Acţiune răspundere patrimonială

Sentinţă civilă **** din 30.05.2017


DOSAR NR.***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

încheiere

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA TRIBUNALUL

CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE:

ASISTENT JUDICIAR:

ASISTENT JUDICIAR:

GREFIER:

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta *** în contradictoriu cu pârâta *** avand ca obiect acţiune răspundere patrimonială.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns reclamantul prin avocat şi pârâta prin avocat cu împuternicire avocaţială la dosar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Instanţa, văzând dispoziţiile art. 153 şi art. 154 din Legea nr. 263/2010, şi prevederile Legii nr. 19/2000, raportat la dispoziţiile art. 131 alin. 1 si art. 95 pct. 4 Cod pr civ, având în vedere că este investit cu soluţionarea unui litigiu căruia i se aplică jurisdicţia asigurărilor sociale, având ca obiect recalculare pensie şi faţă de faptul că domiciliul reclamantului este în Bucureşti, astfel cum rezultă din acţiunea introductivă, consideră litigiul de competenţa generală a instanţelor judecătoreşti, iar material şi teritorial consideră litigiul de competenţa Tribunalului Bucureşti - Secţia a VlII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Instanţa, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 5/15.02.2013 prin care s-a stabilit obligaţia instanţei de a se raporta la statisticile existente la nivelul Tribunalului pe anul 2012, faţă de obiectul acţiunii, stabileşte durata estimativă necesară pentru cercetarea procesului la 3 luni.

Tribunalul pune în discuţie excepţia lipsei calităţii de reprezentant a apărătorului reclamantei.

Pârâta, prin avocat, arată că societatea s-a opus angajării domnului avocat ***, adunarea creditorilor *** s-a opus angajării şi reprezentării societăţii, astfel încât apărătorul reclamantei nu poate pune concluzii în prezenta cauză.

Reclamanta, prin avocat solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a avocatului reclamantei, având în vedere că societatea se află în insolvenţă iar administratorul judiciar poate fi sau nu de acord cu angajarea unui avocat.

Tribunalul, deliberând asupra excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a cabinetului de avocat ***, respinge această excepţie , având în vedere că administratorul judiciar reprezintă interesele societăţii aflate în procedura reorganizării judiciare, actele emise de acesta nu au fost contestate astfel încât faptul că s-a încheiat un contract de asistenţă juridică , este perfect valabil.

Tribunalul acordă cuvântul pe excepţia inadmisibilităţii acţiunii în anularea unei clauze dintr-un contract individual de muncă, formulată de administratorul juridiciar.

Pârâta, prin avocat solicită admiterea excepţiei, având în vedere că, competenţele administratorului judiciar sunt expres şi limitativ prevăzute de lege în art 58 din Legea 85/2014 privind insolvenţă şi procedurile de insolvenţă. Administratorul judiciar cere anularea unei clauze dintr-un contract de muncă încheiat în anul 2008, cererea privind anularea unei clauze dintr-un contract de muncă nu intră în competenţele administratorului judiciar, potrivit art 58 din Legea 85/2014. Administratorul judiciar nu are dreptul conferit de lege , să ceara anularea unui contract, cererea de chemare in judecată fiind practic formulată de administratorul judiciar.

Reclamanta, prin avocat solicită respingerea excepţiei, pe considerentul invocat de aparatorul pârâtei privind împrejurarea că dispoziţiile art 58 din Lg 86/2014 ar limita atribuţiile administratorului judiciar, tocmai prin acest articol legiuitorul a subliniat principalele atribuţii ale administratorului judiciar , dand astfel caracterul enumerării al unui caracter exemplificativ şi nu limitativ.Astfel, administratorul judiciar poate şi are tot dreptul sa reprezinte debitoarea aflată în insolvenţă în vederea atât a recuperării creanţei cât şi în vederea formulării unei acţiuni. Acţiunea este admisibilă iar susţinerile apărătorului pârâtei reprezintă susţineri pe fondul cauzei.

Tribunalul deliberând asupra excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, respinge această excepţie având în vedere că administratorul judiciar este numit tocmai în scopul de a redresa economic societatea aflată în procedura insolvenţei, iar scopul urmărit in acest dosar este de a micşora pasivul societăţii aflate în această procedură.

Tribunalul acordă cuvântul pe excepţia lipsei calităţii procesuale active si a excepţiei lipsei de interes, invocate de pârâtă.

