.d din acelasi text din contract – transportatorul este exonerat de raspundere daca pierderea sau avaria rezulta din riscurile particulare inerente uneia sau mai multora dintre urmatoarele fapte:

ii. lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru marfurile expuse prin felul lor la stricaciuni sau avariere, cand aceste marfuri nu sunt ambalate sau sunt ambalate necorespunzator

iii. manipularea, incarcarea, stivuirea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau destinatar sau de catre persoane care actioneaza in contul expeditorului sau al destinatarului.

iv. natura unor marfuri expuse datorita cauzelor inerente insasi naturii lor, fie la pierdere totala sau partiala, fie la avarie in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si spontana, uscare, curgere, piedere normala sau prin actiunea insectelor sau a rozatoarelor.

Din mentiunea inscrisa in partea finala a procesului-verbal de constatare a defectelor marfurilor livrate din data de 29.08.2011 (fila 104), instanta retine ca numitul (...) a invocat ambalarea necorespunzatoare a marfii – fara insa a indica in ce ar fi constat neregularitatile. A recunoscut in acelasi timp ca nu si-a indeplinit obligatia de a ancora marfa, aratand initial ca nu i s-a permis si apoi ca nu era posibila montarea centurilor.

Din declaratia numitului (...) – soferul societatii reclamante care a efectuat transportul, instanta retine ca la data de (...) a asistat la incarcarea marfii in camion, ambalata in folie si asezata pe paleti, in mod corespunzator. Retine ca, in timpul transportului, fiind fortat de imprejurarile din trafic, soferul a franat brusc, la descarcare constatandu-se ca o parte din marfa era deteriorata. Acelasi martor declara ca manipularea, incarcarea si stivuirea marfii s-a facut de catre expeditor.

Din analiza pieselor probatorii ale dosarului  a reieşit  fara echivoc ca avarierea marfii nu a rezultat in timpul operatiunilor de manipulare, incarcare sau stivuire efectuate de catre expeditor. Instanta retine ca manipularea reprezinta manuirea, manevrarea marfii, incarcarea reprezinta introducerea marfii in autovehiculul de transport, iar stivuirea reprezinta aranjarea unul peste altul a produselor – iar aceste operatiuni s-ai finalizat in speta fara incidente, fara deteriorarea produselor care urmau a fi transportate, fapt confirmat de soferul masinii.

Instanta nu  a putut  primi sustinerile soferului (...) din partea finala a procesului-verbal de constatare a defectelor marfurilor livrate din data de 29.08.2011 (fila 104), in sensul ca nu i s-a permis de catre expeditor ancorarea marfii. Cat timp in contractul partilor s-a stipulat in mod expres o clauza care vizeaza obligativitatea ca autovehiculul folosit pentru transport sa prezinte minim 12 chingi in stare buna – sustinerile soferului in sensul aratat sunt greu de acceptat, prin prisma unei judecati rezonabile si conving instanta doar de scopul pur subiectiv al acestora. Mai mult, este fara putinta de tagada ca obligatia de fixare si asigurare a marfii revenea transportatorului, iar nu expeditorului astfel cum sustine parata, potrivit dispozitiilor pct.10 din anexa 1 la contractul de transport nr.(...) /22.08.2011 (fila 12), care stabilesc ca transportatorul este responsabil de modul de incarcare a marfii, fixarea marfii si asigurarea ei pe parcursul transportului. Transportatorul este raspunzator pentru pierderea, deteriorarea, avarierea totala sau partiala a marfii pe durata transportului.

Instanta  a nu putut  primi nici sustinerile soferului (...) din partea finala a procesului-verbal de constatare a defectelor marfurilor livrate din data de 29.08.2011 (fila 104), in sensul ca marfa nu a fost ambalata in mod necorespunzator, observand ca la momentul incarcarii la rubrica nr.18 din CMR (fila 15), nu au fost inscrise niciun fel de rezerve, or potrivit dispozitiilor pct.7 din anexa 1 la contractul de transport nr.(...) /22.08.2011 (fila 12) – orice rezerve motivate ale transportatorului referitoare la cantitatea de marfa, ambalare, starea calitativa a marfurilor si ambalajelor se vor inscrie in CMR, rubrica 18, iar in cazul in care pe CMR nu apar inscrise niciun fel de rezerve, se considera ca marfa a fost preluata in bune conditii de catre transportator, acesta asumandu-si responsabilitatea integral.

