Anulare act

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000526

Cod operator 2442

Dosar nr................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia civilă Nr.526

Şedinţa publică din 23 Aprilie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...............

Judecător ...............

Grefier ...............

Pe rol fiind judecarea apelurilor civile declarate de reclamanţii ..............., ............... şi de pârâţii ............... şi ..............., împotriva sentinţei civile nr........../08.11.2017 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr................, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi Agenţia Naţ.........ală de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Centrul Zonal APIA Motru.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns apelantul pârât ..............., personal şi asistat de avocat ......... ........., în baza împuternicirii avocaţiale pe care o depune la dosar, pentru apelantul pârât ............... a răspuns avocat ......... ........., apelanta reclamantă ..............., personal şi asistată de ......... ......... ........., apelantul reclamant ......... ........., personal şi asistat de avocat ......... ......... ........., apelanta reclamanta ......... ......... prin procurator ......... ........., în baza procurii judiciare pe care o depune la dosar şi asistat de avocat ......... ......... ........., şi apelanta reclamantă ......... ......... prin procurator ......... ........., în baza procurii judiciare pe care o depune la dosar şi asistat de avocat ......... ......... ........., lipsind celelalte părţi.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că, la data de 28.03.2018, prin Serviciul Registratură, apelanţii pârâţi ............... şi ............... au depus la dosar răspuns la întâmpinările formulate în cauză.

Avocat ......... ......... ......... pentru apelanții reclamanți solicită emiterea unei adrese către Centrul Zonal APIA Motru pentru a comunica sumele încasate efectiv cu titlul de subvenții de către apelantul ..............., pentru perioada în care s-au folosit terenurile, în baza contractelor de comodat și de arendă a căror nulitate s-a solicitat, pentru a se arăta diferența între contraprestații care duce la vicierea cauzei pentru care s-au încheiat contractele.

Avocat ......... ......... pentru apelanții pârâți precizează că se opune emiterii acestei adrese raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv anulare act.

Tribunalul respinge proba solicitată de către apărătoarea reclamanților, ca nefiind utilă soluț.........ării apelurilor.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat se acordă cuvântul pe apeluri.

Avocat ......... ......... ......... pentru apelanții reclamanți solicită  admiterea apelului  în baza art.480 alin.2 Cod de pr.civ., schimbarea în tot a sentinței apelate şi admiterea în cererii de chemare în judecată așa cum a fost precizată cu cheltuieli de judecată la fond și în apel, iar, în subsidiar, în baza art.480 alin.2 Cod de pr.civ să fie anulată sentinţa şi trimisă cauza la instanţa de fond pentru rejudecarea cererii cu evocarea fondului.

Arată că în mod greşit instanța de fond a respins cererea de constatare a nulităţii absolute pentru cauză imorală a contractului de arendă şi a contractului de comodat, cu o motivare greşită, fără a avea în vedere argumentele expuse de reclamanţi.

Susține că instant în mod greșit a  apreciat că nu se poate reține constatarea nulității pentru cauză imorală a contractului de arenă pentru faptul că plata prețului a fost stabilită în produse întrucât potrivit art.1780 Cod civil, chiria poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestații.Tot în mod greșit a reținut și faptul că deși prin cererea adiț.........ală formulată în cauză reclamanții au solicitat constatarea nulității absolute pentru cauză imorală a contractului de comodat nu au motivat nici în fapt și nici în drept această cauză de nulitate.

Consideră că cele două contracte sunt susceptibile de nulitate absolută pentru cauză imorală din două motive.Primul ar fi acela că la doar 4 luni după încheierea actului sub semnătură privată între reclamanți si ..............., aceste a înțeles să transmită fără drept exploatația fiului său printr-un contact de arendă, ascunzând acest lucru până în anul 2013 cânt reclamanților li s-a adus la cunoștință acest lucru cu ocazia judecării dosarului nr........../2013 aflat pe rolul judecătoriei Motru, ocazie cu care APIA  a răspuns prin adresa nr.81/2013 faptul că exploatația a fost transferată fiului său.

Al doilea motive este faptul că scopul imoral al pârâților este dat de gol și de contraprestațiile contractului de arendă, fiind evident faptul că la încheierea contractului de arendă părțile nu au încheiat contractul cu scopul de a fi folosit efectiv terenul de către ..............., ci cu scopul de a împiedica ca apelanții reclamanți să beneficieze de drepturile lor. Cauza încheierii este contrară bunelor moravuri, reflectă reaua credință de care  au dat prin încheierea contractului pe o perioadă de 6 ani, având drept preț 300 kg de brânză, în schimbul transmiterii dreptului de folosință asupra întregii suprafețelor forestiere. Acest contract de arendă i-a permis lui ............... să încaseze începând cu anul 2012 sute de mi de lei anula de la APIA drept subvenții. Procedând astfel scopul pârâților a fost să excludă reclamanții de la dreptul lor de a se folosi de suprafața de teren și de a încasa și ei subvenții.

Această disproporție între contraprestații și drepturile pe care le nasc ele trădează scopul imoral și ilicit.

Un al treilea motiv ar fi că potrivit legii cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului de presupune îndeplinirea  unor condiții care, din ansamblu probelor administrate rezultă că sunt îndeplinite și în prezenta cauză. In mod corect, dispozițiile art.123 alin.2 Cod civil instituie nulitatea absolută a contractului afectat de o cauză ilicită sau imorală.

