Legea nr.10/2001 – Legea nr. 165/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A III- A CIVILĂ

DOSAR NR. ..................

SENTINŢA CIVILĂ NR. ...............

Sedinta publica din: 01.03.2018

Tribunalul constituit din:

Presedinte: ********

Grefier: ***************

Pe rol soluţionarea cererii formulată de reclamanta ................., în contradictoriu cu pârâţii ................... şi ....................., având ca obiect  - Lg.10/2001 – Lg.165/2013.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, a răspuns reclamanta .................., prin avocat, lipsind pârâţii .................... şi ..................

Procedura de citare a părţilor este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care a învederat tribunalului faptul că s-a depus dosarul administrativ de către .................

Reclamanta, prin avocat, solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoştinţă de conţinutul dosarului administrativ. Totodată, depune la dosar hotărârea solicitată de instanţă la termenul anterior.

Tribunalul comunică reclamantei un exemplar al dosarului administrativ şi pune în vedere acesteia să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului administrativ în timpul şedinţei de judecată, urmând să fie lăsat dosarul la a doua strigare pentru acest motiv. Consideră că nu se impune amânarea cauzei faţă de obiectul dosarului şi faţă de data depunerii dosarului administrativ.

Se lasă dosarul la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la a doua strigare, a răspuns reclamanta .................., prin avocat, lipsind pârâţii ........................ şi .................................

Tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fondul cererii.

Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea cererii aşa cum a fost formulată, să se dispună obligarea pârâtelor să emită decizie de despăgubiri pentru imobilul ce face obiectul cauzei, cu cheltuieli pe cale separată. 

Tribunalul reţine cauza spre soluţionare.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti –Secţia a III-a Civilă sub nr.................. din data de .................... reclamanta ......................, în contradictoriu cu pârâţii ..................... şi ..........................., a solicitat obligarea paratelor, sa evalueze si emită decizie de despăgubire pentru acordarea de masuri reparatorii, in dosarul cu nr............, pentru imobilul ce a fost proprietatea sa, compus din teren in suprafaţa de ............... m.p. si suprafaţa construita la sol de ............. m.p. si o suprafaţa Utila, parter si etaj de ................... m.p. situat in ........................ .

În motivele cererii se arată  că  reclamanta este fiica si unica moştenitoare al lui ............., ce a avut ultimul domiciliu in .................., asa cum rezulta si din Certificatul de deces seria ........ nr. .................. eliberat de ................. la data de .......... si Certificatul de moştenitor nr............. eliberat la data de .............. de Biroul Notarial .............. Pentru imobilul situat in ................, compus din teren in suprafaţa de ............... m.p. si suprafaţa construita la sol de ............... m.p. si o suprafaţa utila, parter si etaj de ............. m.p., a formulat in vederea soluţionării dosarului cu nr. .............., ce aré ca obiect evaluarea si emiterea deciziei de despăgubire pentru acordarea de masuri reparatorii atat in timpul vieţi, tatăl ........... (in prezent decedat) cat si reclamanta, iar răspunsurile intimatei .............. au fost emise doar in sensul de a se tergiversa soluţionarea litigiului si nu in sensul emiteri deciziei de despăgubire, in condiţiile in care dosarul cu nr. ............ este complet si cuprinde toate actele ce atesta dreptul de proprietate, insa statul la momentul când era posibila restituirea in natura a imobilului, in loc sa il restituie l-a instrainat catre chiriaşii care la acel moment cunoşteau situaţia juridica a imobilului, in sensul ca il cunoşteau pe tatal de proprietar si cu rea credinţa la acel moment au cumpărat de la un neproprietar.

In afara cererilor depuse atat de catre autor cat si de catre  reclamantă , a notificat paratéle la data de .........., insa pana in prezent nu a primit nici un răspuns si astfel s-a  văzut pusa in situaţia nedorita de a le acţiona in judecata, pentru ca instanţa sa le oblige a evalua si emite decizie de despăgubire pentru acordarea de măsurii reparatori in dosarul .............. cu privire la  imobilul proprietatea sa.