Pârâta, prin avocat, solicită admiterea excepţiei având în vedere dispoziţiile art 16 si 21, 23 din Codul muncii rezultă că dreptul de a invoca nulitatea clauzei de neconcurenţă aparţine doar salariatului nu şi angajatorului acestuia.Aceasta dispoziţie are in vedere si situaţia in care angajatul nu si-ar fi respectat clauza de neconcurenţă, acesta putând sa o conteste numai in ipoteza in care nu ar fi mulţumit, în ipoteza in care nu ar fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege însă nici reclamantul si nici parata nu au avut nicio problemă la momentul încheierii contractului fiind chiar confirmată respectiva clauză.Astfel nu există un interes, nulitatea absolută invocată nu este de fapt o nulitate absolută, clauza este impusă in contract chiar de către angajator fiind încheiată conform dispoziţiilor legii.Solicită a se avea in vedere jurisprudenta si hotarari ale Curţii de Apel Timişoara.

Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei având în vedere dispoziţiile art 23 alin2 din Codul muncii, una este sa diminuezi efectele clauzei de neconcurenţă şi alta este ca acea clauza sa fie lipsită de efecte in totalitate.Arată că există interrs in cauza din moment ce se solicită obţinerea unor drepturi materiale pe care sa le aducă la masa credală ca urmare a aplicării unei sancţiuni civile.Nu este in discuţie o anulabilitate iar dispoziţiile art 21 alin2 din Codul muncii dacă le raportăm la articolul 5 din Codul civil de la 1864 raportat la art 3 alin4 din Codul muncii este vorba de o nulitate absolută.Astfel, există şi interesul de a invoca nulitatea absolută din două acte, 3 hotarari judecătoreşti, una dintre ele fiind cea a judecătorului sindic care a eliminat de la masa credală a debitoarei pe creditoarea ***.Există atat calitate procesuală activă cat şi interes în cauză.

Tribunalul deliberând asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active si a lipsei de interes, respinge cele două excepţii, având în vedere că este vorba despre o clauză la un contract de muncă, de acordul a două părţi şi, oricare din ele poate să invoce orice legat de acea clauză, exista si un interes în promovarea acestei clauze tocmai pornind de la partea economică, în sensul că prin solicitarea de constatare a nulităţii unei clauze se tinde de fapt la recuperarea unor sume de bani.

Tribunalul acordă cuvântul părţilor pe excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

Pârâta, prin avocat, solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost invocată având în vedere că, contractul individual de muncă este guvernat de codul civil fiind aplicabile regulile prescripţiei, decretul 167, contractul individual de muncă a fost încheiat în anul 2008, respectivele clauze au fost încheiate tot în anul 2008, daca se solicită nulitatea, este vorba de o nulitate relativă nu o nulitate absolută pe care o pot invoca oricând.Astfel, clauza respectivă vizând un interes privat, nu vizează un interes de ordine publică, termenul de prescripţie fiind de 3 ani de la momentul încheierii clauzei şi nu nouă ani.

Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepţiei având în vedere ca natura juridică este cea unei nulităţi absolute nu a unei nulităţi relative.Atat dispoziţiile art 21 alin2 , care prevăd o condiţie de formă ad validitatem a clauzei de neconcurenţă raportat la art 3 alin 4 , chaira daca ipotetic s-ar aprecia ca nulitatea este una relativă nu se poate calcula ca tennen al prescripţiei 3 ani de la momentul încheierii clauzei, insemand ca la momentul încetării contractului individual de muncă, chiar nici reclamanta şi nci pârâta sa nu mai fi putut invoca privilegiile pe care clauza de neconcurenţă i le dădea, în sensul de a solicita indemnizaţia de neconcurenţă.Astfel, chiar şi relativă nulitatea, termenul de prescripţie curge de la momentul de la care acea clauza de neconcurenţă a devenit operabilă.

Tribunalul, deliberând asupra excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, respinge această excepţie având în vedere că ne aflăm într-un litigiu de dreptul muncii care se supune dispoziţiilor codului muncii şi legii dialogului social, este vorba despre nulitate şi anulabilitate şi de prescrierea unei asemenea acţiuni pe perioada de derulare a raporturilor de muncă, a clauzei sau a actului adiţional prin care se modifică acest contract de muncă.Raporturile de muncă au încetat la 25.02.2015 dar clauza îşi produce efectele de la momentul 25.02.2015, doi ani din momentul încetării raporturilor de muncă.Astfel, la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, 19.01.2017, eram in perioada de efect a clauzei de neconcurenţă , instanta apreciind ca reclamanta este în termen şi era în termen la 19.01.2017, să formuleze o astfel de acţiune.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, instanţa acordă cuvântul pe aspectul propunerii de probe.

