Anulare Act

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2017:***

Dosar nr. ***

R O M A N I A

 TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A V - A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ***

 Şedinţa publică din data de 16.02.2017

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE ***

GREFIER ***

Pe rolul Tribunalului se află soluţionarea contestaţiei în judecată formulată de contestatorii  *** ,  *** ,  *** ,  *** ,  *** ,  *** şi  ***  în contradictoriu cu intimata *** , având ca obiect „anulare act – Legea nr. 165/2013”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, nu au răspuns părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că la data de 14.02.2017, prin e-mail, reclamanta *** a depus înscrisurile puse în vedere prin citaţie, după care:

Tribunalul, faţă de împrejurarea că reclamanţii s-au conformat măsurilor dispuse în sensul depunerii actelor de stare civilă şi a certificatelor de calitate de moştenitor, fiind solicitată judecata în lipsă, constată că nu mai subzistă temeiurile suspendării judecăţii astfel încât dispune repunerea cauzei pe rol reţinând spre soluţionare, în principal excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată prin întâmpinare şi în subsidiar fondul cauzei constatând că la dosar se regăseşte dosarul administrativ.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București –Secția a V a Civilă, la data de 08.02.2016, sub nr. ***, reclamanții  *** ,  *** ,  *** ,  *** ,  *** ,  *** și  *** , au formulat, în contradictoriu cu intimata *** , contestație împotriva Deciziei de validare parţială cu nr.***/*** 2015 emisă de pârâtă.

În motivare, reclamanții au arătat că prin Dispoziţia nr. *** emisă de Primarul Municipiului Giurgiu a fost  stabilit dreptul la măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul fostă proprietate a autorilor acestora,  *** şi  *** , amplasat în Municipiul Giurgiu, str.  *** , judeţ Giurgiu, preluat abuziv în proprietatea statului şi nerestituibil în natură.

În baza dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 şi Legii nr.247/2005 Dispoziţia a fost transmisă Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, ulterior, fiindu-le comunicată  Decizia nr.***/2015 prin care se validează parţial Dispoziţia de acordare a măsurilor reparatorii pe considerentul că nu se justifică acordarea reparaţiei decât pentru o cotă de ¼ din imobil.

 Reclamanții consideră că aprecierile Comisiei sunt contrare dispoziţiilor din Codul Civil care reglementează succesiunea şi dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 cu privire la calitatea persoanelor îndreptăţite.

Astfel, reiese clar din dosar şi din chiar analiza Comisiei că imobilul a aparţinut, la data preluării abuzive în proprietatea statului, lui  *** , cu cota cuvenită de 1/2 ca parte bun comun şi cu cota de 1/4 ca succesor, respectiv  *** ,  *** şi  *** , în calitate de succesori ai defunctei  *** , mai mult chiar, coproprietatea a fost indiviză şi nu s-a procedat vreodată la partajul acestui imobil preluat în proprietatea statului.

Potrivit dispoziţiilor art.4 din Legea nr.10/2001 în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată şi se stabileşte în cote părţi ideale, potrivit dreptului comun.

Conform dispoziţiilor art.4 alin.4 din Legea nr. 10/2001, chiar în situaţia în care parte dintre moştenitori nu au urmat procedura de notificare, cotele lor profită celorlalţi moştenitori.

În cauză este evident că Dispoziţia nr. *** a fost emisă de Primarul Municipiului Giurgiu în favoarea domnului  *** şi a moştenitorilor, prin urmare reieşind calitatea reclamanților de persoane îndreptăţite, încât aprecierea Comisiei, după 10 ani de zile, că nu se face dovada calităţii de persoană îndreptăţită a defunctului  *** pentru cota de 3/4 este ilogică, notificarea fiind făcută pentru întreg imobilul şi nicidecum pentru o cotă ideală de 1/4 din imobil, reţinută în baza unui certificat de moştenitor din 1981, dată la care nici măcar nu se putea pune problema preluării imobilului pe cale succesorală de la defuncta  *** .