In drept, dispoziţiile Legii 165/2013.

Pârâta ...................... a formulat întâmpinare prin care a invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive  a .................., pentru următoarele motive:

Prin acţiunea formulată, reclamanta a solicitat instanţei de judecată să oblige pârâtele .................... şi ............. să evalueze şi să emită decizie de despăgubire pentru acordarea de măsuri reparatorii în dosarul cu nr. ..........., pentru imobilul situat în ............. Se arată în cuprinsul cererii de chemare în judecată faptul că reclamanta este fiica şi unica moştenitoare a defunctului ............., sens în care se depune la dosarul cauzei copia Certificatului de Deces nr. ................ .

Prin Dispoziţia nr. ................. ................... a dispus acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru imobilul compus din locuinţă cu suprafaţă construită la sol de .............. mp, suprafaţă utilă totală parter+etaj de ............... mp şi teren cu suprafaţă de ............ mp, imposibil de restituit în natură, situat în ................., prin procurator ...............

Această dispoziţie a fost emisă în temeiul Sentinţei Civile nr. ............, rămasă definitivă şi irevocabilă, prin care Tribunalul Prahova a admis contestaţia formulată de către contestatorul ............... în contradictoriu cu ..............., a anulat Dispoziţia nr. ............ emisă de ................ şi a constatat dreptul contestatorului la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în ................... .

Dosarul a fost înaintat către .................. în vederea stabilirii şi acordării măsurilor reparatorii, demers care a încheiat sfera responsabilităţilor şi atribuţiilor ................, în calitate de unitate deţinătoare. Astfel, la acest moment, ................ nu mai are nici o atribuţie privind evaluarea despăgubirilor, sau a emiterii deciziei de despăgubire, aceste atribuţii revenind exclusiv celorlalte pârâte chemate în judecată.

Pentru aceste motive solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ............................. şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii in contradictoriu cu această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Pârâta ................ a formulat întâmpinare împotriva cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta ................., prin care solicităm respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

În  fapt, prin acţiunea formulată împotriva ............. şi ................, reclamanta a solicitat instanţei obligarea pârâtelor la soluţionarea cu prioritate a dosarului administrativ nr................

I.cererea  introductivă de instanţă formulată de către reclamantă este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

1.întrucât noua legislaţie a abrogat prevederile din titlul VII al Legii nr.247/2005 care reglementau emiterea de către ............ a deciziilor conţinând titlul de despăgubire, precum şi condiţiile şi termenele de valorificare a acestora, a fost instituită o nouă procedură privind soluţionarea dosarelor de despăgubire.

Totodată potrivit prevederilor art. 21 alin (5) din Legea nr.165/2013 „Secretariatul CNCI, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul CNCI poate solicita documente în completare entităţilor învestite de lege, titularilor dosarelor şi oricăror altor instituţii care ar putea deţine documente relevante."

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr.165/2013: În situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001, precum şi măsura compensării prin puncte”.

Potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a şi b, precum şi art. 21 - 26 din lege, procedura de soluţionare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot  sau în parte, de către CNCI a deciziei entităţii învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).

Numai  în situaţia în care dosarul este validat de către CNCI, aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin. (9) din lege).

Totodată, potrivit prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr.165/2013, „evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

Potrivit art. 22 din Legea 165/2013, prin excepţie de la procedura de evaluare prevăzută de art. 21 alin. (6) si (7), SCNCI analizează dosarele care conţin decizii emise in temeiul art. 6 alin. (4) si art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicata, cu modificările si completările ulterioare, şi propune CNCI validarea sau invalidarea măsurilor reparatorii la nivelul stabilit prin decizia entităţii învestite de lege.

Aşadar, pârâta CNCI, este obligată să pună în aplicare dispoziţiile legale adoptate de legiuitor, respectiv prevederile art. 1, art. 17 şi art. 21 - 26, care prevăd expres: validarea/invalidarea de către CNCI, evaluarea imobilelor potrivit grilei notariale şi compensarea prin puncte a imobilelor.