Din cuprinsul inscrisurilor depuse la dosar in probatiune, instanta a  notat  ca marfa transportata a constat in mansoane din carton, astfel ca nu sunt incidente in speta nici dispozitiile art.4.3 lit.d pct.iv din contract, privind exonerarea de raspundere in cazul deteriorarilor determinate de natura unor marfuri expuse datorita cauzelor inerente insasi naturii lor, fie la pierdere totala sau partiala, fie la avarie in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si spontana, uscare, curgere, piedere normala sau prin actiunea insectelor sau a rozatoarelor.

Pentru aceste considerente  instanta  a conchis  ca in speta culpa in producerea pagubelor revine fara indoiala soferului transportatorului asigurat, or potrivit dispozitiilor art.2.01 teza finala din conditiile de asigurare CMR – in notiunea de asigurat sunt inclusi reprezentantul legal, administratorii, directorii, actionarii/asociatii sau angajatii cu contract ai asiguratului, in timp ce actioneaza in aceasta calitate pentru acesta – cum este cazul numitului (...) , soferul transportator.

Prin urmare, instanta  a considerat ca nu este incident in speta cazul de exonerare de raspundere a transportatorului asigurat prevazut de art.4.3 lit.b din conditiile de asigurare CMR, in sarcina societatii asigurate existand obligatia de a despagubi pe expeditor, obligatie pe care a probat ca si-a respectat-o. In consecinta, subzista si obligatia societatii asiguratoare de a achita asiguratului suma solicitata prin intermediul acestei actiuni, cu titlu de despagubiri.

Instanta  nu a reţinut că  desi paratei i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor sustinute de reclamanta şi de a-şi prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, în cauză apărările formulate de aceasta prin intampinare, prin care tinde la a dovedi existenta unui caz de exonerare a reclamantei de la plata despagubirii, nu sunt însoţite de nicio dovadă şi nici de vreun indiciu care să facă rezonabilă îndoiala cu privire la obligatia acesteia de plata.

In ceea ce priveste dobanda solicitat de catre societatea reclamanta, instanţa apreciază şi această cerere întemeiată, pârâta urmând a fi obligata şi la plata acestei sume pana la data platii efective si integrale a debitului, dobânda legală solicitată reprezintand practic daune-interese pentru neexecutarea de catre parat a obligaţiei care ii incumba.

Instanta a retinut  ca, in speta, neexecutarea obligaţiei a constat în neplata despăgubirilor. Fiind vorba de o sumă de bani legiuitorul a înţeles prin art.1088 C.civ să reglementeze ca în cazul obligaţiilor care au de obiect o sumă oarecare de bani, daunele-interese nu pot cuprinde decât dobânda legală.

O condiţie suplimentară pentru acordarea dobânzii legale este cea privind punerea în întârziere, punere în întârziere care în speta operează de drept, fără a fi necesară efectuarea vreunei formalităţi speciale.

Din raportul de expertiza tehnica in specialitatea contabilitate efectuat in cauza de catre d-na expert (...) (filele 195-201), a rezultat ca suma datorata de parata reclamantei cu titlu de dobanda pentru perioada 29.12.2011-26.05.2015 este de 3104,44 lei.

Pentru toate considerentele expuse, instanta a admis cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost formulata si a dispus  obligarea paratei sa plateasca reclamantei suma de 5009,36 Euro, in echivalent lei la data platii, reprezentand contravaloare marfa deteriorata, suma de 3104,44 lei, reprezentand dobanda legala calculata pentru perioada 29.12.2011-26.05.2015, dar si in continuare pana la achitarea integrala a debitului principal.