Restrângerea dreptului la măsuri reparatorii la 1/4 din imobil este abuzivă, mai ales că intervine după 10 ani de zile de la emiterea Dispoziţiei prin care s-a constatat atât calitatea de persoane îndreptăţite cât şi îndreptăţirea la restituirea întregului imobil mai ales că la această dată ambii foşti proprietari ai imobilului, autorii lor au decedat şi niciuna dintre entităţile învestite conform Legii nr.10/2001, respectiv Primăria Municipiului Giurgiu sau Comisia, în baza obligaţiilor stabilite prin dispoziţiile art.21 alin.5 din Legea nr.165/2013, să se fi solicitat vreun document în completare, pentru cazul în care ar fi avut nelămuriri cu privire la urmarea procedurii de notificare.

Esenţial este însă că, în baza dispoziţiilor art.4 din Legea nr.10/2001, reconsiderarea cotei cuvenite din imobil, prin despăgubire, de către Comisie este lipsită de bază legală, nici dispoziţiile art.21 din Legea nr.165/2013 nepermiţând Comisiei o astfel de restrângere a drepturilor la despăgubire.

În consecință, reclamanții au solicitat anularea deciziei de validare parţială nr.***/2015 şi, în baza dispoziţiilor art.35 alin.3 din Legea nr.165/2013, acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul preluat abuziv în proprietatea statului.

În drept, au fost invocate prevederile legii nr. 10/2001 și cele ale legii nr. 165/2013.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta,  *** , a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor  *** ,  *** ,  *** ,  *** ,  *** şi  *** , solicitând, în raport de aceștia respingerea cererii pentru lipsa calității procesuale active şi, în rest ca neîntemeiată.

În susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor  *** ,  *** ,  *** ,  *** ,  *** şi  *** , pârâta a invocat dispoziţiile art. 40 alin. 1 teza a ll-a, potrivit cărora, în lipsa calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ori apărarea formulată ca fiind făcută de o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate ori ca lipsită de interes.

În prezenta cauză, reclamanţii  *** ,  *** ,  *** ,  *** ,  *** şi  *** nu fac dovada calităţii lor de moştenitori ai doamnelor  *** , respectiv  *** , titularele Deciziei de validare parţială nr. ***/***2015, astfel că a solicitat  respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că prin notificarea nr. ***/2001, domnul  *** , în nume propriu, în calitate de coproprietar al imobilului, a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul expropriat în baza Decretului nr. 476/1979 şi despăgubit în baza Decretului nr. 476/1979 cu o valoare de 36.235 lei.

Prin Dispoziţia nr. ***/2005, Primarul Municipiului Giurgiu a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în str. *** nr. *, în favoarea domnilor  *** ,  *** ,  *** şi  *** , în sumă de 642.676.571 lei.

Pârâta a precizat că potrivit anexei la referatul nr. ***/***.2004, suma de 642.676.571 lei reprezintă contravaloarea imobilului situat în str. ***, nr. * compus din teren în suprafaţă de 800 mp şi construcţie cu o suprafaţă desfăşurată de 194,8 mp din care anexe în suprafaţă de 27,6 mp.

Întreaga documentaţie ce a stat la baza emiterii acesteia a fost transmisă şi înregistrată la SCCSD, sub nr. ***/CC.

În temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. 1 lit. a şi b, art. 21, art. 25 şi art. 32 din Legea nr. 165/2013, CNCI a emis Decizia de validare parţială nr. ***/***.2015.

Ulterior verificării dosarului din punct de vedere al existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii, potrivit dispoziţiilor art. 21, alin. 5, din Legea 165/2013, modificată şi completată prin Legea nr. 368/2013, dosarul a fost supus atenţiei CNCI, în vederea finalizării procedurii de soluţionare a dosarului de despăgubire prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, a deciziei entităţii învestite de lege.

Pentru clarificarea aspectelor din dosar, CNCI poate solicita documente în completare entităţilor învestite de lege, titularilor dosarelor şi oricăror altor instituţii care ar putea deţine documente relevante.

În procedura administrativă, a fost instituit un termen de decădere de 120 de zile (art. 32 din Legea nr. 165/2013), în care persoanele care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluţionării cererii sale.

După împlinirea termenului prevăzut de lege, Secretariatul CNCI a supus dosarul de despăgubire atenţiei Comisiei Naţionale în şedinţa acesteia din data de ***2015, în vederea finalizării procedurii de soluţionare a dosarelor de despăgubire prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte, de către CNCI a deciziei entităţii învestite de lege.

