Anulare act-dispozitie de stabilire a salariului şi obligarea pârâtei la stabilirea salariului la nivel maxim din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale.

Dosar nr...R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA  Nr...Asupra cauzei de faţă ;Prin cererea înregistrată la data de ... la Secţia contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Dolj sub nr..., reclamanta GM a chemat în judecată pârâtul PRIMARUL ORASULUI D..., autoritate publică locală, pentru ca prin hotărârea pe care se va  pronunța să se dispună  anularea în parte a dispoziției nr... din data de ..., în ceea ce privește cuantumul salariului de bază și a cuantumului sporului pentru condiții vătămătoare și periculoase stabilite prin acestea, obligarea pârâtului la stabilirea salariului, începând cu data de 1 februarie 2017, la nivelul maxim al salariului de bază la nivel național din luna ianuarie 2017, stabilit prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică, care să includă  și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive,  majorat cu 20% şi obligarea pârâtului să-i acorde diferențele salariale dintre salariul stabilit potrivit capătului de cerere nr. 2 și cel acordat efectiv în perioada începând cu data intrării în vigoare a actualului sistem de salarizare unitară a personalului plătit din fonduri publice și până la data executării titlului executoriu ce se va pronunța, sume actualizate, plus dobânda legală.In fapt, arată că este salariat în cadrul pârâtei în funcţia de îngrijitor, gradatia 2, clasa de salarizare 17 iar începând cu data de 01.02.2017, salarizarea a fost stabilită pe cale administrativă de către pârâtă, prin dispoziția contestată prin prezenta cerere, în baza OUG nr 2/2017, care prevede majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariului de bază, precum şi a sporurilor şi a celorlalte elemente care fac parte din salariul brut de care a beneficiat în luna ianuarie 2017.Valoarea salariului stabilit de pârâtă, prin actul administrativ contestat în prezenta,nu a ținut însă seama de prev art 3 ind 1 alin 1 din OUG nr.57/2015 şi de considerentele pct 34 din Decizia Curții Constituționale nr 794/2016, general obligatorie, potrivit cărora după publicarea acestei decizii, așadar înainte de data emiterii actului administrativ contestat, trebuia să beneficieze de egalizarea salariului de bază la nivel maxim în cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale de funcții bugetare, stabilit prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă şi în specialitate, aceleași condiții de studii, astfel încât să se includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive şi irevocabile.Având în vedere această împrejurare, în conformitate cu prev. art. 30 alin 1 din Legea cadru nr.284/2010, privind salarizarea, în termen legal, a formulat contestația nr.9031 din 06.03.2017 în legătură cu stabilirea salariului său de bază, solicitând pârâtului să-i stabilească majorarea de 20% prev de OUG nr 2/ 2017 aplicată la salariile de bază stabilite la nivel maxim la nivel funcțional, conform Deciziei 794/2016.Contestația sa prealabila a fost respinsă de către pârât.A arătat că are calitatea de persoană angajată cu contract individual de muncă iar drepturile sale salariale nu sunt calculate potrivit Legii 71/2015 prin raportare la prev OUG 83/2015, respectiv la nivelul maxim de salarizare.Anterior emiterii dispoziției contestate, pârâtul avea obligația să-i plătească salariul în conformitate cu prev. Art.3 ind.1 alin.1 din OUG 57/2015 şi considerentele pct.34 din Decizia Curții Constituționale nr 794/2016, publicată la data de 21.12.2016, așadar anterior apariției OUG nr 2/2017.Dreptul comun în materia funcționarilor publici, Legea nr 188/1999, republicată( 2) cu modificările şi completările ulterioare prevede la art.27 că în cadrul relațiilor de serviciu funcționează principiul egalității de tratament, fiind interzisă de legea organică orice formă de discriminare directă sau indirectă între funcționarii publici.Instanța trebuie să constate că înainte de a se pune în aplicare OUG 2/2017, pârâtul avea obligația să stabilească salariul său la nivel maxim, atât începând cu luna decembrie 2016 dar chiar şi mai devreme: luna august 2016, aprilie 2015, şi chiar anterior, începând cu anul 2011, anul intrării în vigoare a noului sistem unitar de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, aprobat prin legea nr 284/2010 – art 3 lit "c" având în vedere asumarea de legiuitor a egalității de tratament juridic, un tratament juridic echitabil şi nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar care desfășoară muncă de valoare egală, în sensul de a se asigura acestora, prin aplicarea dispozițiilor legii de salarizare, o remunerație egală, așa cum s-a reținut şi la pct 29 alin 38 din considerentele Deciziei 23 din 26 septembrie 2016 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea chestiunilor de drept.