2.Mai mult decât atât, prin Decizia nr.269/2013, Curtea Constituţională a României (Curtea) a constatat faptul că nu se poate pune problema unor atingeri aduse unui drept câştigat, câtă vreme decizia/dispoziţia entităţii învestite cu soluţionarea notificării, conţinând propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, confirmată prin emiterea avizului de legalitate de către prefect, nu a produs efecte directe în patrimoniul persoanei îndreptăţite la restituire. Aceasta, deoarece până la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - conform Legii nr.247/2005 - sau a deciziei de compensare în puncte de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor - ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 - persoana îndreptăţită la restituire are o simplă expectanţă de a dobândi măsurile reparatorii instituite prin lege, iar nu un drept efectiv, concretizat într-un drept de creanţă izvorât din titlul de despăgubire/decizia de compensare în puncte.

În  plus, Curtea a observat că deciziile autorităţilor administrative implicate în procesul de restituire/acordare de măsuri reparatorii sunt supuse în final controlului instanţei de judecată, singura care este competentă să se pronunţe în mod definitiv asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate, potrivit art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, putând dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii.

3.Cu privire la cuantumul ce va fi stabilit în cuprinsul deciziei de compensare, face următoarele precizări:

Aşa cum mai sus a menţionat, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului si a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu. Numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.

4.dosarul de despăgubire, aferent Dispoziţiei nr..............., emisă de ..........., înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, sub nr..........., va fi soluţionat cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute de Legea nr.165/2013, precum şi cu respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor de despăgubire stabilită prin Legea nr.103/23.05.2016, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.

Prin  Legea nr. 103/2016 şi O.U.G. nr.98/2016 s-au introdus la art. 34 din Legea nr.165/2013 alin. (4) şi (5). Prin alin. (4) a fost introdusă cu valoare de principiu regula conform căreia dosarele de despăgubire se soluţionează în ordinea înregistrării lor la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor. Prin excepţie de la această regulă, alin. (5) prevede că au prioritate la soluţionare:

1.dosarele în care Secretariatul Comisiei Naţionale a solicitat documente potrivit art. 21 alin. (5);

2.dosarele în care, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile/ definitive, instanţele de judecată s-au pronunţat cu privire la existenţa şi întinderea dreptului, precum şi la calitatea de persoană îndreptăţită;

3.dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoanele prevăzute la art. 33 alin.(4);

4.dosarele în care s-au emis decizii privind propunerea acordării de despăgubiri/măsuri compensatorii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România.

Dosarul nr.42363/CC se află în situaţia de excepţie prevăzută de art. 34 alin. (5) lit. b) din Legea nr.165/2013 si va fi soluţionat cu prioritate. 

II. în noua procedură administrativă instituită de Legea nr.165/2013 modificată şi completată prin Legea nr.368/2013, legiuitorul, la cap. IV intitulat „Măsuri privind urgentarea soluţionării cererilor de retrocedare”, a instituit un termen de 120 de zile în care persoanele îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele de despăgubire (art. 32 alin. 1).

Termenul  prevăzut la art. 32 alin. 1 nu este un termen stabilit în favoarea CNCI, acesta reprezintă de fapt un termen care curge în favoarea notificatorilor de a-şi proba dreptul de a li se acorda beneficiu legilor de reparaţie.

În  procesul de soluţionare a notificărilor, sarcina probei dreptului de proprietate, a deţinerii legale a proprietăţii la momentul deposedării abuzive şi a calităţii de persoană îndreptăţită la restituire revine persoanei care pretinde dreptul.

Prin urmare, executarea hotărârilor judecătoreşti nu poate fi făcută în termenul general de 30 de zile, decât în condiţiile în care termenele prevăzute la art. 32 din Legea nr.165/2013 ar fi înlăturate.

În  concluzie, având în vedere aspectele expuse, solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantă, ca neîntemeiată.