Având în vedere faptul că notificatorul nu a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită pentru cota de 3/4 din imobilul notificat, Comisia a procedat la validarea parţială a Dispoziţiei nr.  *** emisă de Primăria Municipiului Giurgiu, pentru cota de 1/4 din imobilul situat în municipiul Giurgiu, str. *** nr. *, compus din teren în suprafaţă de 800 mp şi construcţie cu o suprafaţă desfăşurată de 194,8 mp, în favoarea domnului  ***  prin moştenitorii  *** ,  ***  şi  *** şi invalidarea Dispoziţiei menţionate anterior pentru cota de 3/4 din imobilul notificat.

În ceea ce  priveşte motivele de invalidare parţială a Dispoziţiei nr. ***/2005 , pârâta a precizat că autorul reclamanților,  ***  a formulat notificarea nr. ***/2001 în nume propriu, în calitate de coproprietar al imobilului. La dosarul de despăgubire a fost depus actul de donaţie autentificat de Tribunalul Vlașca cu nr. ***/1940, prin care doamna ***, în urma trecerii în căsătorie cu domnul ***, a intrat în posesia unui imobil format din teren - loc de casă, având suprafaţa de 840 mp, situat în cartierul ***, linia ***. Potrivit Certificatului de moştenitor nr. ***/1981, întocmit în urma decesului doamnei  *** , decedată la data de 12.10.1980, imobilul anterior amintit, dobândit de defunctă prin Actul dotal nr. ***/1940, a fost împărţit între:  *** , *** , doamna  ***  și  *** , fiecare cu câte o cotă de 1/4.

Aşadar, la momentul preluării abuzive, imobilul era deţinut în coproprietate, domnului  ***  revenindu-i cota de 1/4.

Prin procura specială nr. ***/07.02.2005, doamnele  *** ,  *** şi  *** , celelalte coproprietare ale imobilului, l-au împuternicit pe domnul  ***  să le reprezinte în vederea valorificării drepturilor ce li se cuvin în baza Legii nr. 10/2001, privitor la cotele indivize din imobilul situat în str. *** nr. *.

Procura anterior menţionată a fost întocmită ulterior expirării termenului de depunere a notificărilor prevăzut la art. 22 din Legea nr. 10/2001, iar domnul  ***  a formulat notificarea nr. ***/2001 în nume propriu, nu în calitate de mandatar al celorlalţi coproprietari.

Potrivit Certificatului de moştenitor nr. ***/2008, întocmit în urma decesului domnului  *** , decedat la data de ***2005, au rămas moştenitori doamnele  *** ,  ***  şi  *** .

Pârâta a arătat că în cauza dedusă judecății nu se poate face aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 republicată, astfel cum pretind reclamanţii, ci dispoziţiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, care prevăd faptul că în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se stabileşte în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun.

În cazul în care restituirea aceluiaşi imobil este cerută de mai multe persoane îndreptăţite, care invocă un titlu de proprietate ce atestă existenţa unei coproprietăţi la data preluării abuzive, se va emite o decizie de restituire în care se vor consemna cotele ideale prevăzute în titlul de proprietate invocat.

În cazul în care numai o parte din foştii proprietari a solicitat restituirea pe calea legii, decizia se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora (oct.4.1. din H.G. 250/2007).

În aplicarea celor două texte de lege mai sus amintite, un rol important îl are momentul decesului autorului (fostul proprietar) raportat la data trecerii imobilului în proprietatea statului.

Astfel, dacă decesul intervine anterior exproprierii, se aplică dispoziţiile ce se regăsesc la art. 4 alin. 1 din lege, preluarea făcându-se de fapt de la moştenitori conform cotelor ce revin fiecăruia în parte. Acesta este cazul speţei dedusă judecăţii, întrucât doamna  ***  a decedat în anul 1980, iar preluarea abuzivă a avut loc în anul 1986.

Dacă decesul intervine ulterior preluării imobilului în proprietatea statului, atunci se poate face aplicarea textului de lege invocat de reclamanţi, respectiv art. 4 alin. 4 din lege (dreptul de acrescământ). În speţa de faţă, la momentul preluării, domnul  ***  avea în proprietate doar cota de 1/4 din imobil.

Având în vedere argumentele prezentate, pârâta a solicitat respingerea acţiunii  formulate de reclamanți ca neîntemeiată.

În drept, aceasta a invocat prevederile legii nr.10/2001, republicată, ale legii nr.247/2005, Legea 165/2013, art. 205 - 208 Noul Cod de Procedură Civilă.