Împotriva acestei sentinţe în termen legal a declarat apel pârâta (...)  criticând-o pentru următoarele motive :

-. Hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal fiind dată cu aplicarea greşită a legii respectiv  Legea 136/1995  şi a contractului de Asigurare Complexă a Transporturilor Omnia trans seria T nr. 006959 şi fără ca instanţa  să se pronunţe asupra  tuturor  mijloacelor de apărare şi nici asupra  întregului material  probator administrat .

În dezvoltarea motivelor de apel se  arată de către apelantă că soluţia  pronunţată  de instanţa de fond nu este motivată şi instanţa nu a pus în vedere  reclamantei să probeze  că suma de 5.009,36 euro reprezintă exact  valoarea pagubei  din acest eveniment .

Pe fondul cauzei se susţine că instanţa  nu a reţinut că  în speţă există o  cauză de exonerare de răspundere a  apelantei pârâte  în condiţiile art. 4.3 din condiţiile generale  ale asigurării de răspundere a transportului pentru mărfurile transportate T – 006959,câtă vreme  s-a arătat  că marfa respectivă (manşoane de carbon ) nu a fost ambalată  corespunzător pentru a putea fi transportată în condiţii  de siguranţă şi nici nu a fost încărcată şi stivuită în camion conform recomandărilor  prepusului reclamantei.

Apelanta  mai susţine că instanţa de fond a nesocotit prevederile art. 9.1.2  pct. VII din condiţiile generale ale contractului cu privire la  obligaţiile ce-i reveneau intimatei – reclamante  potrivit căreia reclamanta nu trebuia să facă vreo tranzacţie sau  plată fără acordul  (...) -.

-. În mod greşit  şi nejustificat instanţa  înlătură  din probatoriu  susţinerile  prepusului de la acea dată al intimatei reclamante  cât  şi  proba testimonială constând în audierea acestuia  în faţa instanţei pentru că solicitarea de transport  a vizat un autovehicul dotat cu clingi  de ancorare bune, precum şi menţionarea în contractul de transport a obligativităţii  pentru  transportator de a fixa şi asigura corespunzător  marfa sub sancţiunea atragerii răspunderii sale în caz de daună.

Pentru aceste motive se solicită admiterea apelului .

Prin întâmpinare, intimata reclamantă solicită respingerea apelului ca nefondat.

Analizând  sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate şi în raport de probatoriul administrat în cauză , tribunalul va constata că apelul nu este fondat  , iar soluţia adoptată de instanţa de fond este temeinică şi legală.

Astfel, primul motiv de apel privind  greşita considerare a probelor din dosar şi nemotivarea sentinţei, precum şi inexistenţa unui temei legal pentru obligarea apelantei  la plata sumei de 5.009.36 euro este  nefondat  pentru că verificând considerentele sentinţei apelate tribunalul va constata că instanţa de fond a analizat în  mod judicios  întreg  materialul probator administrat  în cauză ,cât şi  clauzele contractuale  stabilite de părţi prin  contract şi a analizat toate apărările formulate  de către pârâtă pe care în mod temeinic  le-a respins .

În ceea ce priveşte dovada prejudiciului  încercat de reclamantă în mod corect instanţa de fond a reţinut că aceasta  cu factura fiscală seria (...) nr. (...)  (fila 8 dosar fond) a făcut  dovada că  valoarea mărfurilor deteriorate este de 5009,36 euro, valoare pe care apelanta  pârâtă nu a  contestat-o .

Şi motivul doi de apel prin care se susţine că instanţa de fond  în mod greşit nu a reţinut că în speţă există o cauză de exonerare  de plată  despăgubiri , este neîntemeiat.

Astfel, instanţa de  fond a analizat în mod judicios cauza de exonerare a apelantei – pârâte de plată a despăgubirii  în pagina 6 şi 7 a sentinţei apelate şi în mod corect a reţinut că în speţă  culpa  în producerea pagubelor revine şoferului transportatorului asigurat în  temeiul .art. 2.01  teza finală din condiţiile de asigurare CMR  pentru că  obligaţia  de fixare şi asigurare a mărfii revine  transportatorului , iar nu expeditorului  în cond.art. 10 anexa 1 din contractul de transport nr. 498/22.08.2011 ( fila 12 dosar fond) care stabilesc că  transportatorul este responsabil de modul de încărcare  a mărfii  , fixarea mărfii şi asigurarea ei pe parcursul transportului . Transportatorul este răspunzător pentru pierderea, deteriorarea, avarierea totală  sau parţială a mărfii pe durata transportului .