În cauză, instanța de fond este sesizată cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâtei la stabilirea cuantumului salariului brut lunar, în motivarea căreia arăt că salariul meu de bază brut este mai mic decât a altor colegi din alte instituții din țară încadrați în alte instituții sau autorități publice pe aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale a „funcționarilor publici", respectiv familii ocupaționale de funcții bugetare „Administrație", realizându-se astfel o discriminare între mine și alți colegi cu aceeași încadrare, ca urmare a aplicării greșite a actelor normative succesive emise în materia salarizării, așa cum în mod constant și succesiv au reținut ÎCCJ și CCR.Discriminarea salariala se datorează aplicării, sau, mai bine zis, neaplicării in integralitatea ei a Legii-cadru nr. 284/2010, astfel:Potrivit prevederilor art.7.(1)Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcțiilor de bază/salariilor funcțiilor de bază și a indemnizațiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare.Prin Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015, ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - a statuat că ”plata efectivă a drepturilor salariale urmează a se efectua potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 (în vigoare în anul 2011- n.n.), prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcția similară".Dispozițiile legale care au reglementat în mod constant salarizarea la nivel maxim în plată pentru funcții similare începând cu anul 2011, odată cu intrarea în vigoare a actualei Legii-cadru nr. 284/2010 sunt: art. 2 din Legea nr. 285/2010 (pentru anul 201 1), art. 2 din Legea nr. 283/2011 (pentru anul 2012), art. 2 din OUG nr. 84/2012 (pentru anul 2013), art. 5 alin. (l) din OUG nr. 103/2013 (pentru anul 2014), art. I din OUG nr. 83/2014(pentru anul 2015), sau art. 3 ind 1 din OUG nr. 57 / 2015 (pentru anul 2016, până la apariția Decizie nr 794/2016).Înseamnă că nu doar în anul 2015, ci și în anul 2014, așadar în toată perioada de 3  ani anterioară introducerii prezentei cereri, a funcționat regula menținerii salariilor la același nivel, adică maxim, având în vedere asumarea de către legiuitor a principiului egalității de tratament juridic, respectiv a tratamentului juridic echitabil și nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar care desfășoară muncă de  valoare egală, în sensul de a li se asigura, prin aplicarea dispozitiilor legii de salarizare,  o remuneratie egală, aşa cum s-a reţinut şi la pct 29 alin 38 din considerentele aceleiaşi Decizii ICCJ nr 23 din 26.09.2016.Odată cu intrarea în vigoare a Legii cadru nr.330/2009 sporul de dispozitiv a fost inclus ca sumă compensatorie în salariul de bază, fiind mentinut în acesta până la data de 01.12.2015 cînd a încetat acordarea acestuia, prin act administrativ emis în aplicarea măsurilor dispuse prin Decizia Curtii de Conturi nr..., Acordarea sporului de dispozitiv ca sumă compensatorie inclusă în salariul de bază a fost recunoscută prin hotărâri judecătoeşti definitive şi irevocabile.De aceea consideră că din data de 01.02.2017 nu mai subzistă un motiv de tratament diferentiat şi legislatia aplicabilă are caracter reparatoriu, ce determină eliminarea  discriminării şi a inechităţii.Deşi prin OUG 20/2016 şi OUG 43/2016 prin care s-a modificat şi s-a completat OUG nr 57/2015, s-a urmărit eliminarea diferenţelor de salarizare între personalul care ocupă aceeaşi funcţie în cadrul aceleiaşi institutii sau autorităţi, precum şi evitarea impactului numeroaselor procese, efectuarea acestora a fost contrar scopului propus.Prin Decizia nr.794/15.12.2016, Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art 3 ind 1 alin (1 şi 2) din OUG nr 57/2015 şi a constatat că aceste prevederi sunt neconstitutionale.Pârâtul însă nu a respectat cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele Decizii nr.794/2016, definitivă și general obligatorie, precum nici cele statuate de ÎCCJ prin Decizia nr.23 din 26 septembrie 2016 și Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015, ceea ce mi-a vătămat interesele și mă adresez Justiției spre a fi repus (ă) în drepturile firești și dezdăunat în consecință.Potrivit art. 3 ind l alin. (l ind l) din OUG nr. 57/2015, sintagma fiecare funcție reprezintă funcțiile prevăzute în aceeași anexă, capitol, literă, număr și număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară.