Examinând prioritar, conform dis. art. 248 alin.1 cod procedură civilă,  excepția lipsei calității procesuale active cu privire la reclamanții  *** ,  *** ,  *** ,  *** ,  *** şi  *** , excepție invocată  de pârâta ***, Tribunalul o va respinge ca neîntemeiată.

Astfel, are în vedere că în susținerea excepției, pârâta a arătat că  reclamanții menționați nu au făcut dovada calităţii de moştenitori ai doamnelor  *** , respectiv  *** , titularele Deciziei de validare parţială nr. ***/***2015, supusă contestației.

Din verificarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Tribunalul observă, în ceea ce îi privește pe reclamanții  *** ,  *** ,  *** , că au justificat legitimarea procesuală activă, prin certificatul de moștenitor nr. ***/***2013, emis de BNP ***, fila 194. Din cuprinsul acestui certificat rezultă că reclamanții *** , soț supraviețuitor,  ***  și  ***  fii, au calitatea de moștenitori ai titularei dispoziției nr. ***/***2015, ***, decedată în anul 2012.

De asemenea, se constată că și în privința reclamanților  *** ,  *** şi  *** , excepția invocată este neîntemeiată, prin certificatul de calitate de moștenitor nr. ***/2017 (fila 274) emis de BNP ***, a fost probată calitatea de moștenitori ai defunctei  *** , de asemenea, titular al dispoziției contestate.

Așa fiind, față de cele reținute și apreciind că în cauză a fost dovedită calitatea procesuală activă a reclamanților  *** ,  *** ,  *** ,  *** ,  *** şi  *** , pentru motivele arătate, Tribunalul va respinge excepția ca neîntemeiată.

 Analizând contestația prin raportare la criticile formulate de reclamanți, probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente, Tribunalul reține următoarele :

Prin Decizia nr. ***/***2016 emisă de pârâta  *** , a fost dispusă validarea parțială a dispoziției Primarului Municipiului Giurgiu, respectiv, pentru cota de 1/4 din imobilul situat în municipiul Giurgiu, str. *** nr. *, județul Giurgiu, fiind acordate un număr de 27304 puncte în compensare în favoarea beneficiarilor, reclamanta  *** , *** și  *** .

Pentru a dispune astfel, pârâta a avut în vedere că notificatorul  ***  a făcut dovada calității de persoană îndreptățită doar în privința cotei de 1/4, reținându-se că imobilul a aparținut acestuia și lui  *** , iar la momentul preluării imobilului în proprietatea statului exista o stare de coproprietate între acesta și moștenitorii defunctei  *** , iar moștenitoarele  *** , *** și  *** nu au formulat notificare.

Prin notificarea nr. ***/***2001 (fila 83-84) formulată de notificatorul  *** , acesta a solicitat în temeiul prevederilor legii nr. 10/2001, acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în municipiul Giurgiu, str.  *** , trecut în proprietatea statului în anul 1986.

Tribunalul reține că imobilul ce face obiect la notificării a aparținut cu titlu de dotă defunctei  *** , deținut conform actului dotal autentificat de grefa fostului Tribunal Vlașca, sub nr. ***/*** 1940.(fila 87-88). Ca urmare a decesului lui  *** , survenit în anul 1980, masa succesorală rămasă de pe urma defunctei și în care se includea și imobilul menționat, a fost culeasă în cote egale de câte 1/4, de notificatorul  *** , soț supraviețuitor și  *** , *** și  *** , în calitate de fiice ale defunctei, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. ***/1981(fila 89-90).

Totodată, Tribunalul rețin că imobilul  situat în municipiul Giurgiu, strada *** nr. *, județul Giurgiu a fost trecut în proprietatea statului în temeiul Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, nr.106/1986, preluarea fiind realizată de la  *** ,  *** , *** și  *** . (fila 86 și 104).

Potrivit disp. art. 3 alin.1 lit. a) din legea nr. 10/200, sunt îndreptăţite, în înţelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora.

Cum în cauza dedusă judecății, imobilul a fost preluat abuziv, în anul 1986, de la moștenitorii defunctei  *** , respectiv,  *** , soț supraviețuitor și  *** , *** și  *** , succesiunea defunctei fiind dezbătută la momentul preluării, Tribunalul constată că reclamanții în calitate de moștenitori ai fostei proprietare, au calitatea de persoane îndreptățite la restituirea întregului imobil, conform disp. art. 4 alin. 2 din legea nr. 10/2001.