Reclamanta, prin avocat, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri şi depune la dosar hotărâri judecătoreşti.

Pârâta, prin avocat, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri şi acordarea unui termen de judecată întrucât la dosarul cauzei nu sunt depuse toate înscrisurile.Conform art 272 din Codul muncii, reclamanta trebuia să depună la dosar toate înscrisurile, pana la acest termen nefiind la dosar decizia de concediere , redeventele primite pârâtei timp de nouă luni, fişa de lichidare.Pârâta, prin avocat revine şi arată că solicită decizia de încetare a raporturilor de muncă nu decizia de concediere, aceste fiind sunt pertinente si concludente soluţionării cauzei, nepztand acorda cuvântul pe fond pana nu se depun aceste acte.

Reclamanta, prin avocat, depune la dosar un înscrisuri şi arată că decizia de concediere şi nota de lichidare nu au legătură cu prezenta cauză iar extrase de cont cu plăţile efectuate se află la dosarul cauzei. Depune la dosar hotărârea Curţii de Apel Bucureşti şi cea a judecătorului sindic. Arată că decizia de incetare a contractului de muncă a fost comunicată pârâtei şi a fost contestată la Tribunalul Bucureşti, hotărâre care a rămas definitivă.

Pârâta, prin avocat, arată că în acea decuzie este stabilit şi cuantumul sumelor pe care reclamanta le datora pârâtei.

Reclamanta, prin avocat, depune la dosar decizia de încetare a contractului individual de muncă, ce se comunică apărătorului pârâtei.

Deliberând, în temeiul art. 255 şi 258 Noul cod de procedură civilă, instanţa de judecată încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind ca este pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, instanţa acordă cuvântul pe excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi pe fondul cauzei.

Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.Arată că există trei hotărâri judecătoreşti care au statuat putere de lucru judecat a considerentelor că, această clauza de neconcurenţă, ce face obiectul prezentei acţiuni, este lovită de de ineficacitate. Niciuna dintre părţi, in procesul in care parata a avut calitatea de reclamantă , nu a solicitat constatarea nulităţii acestei clauze, judecătorul care a soluţionat cauza nu a tinut cont de actele lovite de nulitate, respingând acţiunea formulată de ***, apreciind ca actul adiţional prin care părţile au negociat clauza de neconcurenţă nu îndeplineşte cerinţele legale . Sancţiunea expresă prevăzută de codul muncii pentru lipsa menţiunilor obligatorii prevăzute de art 21 alin2 Codul muncii este lipsirea actului de efecte juridice, un act lipsit de efecte juridice nu poate fi modificat pentru că la rândul său modificarea ar fi lipsită de efecte juridice.Nulitatea este şi ea o cauza de ineficacitate, celelalte cauze de ineficacitate, enumerate în cuprinsul întâmpinării, vizează momente ulterioare încheierii actului, dar art 21 alin2 se referă la momente contemporane încheierii actului.Solicită obligarea pârâtei la plata cheltuelilor de judecată.

Pârâta, prin avocat, solicită respingerea acţiunii .Arată că hotărârile despre care face referire reclamanta, nu au avut ca obiect constatarea ineficacităţii sau nulităţii unei hotărâri, acum se are in vedere dacă respectiva clauză este valabilă sau nu.Ineficacitatea este instituţie distinctă faţă de nulitate, nulitatea operează de la momentul încheierii unui act pe când ineficacitatea operează ulterior încheierii lui.Actul respectiv a fost valabil convenit de către părţi , pârâta şi-a îndeplinit obligaţiile la fel, extrasul de cont din care rezultă că timp de nouă luni i-au fost achitate sume de bani pârâtei, confirmă actul despre care reclamanta spune că ar fi lovit de nulitate.In ceea ce priveşte cererea, reclamanta nu arată motivele pentru care respectiva clauză a fost declarată nulă, cum a fost încălcată clauza. Nulitatea este una relativă şi nu poate fi cerută de angajator având în vedere că angajatul nu i-a adus atingere drepturilor acestuia, clauza de neconcurenţă a fost confirmată prin executarea obligaţiilor, neputandu-se vorbi de o repunere în situaţia anterioară.Solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 Noul Codul de Procedură Civilă, va amâna pronunţarea, sens în care

DISPUNE

Amână pronunţarea pentru data de 30.05.2017.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.05.2017.