Nivelul maxim al salariilor de bază ale reclamanților, trebuie să fie stabilit pentru fiecare reclamant în parte prin raportare la aceeași funcție / grad / gradație de vechime, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale 'Funcționari publici", ținând seama de prevederile art. IO din Legea nr. 188/1999, rep., respectiv familii ocupaționale "Administrație”, indifęrent de instituție sau autoritate publică, astfel încât să fie incluse și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive.Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cea a Curții Europene de Justiție sunt conforme.Astfel, în ceea ce privește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu este lipsită de relevanță indicarea hotărârilor în aplicarea dispozițiilor art. 14 din Convenție care privesc interzicerea discriminării.În hotărârea pronunțată în Cauza Driha contra României din 21 februarie 2008, paragraful 37, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că ”în lumina articolului 14 din Convenție, o discriminare constă în a trata în mod diferit, cu excepția justificării obiective și raționale, persoane aflate în situații comparabile (Willis  contra Marii Britanii, nr. 36.093/97, și 48, CEDO 2002-1V). Pe de altă parte, lista pe care o cuprinde articolul 14 are un caracter exemplificativ, și nu limitativ (vezi Engel și alții contra Țărilor de Jos, Hotărârea din 8 iunie 1976, seria A nr. 22, p. 30, S 72, și Rasmussen contra Danemarcei, Hotărârea din 28 noiembrie 1984, seria A nr. 87, p. 13, s 34)."In mod similar, în cuprinsul hotărârii pronunțate în Cauza Marcks contra Belgiei - 1979, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că ”diferența de tratament devine discriminare în înțelesul art. 14 din Convenție numai atunci când se introduc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă".In ceea ce privește jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a apreciat că prezintă relevanță Hotărârea Curții de Justiție a uniunii Europene din 10.04.1984,  pronunțată în Caum  C-14/83 Sabine vom Colson şi Elisabeth Kamann vs. Land Nordehin – Westfalen cu privire la interpretarea Directivei 76/2007 a Consiliului din 9.02.1976 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncă, la formarea şi la promovarea profesională.Prin urmare, ordinea juridică comunitară permite tuturor persoanelor care se consideră nedreptățite de o discriminare rezultată dintr-un act normativ să o invoce efectiv în litigiile de pe rolul instanțelor naționale, dată fiind preeminenta dreptului Uniunii, consacrată şi prin disp. Art 20 alin (2) din Constituția României.În drept, a invocat prevederile legilor invocate mai sus.În sustinere, a solicitat proba cu înscrisuri şi a depus in copie, un set de acte: dispozitia nr.63 contestată, contestatia prealabilă şi raspunsul pârâtului la aceasta şi practica judiciara.

La data de 10.04.2017, instanta a analizat cu prioritate excepţia necompetentei funcţionale a Tribunalului Dolj-Sectia Contencios Administrativ şi Fiscal avand în vedere calitatea de personal contractul a salariatului reclamant, si nu de functionar public, care solicită prin prezenta actiune drepturi salariale.