Tribunalul va constata aşa cum  în mod corect a reţinut instanţa de fond că nu sunt întemeiate susţinerile şoferului  (...) din partea finală a procesului-verbal de constatare a defectelor marfurilor livrate din data de 29.08.2011 (fila 104), in sensul ca nu i s-a permis de catre expeditor ancorarea marfii. Cat timp in contractul partilor s-a stipulat in mod expres o clauza care vizeaza obligativitatea ca autovehiculul folosit pentru transport sa prezinte minim 12 chingi in stare buna – sustinerile soferului in sensul aratat sunt greu de acceptat, prin prisma unei judecati rezonabile si conving instanta doar de scopul pur subiectiv al acestora. Mai mult, este fara putinta de tagada ca obligatia de fixare si asigurare a marfii revenea transportatorului, iar nu expeditorului astfel cum sustine parata, potrivit dispozitiilor pct.10 din anexa 1 la contractul de transport nr.(...) /22.08.2011 (fila 12), care stabilesc ca transportatorul este responsabil de modul de incarcare a marfii, fixarea marfii si asigurarea ei pe parcursul transportului. Transportatorul este raspunzator pentru pierderea, deteriorarea, avarierea totala sau partiala a marfii pe durata transportului.

Instanta nu poate primi nici sustinerile soferului (...) din partea finala a procesului-verbal de constatare a defectelor marfurilor livrate din data de 29.08.2011 (fila 104), in sensul ca marfa nu a fost ambalata in mod necorespunzator, observand ca la momentul incarcarii la rubrica nr.18 din CMR (fila 15), nu au fost inscrise niciun fel de rezerve, or potrivit dispozitiilor pct.7 din anexa 1 la contractul de transport nr.(...) /22.08.2011 (fila 12) – orice rezerve motivate ale transportatorului referitoare la cantitatea de marfa, ambalare, starea calitativa a marfurilor si ambalajelor se vor inscrie in CMR, rubrica 18, iar in cazul in care pe CMR nu apar inscrise niciun fel de rezerve, se considera ca marfa a fost preluata in bune conditii de catre transportator, acesta asumandu-si responsabilitatea integral.

Din cuprinsul inscrisurilor depuse la dosar in probatiune, instanta va reţine ca marfa transportata a constat in mansoane din carton, astfel ca nu sunt incidente in speta nici dispozitiile art.4.3 lit.d pct.iv din contract, privind exonerarea de raspundere in cazul deteriorarilor determinate de natura unor marfuri expuse datorita cauzelor inerente insasi naturii lor, fie la pierdere totala sau partiala, fie la avarie in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si spontana, uscare, curgere, pierdere normala sau prin actiunea insectelor sau a rozatoarelor.

Şi critica prin care se susţine că societatea reclamantă a făcut  plata  fără acordul (...) fiind astfel încălcate disp.art. 9.1.2.  pct. VII din condiţiile generale ale contractului de asigurare este nefondată pentru că pe de o parte  în condiţiile generale ale contractului  de asigurare nu există  pct. 9.1.2. ,ci doar art. 9.1. , iar pe de altă parte obligaţiile asiguratului sunt  prevăzute la art. 10  printre care nu se află înserată obligaţia asiguratului ,respectiv reclamantei  de a nu face plata  pentru prejudiciul cauzat  fără acordul apelantei  - intimate.

Pentru aceste considerente, tribunalul în temeiul art 480 C.pr.civ.  va respinge apelul ca nefondat .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat  apelul formulat de pârâta  (...)  împotriva sentinţei civile nr.229/2016 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 14242/280/2013, intimată fiind reclamanta (...) . Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică de la 13 Decembrie 2016

Domenii speta

Spete similare