Preşedinte Asistent judiciar Asistent judiciarGrefier

Cod KCLI ECLI:RO:TBBUC:

DOSAR NR.****

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa civilă nr

ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA ****

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE:

ASISTENT JUDICIAR:

ASISTENT JUDICIAR:

GREFIER:

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta *** în contradictoriu cu pârâta *** avand ca obiect acţiune răspundere patrimonială.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 16.05.2017 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 30.05.2017, pentru când

TRIBUNALUL

Deliberând constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VlII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr.*** reclamanta *** a chemat în judecată pe pârâta *** solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, în baza probelor ce urmează a fi administrate în prezenta cauză, să se dispună::

Constatarea nulităţii absolute parţiale a Contractului Individual de Muncă încheiat la data de

22.07.2008,respectiv a clauzei de neconcurentă menţionată în cuprinsul art. 1.2,1.3 şi 1.4 din Anexa 4 la CIM al pârâtei;

Ca urmare a constatării nulităţii absolute a clauzei de neconcurenţă, solicită să se dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară, cu consecinţa obligării pârâtei la restituirea către debitoarea *** a sumei de 25.803 lei, reprezentând contravaloarea indemnizaţiei de neconcurenţă achitată pârâtei de către debitoarea ***

Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

In motivarea cererii arată următoarele:

La data de 14.03.2016, prin sentinţa civilă nr.1758/2016, Tribunalul Bucureşti a procedat la deschiderea procedurii de insolvenţă a debitoarei ***.

Potrivit hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii de insolvenţă, a fost numit administrator judiciar provizoriu Cabinetul Individual de Insolvenţă ***, judecătorul sindic punând în vedere administratorului judiciar ca până la data de 13.05.2016 să procedeze la verificarea creanţelor şi la publicarea tabelului preliminar al obligaţiilor ***.

Prin cererea de declaraţie de creanţa înregistrată la Tribunalul Bucureşti, pârâta*** a solicitat administratorului judiciar trecerea sa în tabelul obligaţiilor debitoarei *** cu suma de 43005 lei, reprezentând contravaloarea totală a indemnizaţiei de neconcurenţă pentru perioada 20.11.2015-20.02.2017.

Totodată, pârâta a precizat în cuprinsul declaraţiei de creanţă că debitoarea *** i-a achitat indemnizaţia de neconcurenţă pentru o perioadă de 9 luni.

La data de 17.03.2015, pârâta *** a învestit instanţa Tribunalului Bucureşti cu o cerere de chemare în judecată, ce a format obiectul dosarului civil nr. ***, solicitând instanţei de judecată să dispună modificarea în parte a art. 2 din Decizia nr. RU0102/20.02.2015, şi să oblige pârâta ***la achitarea către reclamantă a indemnizaţiei de neconcurenţă în cuantum de 2867 lei lunar, pentru o pentru o perioadă de 2 ani de la data Deciziei. Totodată, reclamanta a solicitat şi anularea ultimului paragraf din cuprinsul deciziei şi dispoziţia corespunzătoare din nota de lichidare , constând că imputarea sumei de 6567 lei este nelegală, deoarece reclamanta nu ar înregistra debite faţă de angajator.

Prin Sentinţa Civilă nr. ***, pronunţată în dosarul civil ****, instanţa Tribunalului Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată promovată de către creditoarea ****.

Pentru a aprecia caracterul neîntemeiat al cererii de chemare în judecată formulată de creditoarea ***, completul specializat în litigii de muncă a procedat la neluarea în seamă a clauzei de neconcurenţă, apreciind în cuprinsul considerentelor că această clauză este lovită de o cauză de ineficacitate prin raportare la prevederii, 21 alin. (2) din Codul Muncii.

Prin intermediul considerentelor sentinţei civile pronunţată în cadrul dosarului civil nr. 9576/3/2015, judecătorul Tribunalului Bucureşti a statuat că Clauza de neconcurenţă, ce a reprezentat temeiul juridic al cererii de chemare în judecată promovată de creditoarea ***, este lovită de o cauză de ineficacitate.