În  drept:Legea nr.10/2001, Legea nr.165/2013, art. 205 şi următoarele din Noul Cod de Procedura Civilă, înscrisuri.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, fiind atasat dosarul administrativ.

Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma obiectului cu care a fost investit şi a probelor administrate, tribunalul constată cererea ca fiind  in parte intemeiata pentru următoarele considerente:

Prin Dispoziţia nr. ..........., ......... a dispus acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru imobilul compus din locuinţă cu suprafaţă construită la sol de ........... mp, suprafaţă utilă totală parter+etaj de ............... mp şi teren cu suprafaţă de ....... mp, imposibil de restituit în natură, situat în ........., prin procurator ...............

Această dispoziţie a fost emisă în temeiul Sentinţei Civile nr. ............., rămasă definitivă şi irevocabilă, prin care ............. a admis contestaţia formulată de către contestatorul ............. în contradictoriu cu .........., a anulat Dispoziţia nr. .......... emisă de ................... şi a constatat dreptul contestatorului la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în ................. .

Reclamanta a formulat prezenta actiune prin care a solicitat obligarea pârâtei la soluţionarea dosarului administrativ înregistrat sub nr. ............... prin emiterea titlului de despăgubire .

Având in vedere ca dosarul de despăgubire pentru imobilul in litigiu conţine o decizie emisa in baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile si definitive prin care s-a constatat dreptul de proprietate si întinderea proprietăţii, tribunalul considera ca cererea reclamantelor de soluţionare a dosarului administrativ este legala.

Astfel, Legea nr. 103/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art. 3 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Romania, prevede:

Articol unic. Se aproba Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 21 din 24 iunie 2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art. 3 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinui cultelor religioase din Romania, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 29 iunie 2015, cu următoarele modificări si completări:

1.Titlul ordonanţei de urgenta se modifica si va avea următorul cuprins:

“ORDONANŢA DE URGENTA privind modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 94/2000privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din Romania, a art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor apartinand minorităţilor naţionale din Romania, precum si alte masuri in domeniul restituirii proprietăţilor. ”

“8.La articolul 34, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate,

alineatele (4) si (5), cu următorul cuprins: 

(4) Dosarele se soluţionează in ordinea înregistrării lor la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv Secretariatul Comisiei Naţionale.

 (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), se soluţionează cu prioritate:

a) dosarele in care Secretariatul Comisiei Naţionale a solicitat documente potrivit art. 21 alin. (5);

b) dosarele in care deciziile entităţilor investite cu soluţionarea notificărilor au fost emise in executarea unor hotarari judecătoreşti irevocabile/definitive, prin care s-a constatat dreptul de proprietate si întinderea acestuia;...”

De altfel, chiar parata CNCI a aratat ca dosarul nr.42363/CC se află în situaţia de excepţie prevăzută de art. 34 alin. (5) lit. b) din Legea nr.165/2013 si va fi soluţionat cu prioritate. 

Asadar, tribunalul in aplicarea acestor dispozitii speciale, avand in vedere  Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014 a Curtii Constituţionale,  avand in vedere ca instantele judecatoresti au solutionat pe fond notificarea iar entitatea administrativa a emis decizia in baza hotararilor judecatoresti,  va admite actiunea reclamantei si va dispune obligarea paratei CNCI sa solutioneze  dosarul administrativ, cu prioritate.

Avand in vedere admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ............. prin incheierea din 26.10.2017, va  respinge in consecinta acţiunea formulată în contradictoriu aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta .........., cu domiciliul în ..............., în contradictoriu cu pârâţii ............... şi ................. .

Obligă pârâta ................ să soluţioneze, cu prioritate, dosarul administrativ .............. prin emiterea deciziei, potrivit legii.

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu ......................, pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

Cu apel în 30 zile de la comunicare.

Pronunţată  în şedinţă publică azi, 01.03.2018

 PRESEDINTE ******* 

 GREFIER ***

RED.T.S.

DACT.S.B.

Domenii speta

Spete similare