Astfel, în ceea ce privește calitatea de persoane îndreptățite a reclamantei  ***  și a autoarelor celorlalți reclamanți, defunctele *** și  *** , Tribunalul consideră că a fost dovedită. Nu se poate aprecia, așa cum eronat a reținut pârâta, că acestea nu ar fi formulat notificare.

 În acest sens, Tribunalul are în vedere că  ***  a formulat în termen legal notificarea nr. ***/***2001, prin care a solicitat în temeiul prevederilor legii nr. 10/2001, acordarea de măsuri reparatorii pentru întregul imobil situat în municipiul Giurgiu, str.  *** , trecut în proprietatea statului, însă ulterior, prin procura specială autentificată sub nr. ***/***2005(fila 114-115)  *** , *** și  *** au înțeles să îl împuternicească pe acesta să efectueze toate demersurile necesare pentru valorificare drepturilor ce li se cuvin corespunzător cotelor indivize deținute din imobilul situat în municipiul Giurgiu, str. *** nr. *, județul Giurgiu, ce face obiect al notificării nr. ***/***.2001.

Manifestare de voință a celor trei coproprietare exprimată în cuprinsul mandatului, trebuie interpretată în sensul că acestea s-au prevalat de dispozițiile legii speciale, nr. 10/2001, în vederea acordării măsurilor reparatorii prevăzute de actul normativ evocat, înțelegând să ratifice actele efectuate de notificatorul  ***  cu privire la întregul imobil, și care priveau și cotele cuvenite acestora. Tribunalul consideră  că în contextul raporturilor de familie, notificatorul fiind tatăl celorlalte trei coproprietare, se poate prezuma existența mandatului tacit, confirmat de altfel prin ratificarea ulterioară așa cum s-a arătat.

De asemenea, Tribunalul apreciază că nu se poate face abstracție de existența acestui mandat,  și nu se poate considera că  reclamanta  ***  și surorile sale, *** și  *** (autoarele celorlalți reclamanți ) au stat în pasivitate și nu au acționat pentru recunoașterea drepturilor lor, notificarea nr. ***/***2001 formulată de  *** , fiind un act favorabil acestora și pe care l-au confirmat.

În consecință, față de considerentele arătate, apreciind că reclamanții au probat calitatea de persoane îndreptățite în condițiile art. 4 alin. 2 din legea nr. 10/2001,  pentru întregul imobil ce face obiect al notificării nr.***/***2001, Tribunalul văzând și disp. art. 35 din legea nr. 165/2013, va anula în parte Decizia nr. ***/***.2015 și va obliga pârâta  ***  să valideze Dispoziţia nr.  *** emisă de Primarul Municipiul Giurgiu şi pentru cota de 3/4 din imobilul situat în municipiul Giurgiu, strada  *** , judeţul Giurgiu şi să emită decizie de compensare prin puncte şi pentru cota menţionată (3/4) în favoarea reclamanţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, ca neîntemeiată.

Admite acţiunea formulată de reclamanții *** , domiciliată în Giurgiu, ***, judeţ Giurgiu,  ***  domiciliat în mun. Giurgiu, ***, judeţul Giurgiu,  *** , domiciliat în mun. Bucureşti, ***,  *** , domiciliată în mun. Bucureşti, ***,  *** , domiciliat în mun. Giurgiu, ***, judeţul Giurgiu,  *** domiciliat în mun. Giurgiu, ***, judeţul Giurgiu,  ***  *** domiciliată în mun. Bucureşti, ***, în contradictoriu cu pârâta  *** , cu sediul în Bucureşti, ***.

Anulează în parte Decizia nr. ***/*** 2015 emisă de ***.

Obligă pârâta ***să valideze Dispoziţia nr.  *** emisă de Primarul Municipiul Giurgiu şi pentru cota de 3/4 din imobilul situat în municipiul Giurgiu, strada  *** ,  judeţul Giurgiu şi să emită decizie de compensare prin puncte şi pentru cota menţionată (3/4) în favoarea reclamanţilor.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apel ce se depune la Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a Civilă.

Pronunţată în şedinţă publică,azi, 16.02.2017.

PREŞEDINTE  GREFIER

*** ***

Red. ***

Domenii speta

Spete similare