Practic judecătorul secţiei a VlII-a a Tribunalului Bucureşti a uzitat de prerogativa de a nu ţine cont de actele lovite de nulitate absolută (Contractul Individual de Muncă al creditoarei este supus vechiului cod civil, actualmente judecătorul are obligaţia de a invoca nulitatea absolută ) sens în care la pronunţarea Sentinţei civile *** a avut în vedere încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (2) din Codul Muncii, dispoziţii potrivit cărora Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.

Astfel, observând prevederile legale imperative ale art. 21 alin. (2) din CM, verificând conţinutul clauzei de neconcurenţă prevăzută de art. 1.2, 1.3 şi 1.4 din Anexa 4 la CIM al pârâtei ***, instanţa Tribunalului Bucureşti - Secţia a VlII-a a statuat că această clauză nu poate produce efecte, având în vedere că în cuprinsul acesteia nu s-a stipulat cu exactitate (în concret) care sunt concurenţii angajatorului şi în favoarea cărora creditoarea nu avea dreptul să presteze activităţile interzise prin clauza de neconcurenţă, care este cuantumul exact al clauzei de neconcurenţă, care este perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, precum şi care este aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul.

în lipsa acestor elemente obligatorii, clauza de neconcurenţă ce formează este lovită de nulitate absolută. Evident că judecătorul ce a pronunţat Sentinţa Civilă nr. ***, nu a precizat stricto sensul că această clauză este lovită de nulitate absolută, deoarece nu fusese învestit cu o asemenea cerere, dar în virtutea rolului său activ, stăruind în aflarea adevărului, a înţeles că reclamanta, astăzi creditoare, nu se poate folosi de o clauză lovită de o cauză de ineficacitate, respectiv de nulitate absolută, respingând cererea acesteia ca neîntemeiată.

în prezent, pârâta *** a solicitat şi obţinut trecerea în tabelul obligaţional al debitoarei ***, pentru suma de 43.005 lei, fară a face dovada duratei clauzei de neconcurenţă, ori în lipsa unui element esenţial pentru însăşi validitatea acestei clauze, trecerea creanţei creditoarei *** în tabelul obligaţional al debitoarei *** apare ca fiind lipsită de temei juridic, evident exceptând Sentinţa judecătorului sindic din cadrul dosarului asociat al, sentinţă pentru pronunţarea căreia chiar şi judecătorul sindic a fost indus în eroare (provocată) de către aşa-zisa creditoare ***, având în vedere omisiunea acestei aşa zis creditoare de a prezenta situaţia reală de fapt şi implicit existenţa dosarului civil nr. ***.

Care ar fi raţionamentul pentru care creditoarea *** participă la insolvenţă *** cu suma de 43.005 lei, câtă vreme nu a făcut niciodată dovada perioadei pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă!!

De altfel, art. 21 alin. (2) din CM se interpretează sistematic prin coroborarea sa cu prevederile art. 22 alin. (1) din acelaşi act normativ, text potrivit căruia Clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă.

în urma interpretării celor două texte legale, rezultă fară nicio tăgadă că durata maximă a restricţiei în muncă izvorâtă dintr-o clauză de neconcurenţă, este de cel mult 2 ani, perioada exactă fiind absolut necesar a se stabili conform art. 21 alin. (2) din C.M. prin acordul părţilor contractante, lipsa precizării perioadei conducând la imposibilitatea stabilirii duratei obligaţiilor asumate de părţi. Astfel, este cât se poate de clar că fară a se putea determina pentru ce perioadă operează restricţia în ceea ce o priveşte pe creditoarea ***, nu s-ar putea determina nici valoarea totală a indemnizaţiei de neconcurenţă ce ar incuba debitoarei ***.

Având în vedere că această clauză de neconcurenţă este guvernată pe tărâm civil pe Codul Civil de la 1864, apreciază că potrivit art. 5 din C.civ. 1864. Nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care interesează ordinea publicată de text, din cuprinsul căruia se poate deduce că nu se poate deroga printr-o ..clauză contractuală de la o normă imperativă cum este prevederea art. 21 alin. (2) din C.M.

Deşi în general, în dreptul civil, se putea pune semnul egal între „FORMAREA CONTRACTULUI şi „ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI trebuie să reţinem că. stricto sensu, „formarea” se referă la realizarea consimţământului iar „încheierea ” la îndeplinirea condiţiilor de validitate prevăzute de lege.