Dat fiind raporturile de muncă dintre reclamant şi pârât şi in raport de art.2 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi de art.95 pct.1 şi art.129 al.3 C.Pr.Civ., prin Încheierea de sedinţă din ..., instanţa a admis excepţia necompetentei funcţionale a Sectiei Contencios Administrativ şi Fiscal şi a declinat competenţa solutionarii cauzei în favoarea Sectiei Litigii de Muncă şi Asigurari Sociale din cadrul Tribunalului Dolj .Astfel, prezentul litigiu a fost înregistrat sub nr... la Sectia Litigii de Muncă şi Asigurari Sociale din cadrul Tribunalului Dolj .Primarul orașului D..., a depus întâmpinare prin care a învederat următoarele : Prin procedura prealabilă, reclamanta a solicitat stabilirea salariului de baza si a sporului pentru condiții vătămătoare și periculoase, la nivel maxim potrivit prevederilor art. 3 ind 1 alin. (l) din OUG nr. 57/2015 , ținând cont de prevederile pct. 34 din Decizia nr.794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale, publicata in MO nr.1029 din 21 decembrie 2016 iar prin contestația formulată, salariatul nu a indicat care este nivelul maxim pentru funcția deținută de acesta.Contestația a fost respinsă pe motiv că, în urma analizei legalității și temeiniciei actului administrativ de stabilire a salariului de bază, s-a constatat că acesta a fost stabilit cu respectarea prevederilor OUG nr. 2/2017 la salariul de bază așa cum a fost stabilit potrivit prevederilor art. 3 1 alin (l) OUG nr. 57/2015.Nivelul salariului de baza si a sporului pentru condiții vătămătoare și periculoase potrivit prevederilor art.3 1 alin. (1) din OUG nr.57/2015 a fost stabilit prin raportare la funcțiile similare din cadrul instituției noastre, din următoarele motive:Prin Decizia nr. 794/2016 Curtea Constituțională a statuat: ”din momentul publicării, instituțiile publice urmează să aplice în mod direct (decizia), în privința stabilirii nivelului maxim al salariului de bază", în temeiul art.147 alin. (4) din Constituția României.Aplicarea Deciziei Curții Constituționale de către ordonatorul principal de credite nu putea fi decât prin raportare la nivelul maxim al salariului pentru funcțiile similare din cadrul instituției, acesta neavând accesul la informațiile privind nivelul salariilor din alte instituții/autorități.A considerat că, în respectarea prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituție, singurele instituții care aveau posibilitatea de a pune în acord prevederile OUG nr.  57/2015 cu Decizia Curții Constituționale erau Guvernul și Parlamentul României, care aveau competența de a solicita organelor centrale ale administrației publice (Ministerul Finanțelor Publice) date concrete cu privire la acest aspect și, pe cale de consecință, corelând aceste date, de a stabili nivelul maxim pentru fiecare funcție în parte, cu respectarea gradului/treptei/ gradației, vechime în muncă sau în specialitate.In aceste condiții, la data emiterii dispoziției de stabilire a salariului de bază, deși efectele art.31 alin. (12) din OUG nr.57/2015 și-au încetat aplicabilitatea, a procedat la majorarea salariului de bază cu 20%, respectând prevederile legale, fără a  lua în calcul eventualele drepturi recunoscute sau stabilite prin hotărâri judecătorești.Reclamanta avea în luna ianuarie 2017 un cuantum brut al salariului de bază calculat astfel:salariul de bază pe OG nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în  sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate  publică, precum și unele măsuri de reglementare a drepturilor salariate și a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale.Potrivit prevederilor art.1 alin. (2) din HG nr. 1091/2014 pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată, ” Începând cu data de 1 iulie 2015,  salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la 1.050 lei lunar,  pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 6,225 lei/oră.”

Potrivit prevederilor art.2 din același act normativ: ”Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, prevăzut la art. I.Astfel, la salariul de bază s-a aplicat majorarea de 20%, prevăzută de art. 1 alin 1 din O.U.G. nr. 2/2017 rezultând salariul stabilit prin dispoziția emisa la data de ...In ceea ce privește sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare acordat  anumitor funcționari publici/salariați, din structurile stabilite prin Buletinul de expertizare a locurilor de muncă nr.89/02.10.2014 emis de D.S.P. D..., și a Dispoziției nr...privind aprobarea Regulamentului privind acordarea  sporului pentru condiții periculoase și vătămătoare, s-a stabilit acordarea sporului pentru condiții vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază. A menționat faptul că, este de acord cu stabilirea salariului de bază la nivel maxim pentru funcția deținută/postul ocupat de reclamantă, în cazul indicării acestuia și cu încadrarea în cheltuielile de personal așa cum au fost aprobate de C.L.D..., prin Hotărârea nr... privind aprobarea bugetului local a orașului D... pe anul 2017.  