Astfel, apreciază că prin intermediul textului art. 21 alin. (2) din C.M., legiuitorul a prevăzut un conţinut minim special ce ar trebui, ad validitatem, să fie menţionat în cuprinsul clauzei de neconcurenţă, conţinut în lipsa căruia această clauză este lovită de nulitate absolută.

Potrivit principiului Restitutio in integrum se impune ca în urma constatării nulităţii absolute a clauzei de neconcurenţă din cuprinsul CIM al pârâtei, să procedaţi la obligarea acesteia la plata către debitoarea *** a tuturor sumelor de bani primite în baza clauzei nule absolut, respectiv la restituirea sumei de 25.803 lei.

Faţă de toate aceste considerente, solicită să se admită cererea de chemare în judecată astfel cum aceasta a fost formulată şi pe cale de consecinţă să :

Să se constatate nulităţii absolute parţiale a Contractului Individual de Muncă încheiat la data de

22.07.2008,respectiv a clauzei de neconcurenţă menţionată în cuprinsul art. 1.2,1.3 şi 1.4 din Anexa 4 la CIM al pârâtei;

Ca urmare a constatării nulităţii absolute a clauzei de neconcurenţă, solicită să se dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară, cu consecinţa obligării pârâtei la restituirea către debitoarea *** a sumei de 25.803 lei, reprezentând contravaloarea indemnizaţiei de neconcurenţă achitată pârâtei de către debitoarea ***

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

în drept:au fost invocate disp.art. 21 şi următoarele din Codul Muncii; art. 5 din Codul Civil 1864. în dovedire solicită proba înscrisuri

Pârâta ***, in temeiul art.205 din C.proc.civ. a formulat întâmpinare prin care solicită ca prin hotararea ce se va pronunţa sa se dispună:

Să se respingă cererea de chemare in judecata prin admiterea excepţiei lipsei calitatii procesual active a reclamantei, prin admiterea excepţiei lipsei de interes, in principal si in subsidiar ca neîntemeiata, sa se admită

Excepţia lipsei calitatii de reprezentant a Cabinetului de Avocat ***u,

Cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest litigiu Excepţia lipsei calitatii de reprezentant a Cabinetului de Avocat ***.

Cererea de chemare in judecata are ca obiect constatarea nulitatii absolute parţiale a Contractului Individual de Munca incheiat la data de 22.07.2008, respectiv a clauzei de neconcurenta menţionata in cuprinsul art, 1.2, 1.3 si 1.4. din Anexa 4 la CIM si totodata solicita repunerea in situatia anterioara si restituirea sumei de 25.803 lei.

Insa, *** s-a opus categoric angajarii dlui avocat *** in vederea recuperării creanţelor, cu un onorariu de 1300 Euro/luna si un onorariu de succes de 5% din creanţele efectiv recupertate pe timp de 12 luni.

Adunarea creditorilor *** s-a opus angaiarii si reprezentării societăţii de către avocatul ***. în consecinţa solicita sa se admită excepţia lipsei calitatii de reprezentant a acestuia.

Excepţia lipsei calitatii procesual active a reclamantei si inadmisibilitatea acţiunii întemeiate pe dispoziţiile art.23 alin.2 din Codul muncii.

Potrivit art. 30 alin.(l) din C.proc.civ.: "oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente".

De asemenea, conform art.32 din C.proc.civ. se arata ca:

" (l)Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia:

are capacitate procesuala, în condiţiile legii;

are calitate procesuala;

- formulează o pretenţie;

- justifică un interes.

Dispoziţiile alin. (1) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul apărărilor”.

Art. 23 alin 2 din Codul muncii prevede ca: „la sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial de munca instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta."

Prin urmare, atat legiuitorul cat si jurisprudenta in materie au apreciat făptui ca, nulitatea clauzei de neconcurenta poate fi invocata doar de către salariat, angajatorul avand doar dreptul de a solicita restituirea sumelor achitate in temeiul clauzei de neconcurenta, doar in situaţia in care angajatul nu si-a respectat obligaţiile asumate fin sensul ca ar fi incalcat clauza de neconcurenta).

In concluzie, solicita sa se admită excepţia lipsei calitatii procesual active a reclamantei, intrucat posibilitatea legala de a formula o acţiune in constatarea nulitatii clauzei de neconcurenta este deschisa doar salariatului. Din aceeaşi perspectiva acţiunea este si inadmisibila.

Excepţia lipsei de interes a reclamantei in promovarea prezentei acţiuni.

In ceea ce priveşte interesul, potrivit art.33 din C.proc.civ. acesta trebuie sa fie determinat, legitim, personal, născut si actual.

Or, in speţa de fata reclamanta nu are interes sa invoce "nulitatea absoluta" a clauzei de neconcurenta, intrucat din coroborarea disp. art. 21 cu cele ale art. 23 din Codul Muncii, rezulta ca nulitatea clauzei de neconcurenta pentru convenirea ei cu nerespectarea cerinţelor art. 21 alin. 2 din Codul muncii poate fi invocata doar de către salariat, nu si de către angajator.

Prevederile art. 21 alin. 2 din Codul muncii au ca scop protejarea salariatului, respectiv asigurarea respectării de către angajator a principiului libertăţii muncii, astfel incat interesul de a invoca nulitatea unei clauze de neconcurenta pentru neîndeplinirea condiţiilor reglementate de către art. 21 alin 2 din Codul muncii aparţine doar salariatului lezat printr-o astfel de clauza, iar sancţiunea nerespectarii acestor cerinţe este nulitatea relativa, iar nu nulitatea absoluta, cum greşit apreciază reclamanta.

Art. 23 alin 2 din Codul muncii stabileşte totodată ca interesul invocării nulitatii clauzei de neconcurenta aparţine fostului salariat.

Astfel, numai in cazul nerespectarii, cu vinovăţie, a clauzei de neconcurenta, salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizaţiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

Totodata, solicita sa se dispună respingerea ca lipsita de interes a cererii reclamantei in constatarea nulitatii absolute a clauzei nr.1.2 din Anexa 4 la CIM, avand in vedere si un alt aspect -aceasta clauza a fost agreata sa fie executata pe tot timpul derulării contractului. Ceea ce nemulţumeşte reclamanta este clauza de neconcurenta care si-a produs efectele dupa incetarea contractului de munca.

In concluzie, reclamanta nu justifica cerinţa interesului promovării acestei acţiuni, in condiţiile in care este stabilit prin lege ca interesul invocării nulitatii aparţine salariatului.

Pe fond cererea de chemare in judecata este neîntemeiata.

Reclamanta solicita sa se constate nulitatea absoluta a unei clauze din contractul individual de munca si arata ca aceasta clauza este lovita de o cauza de ineficacitate.

Se face o confuzie intre doua institutii juridice distincte - nulitatea actelor juridice si ineficacitatea lor. Ineficacitatea presupune lipsirea de efecte juridice a unui act juridic datorita intervenţiei unor cauze posterioare incheierii actului juridic (rezolutiunea, rezilierea, caducitatea, revocarea, inopozabilitatea).

Clauza de neconcurenta agreata de parti este asumata expres de reclamanta, atata la semnarea CIM, cat si la încetarea raporturilor de munca.

Reclamanta incalca un alt principiu de drept: nimeni nu isi poate invoca propria culpa.

Reclamanta a redactat si inserat clauza in cuprinsul contractului individual de munca, totodata la incetarea raporturilor de munca a intocmit Decizia nr.RU 0102/20.02.2015 si s-a obligat in mod unilateral sa achite o indemnizaţie de neconcurenta pentru o perioada de un an in cuantum de 2.867 lei/luna.

Clauza de neconcurenta este agreata de parti cu respectarea disp. art.21 alin.2 din Codul muncii.

In conţinutul clauzei de neconcurenta agreata de parti este indicat (citam din CIM al dnei ***):

aria geografica; "Zona interzisa" este Romania

perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta. "Perioada de restricţie" semnifica perioada de 2 ani de la data incetarii Contractului de munca";

activitatile interzise: "sunt interzise activitatile de dezvoltare de afacere, branding, marketing si vanzari in zona interzisa ce ar fi identice sau apropiate activitatilor descrise in contractul individual de munca al salariatului";

cuantumul indemnizaţiei - indemnizaţia datorata de *** este in "valoare de 50% din media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni anterioare incetarii relaţiilor de munca".

competitorii ***: "in decursul perioadei de angajare salariatul nu se va implica direct sau indirect cu o terta parte" in desfasurarea de activitati similare obiectului de activitate al angajatorului. Clauza 1.2 isi produce efectele si in perioada de restricţie, la incetarea raporturilor de munca.