La termenul din ..., a fost încuviinţată proba cu înscrisuri solicitată de reclamant, şi cea propusă de instanţă din oficiu, cu efectuarea unei adrese la pârât pentru a comunica nivelul maxim de salarizare pentru personalul din instituţie, având aceeasi gradatie, clasă, grad şi vechime în muncă şi specialitate ca reclamanta, valoarea sporului conditii vătămătoare pentru aceste persoane şi evoluţia salariului si sporurilor reclamantaui pentru perioada dedusă judecătii, cu acte doveditoare .Urmare solicitarii instanţei, pârâtul  nu a depus răspuns la solicitările acesteis în care să facă precizări referitoare la încadrarea reclamantei, precum si la cuantumul salariului la nivel maxim pe institutie pentru aceeasi funcţie în aceleasi conditii de salarizare cu reclamanta, de 1553 lei, anexand in copie, dispozitia nr... emisă de Primarul Orasului D....Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa a reţinut următoarele:Reclamanta este salariată în cadrul pârâtului în funcţia contractuală de îngrijitor, gradatia 2, clasa de salarizare 17, asa cum rezultă din dispozitia nr... depuse la dosar de pârât.Obiectul prezentei cauze l-a constituit anularea în parte a dispoziției nr..., în ceea ce privește cuantumul salariului de bază și a cuantumului sporului pentru condiții vătămătoare și periculoase stabilite prin acestea, obligarea  pârâtei la stabilirea salariului meu, începând cu data de 1 februarie 2017, la nivelul maxim al salariului de bază la nivel național din luna ianuarie 2017, stabilit prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică, care să includă  și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive,  majorat cu 20%, obligarea pârâtei să-i acorde diferențele salariale dintre salariul stabilit potrivit capătului de cerere nr. 2 și cel acordat efectiv în perioada începând cu data intrării în vigoare a actualului sistem de salarizare unitară a personalului plătit din fonduri publice și până la data executării titlului executoriu ce se va pronunța, sume actualizate, plus dobânda legală.În ceea ce priveşte salariul stabilit de pârât prin dispoziţia  nr..., instanţa constată că acesta a fost stabilit în baza OUG 2/2017, care în  art. 1 alin 1,2,3 prevede că " Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, începând cu data de 1 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiile de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017.Începând cu data de 1 februarie 2017, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut de care beneficiază personalul prevăzut la alin.(1) se majorează cu acelaşi procent de 20%, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.Nu intră sub incidenţa prevederilor alin.(1) şi (2) personalul prevăzut la alin. (4), personalul care ocupă funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, precum şi personalul prevăzut în anexele nr.1, 2 şi 21 la OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare."Reclamanta, însă nu contestă neaplicarea procentului de 20% prevăzut de acest act normativ , ci baza de calcul la care se aplică şi anume nivelul maxim de salarizare prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale "administraţie", indiferent de instituţie sau autoritate publică, incluzând drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive/ irevocabile, invocând în acest sens decizia nr.794/2016 a Curții Constituţionale.Prin această decizie s-a  admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art.3 ind.1 alin.1 ind 2 din OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituţionale.Potrivit art.3 ind.1 alin.1 ind 2 din OUG  57/2015 modificat prin OUG 20/2016 " În aplicarea prevederilor alin.(1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti "Deşi reclamanta invocă faptul că salariul său nu este la nivelul maxim din cadrul familiei ocupaționale "administraţie", instanţa constată că aceasta nu a indicat salariatul din cadrul unităţii administrativ teritoriale pârâte, precum şi la nivel naţional care are un salariu mai mare decât al său şi care lucrează în aceleaşi condiţii, aceasta fiind una dintre cerinţele obligatorii prevăzute de art.1 ind.1 din OUG 57/2015 şi nici din cadrul familiei ocupaționale "administraţie", care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii ca şi aceasta .De asemenea, reclamanta nu a indicat nici salariaţii ce-și desfășoară activitatea în aceleași condiții ca şi aceasta şi care beneficiază de salarii mai mari decât ale sale în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile, pentru a fi aplicabile dispozițiile deciziei nr.794/2016 a Curții Constituționale .Iar, din răspunsul pârâtului la solicitarea instanţei şi înscrisurile depuse la dosar de către pârât, nu rezultă că ar exista diferenţe de salarizare pe perioadă dedusă judecătii, între reclamant şi salariaţii cu aceeaşi funcţie, grad, gradatie şi clasă profesională, acesta primind salariul  de bază maxim în plata la nivelul unitatii pârâte în cuantum de ... lei, precum şi sporul de condiţii vătămătoare şi periculoase  în cuantum de ... lei lunar.Faţă de cele expuse mai sus, instanţa va respinge acţiunea, ca neîntemeiată.Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

Domenii speta

Spete similare