Nu se poate retine nici susţinerea potrivit căreia nu sunt enumeraţi "tertii", dimpotrivă aceştia sunt individualizaţi in singura maniera logic posibila, cat timp fostul angajator nu putea cunoaşte existenta tuturor acelor societati comerciale sau persoane fizice autorizate care desfasurau activitati similare cu activitatea sa in perioada de restricţie de 2 ani de la incetarea raporturilor de serviciu.

Fata de toate aceste considerente, solicită sa se dispună admiterea excepţiei lipsei calitatii de reprezentant, a lipsei de interes, iar daca se va trece peste aceasta excepţie, solicita sa se respingă cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.

In drept: au fost invocate disp.art. 23 din C. Muncii, precum si toate textele de lege indicate in cuprinsul intampinarii.

In dovedire solicită proba cu inscrisuri.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Pârâta *** a fost salariata reclamantei *** pe postul de Director Dezvoltare Afaceri în baza contractului individual de muncă înregistrat la I.T.M Bucureşti sub nr. 2149/VI/D/22.07.2008 .

Pârâta a demisionat la 25.02.2015, în baza dispoziţiilor art. 81 alin 4 Codul muncii conform deciziei nr RU 0102/20.02.2015.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta solicita constatarea nulităţii absolute parţiale a Contractului Individual de Muncă încheiat la data de 22.07.2008, respectiv a clauzei de neconcurentă menţionată în cuprinsul art. 1.2,1.3 şi 1.4 din Anexa 4 la CIM al pârâtei şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, cu consecinţa obligării pârâtei la restituirea către debitoarea *** a sumei de 25.803 lei, reprezentând contravaloarea indemnizaţiei de neconcurenţă achitată pârâtei adică constatarea ca fiind ineficace clauza de neconcurenţă menţionată în Anexa 4 (Acord de neconcurenţă) la contractul individual de muncă nr.2149/22.07.2009 începând cu data încetării raporturilor de muncă (25.02.2015).

Art 21 alin 1 din Codul muncii stipulează că :

„(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.

(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, tertii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum si aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul,,.

La încetarea raporturilor de muncă părţile au omis să mai identifice concurenţii angajatorului ori pentru a respecta această obligaţie pârâta trebuia să solicite , chiar dacă angajatorul nu a facut-o, identificarea terţilor în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii pentru că altfel obligaţia sa nu există şi nu poate fi interpretată în sensul că aceştia sunt identificaţi şi sunt toate societăţile comerciale sau persoane fizice autorizate care desfăşurau activităţi similare cu activitatea reclamantei de pe teritoriul României pentru că s-ar ajunge în situaţia de interdicţie de art. 23 CM.

Sancţiunea prevăzută de Codul muncii pentru lipsa acestei menţiuni prevăzute de art. 21 alin 2 Codul muncii este lipsirea actului de efecte juridice.

Faţă de cele reţinute instanţa va admite acţiunea , va constata ca fiind ineficace clauza de neconcurenţă menţionată în Anexa 4 (Acord de neconcurenţă) la contractul individual de muncă nr.2149/22.07.2009 începând cu data încetării raporturilor de muncă (25.02.2015).

Rezultă , pe cale de consecinţă că reclamanta nu era obligată să achite vreo sumă către pârâtă cu titlu de indemnizaţie de neconcurenţă astfel că părţile urmează să fie repuse în situaţia anterioară iar pârâta trebuie să restituie suma de 25.803 lei primită cu acest titlu , indemnizaţia nefiind drept de natură salarială pentru a intra sub incidenţa dispoziţiilor art. 57 alin 5 CM .

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta *** cu sediul în , str nr sector cu sediul ales la avocat, în , str nr , bloc, se , ap , , sector în contradictoriu cu pârâta ***, cu domiciliul ales în , str , sector .

Constată ca fiind ineficace clauza de neconcurenţă menţionată în Anexa 4 (Acord de neconcurenţă) la contractul individual de muncă nr.2149/22.07.2009 începând cu data încetării raporturilor de muncă (25.02.2015).

Obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 25.803 lei.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.

Cu apel in 10 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Bucureşti - Secţia a VlII-a. Pronunţata în şedinţa publică astăzi 30.05.2017.

Preşedinte,Asistent judiciar, Asistent judiciar,Grefier,

Red/24.07.2017 Corn ex/....