În al doilea rând, referitor la solicitarea de a se constata nulitate absolută a contractului de comoda, așa cum a fost precizată, în mod legal, la primul termen, aceasta vizează același temei de drept și motivare de fapt ca și contractul de arendă, de vreme ce a fost încheiat între aceleași persoane și vizează aceeași cauză imorală la încheierea actului. Mai arată că intimații au reziliat contractul de arendă  la data de 06.07.2015, iar contractul de comodat  cu privire la aceeași suprafață de teren a fost încheiat la data de 01.07.2015, cu alte cuvinte contractul de comodat a fost încheiat cu câteva zile înainte de rezilierea contractului de arendă. Chiar și de aici rezultă scopul imoral și intenția acestora de a nu executa contraprestațiile. In același sens arată că intimații pârâți nu au făcut dovada că s-au efectuat efectiv contraprestațiile.

Cu privire la teza inopozabilității susține că contractul de arendă a fost încheiat între cei doi pârâți pe o durată de 6 ani și era necesară acordul tuturor coproprietarilor, condiției care nu a fost îndeplinită, deși instanța a reținut dispozițiile art.641 alin.4, în aplicabilitatea lui nu a ținut cont de el.

Aspectele referitoare la faptul că acest contract de arendă a fost reziliat și că nu se mai poate constata nulitatea sau inopozabilitatea acestuia sunt nesusținute și contrazic teoria și dispozițiile codului civile referitoare la sancțiunile de drept civil.

Față de aceste motive a solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată și depune chitanță reprezentând onorariu de avocat.

Avocat ......... ......... pentru pârâți, având cuvântul pe ambele apeluri, arată că solicită respingerea apelului reclamanților și admiterea apelului său, schimbarea în tot a hotărârii atacate și respingerea pe fond a cererii de chemare în judecată.

Arată că prin întâmpinarea formulată s-a invocat excepția lipsei calității procesuale a reclamanților și inadmisibilitatea cererii raportat la contractul la care se făceau referire, față de faptul că fusese reziliat. Mai arată că reclamanții aveau posibilitatea să precizeze într-un fel sau altul obiectul cererii de chemare în judecată, față de această situație, sub aspectul indicării înscrisului pe care îl critică.

Pe parcursul procesului s-a indicat numărul contractului de comodat respectiv nr.499/2015, în baza căruia instanța a constatat inopozabilitatea în mod ilegal, întrucât această precizare nu a fost făcută prin cererea de chemare în judecată și cu mult peste termenul prevăzut de lege în ceea ce privește o eventuală cerere de modificare a acțiunii.

Cu privire la coproprietate, arată că cererea reclamanților privind stabilirea cotei indivize din proprietatea lui ........., a fost respinsă ca fiind prematură. În prezent nu există stabilită nici calitate de proprietar, nici de moștenitor și nici indiviză, iar singurul care a făcut cerere de reconstituire asupra acestei proprietăți a fost ................

Cu  privire la certificatul de moștenitor prezentat de reclamanți este al autorilor acestora pentru suprafața de 2274 mp nicidecum pentru suprafața de 46 de ha, înregistrate la rolul pârâtului ............... pentru care se plătesc impozite de către acesta. Ori atâta timp cât nu s-a stabilit calitatea de proprietar și cota indiviză, apreciază că pârâtul ......... nu avea nevoie de acordul reclamanților pentru întocmirea unui contract de arendă.

Față de susținerea că intimații au reziliat contractul de arendă  la data de 06.07.2015, iar contractul de comodat  cu privire la aceeași suprafață de teren a fost încheiat la data de 01.07.2015, arată că nu se impunea pe baza probelor administrate ca reclamantul să solicitate acordul reclamanților, iar acțiunea acestora trebuia respinsă în totalitate.

Referitor la aspectele dezlegate prin Decizia ........./2014 arată că prin acea hotărâre s-a admis recursul doar cu privire la sumele încasate de ......... în anul  2012, pentru același teren, însă tot  prin sentință s-a reținut că nu li s-a constatat calitatea de coproprietar și cota parte a acestora. În acel dosar s-a solicitat ca instanță să se raporteze stric la suma încasată în anul 2012 de către pârât. Mai arată că impozitele pe teren le plătește pârâtul, iar din declarația intervenită între părți anterior pronunțării deciziei, rezultă că acestea și-au stabilit cota din teren, fiind obligate să se întâlnească pentru ieșirea din indiviziune, însă din anul 2012 nu au mai efectuat nici un demers în acest sens. Față de aceste motive, raportat la obiectul acțiunii, apreciază că se impune admiterea apelului pârâților și respingerea apelului reclamanților cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Se depune chitanța privind plata cheltuielilor de judecată.

Avocat ......... ......... ......... pentru apelanții reclamanți având cuvântul pe apelul pârâților solicită respingerea lui ca nefondat, învederând că motivele susținute de apelanții pârâți trebuie respinge pentru următoarele argumente:

Pârâții se contrazic în argumentare cu privire existența sau inexistența cererilor de reconstituire care sunt atașate în dosarul nr........../263/2013* din care rezultă că nu există nici o cerere de reconstituire nu a fost soluț.........ată în mod efectiv, însă s-a stabilit prin decizie că drepturile și obligațiile părților nu sunt condiț.........ate de finalitatea procedurilor cererilor de reconstituire pentru terenul vegetație forestieră, s-a mai stabilit că sumele pentru care ......... ......... este chemat în judecată pentru suprafața de teren de 46 de ha cu vegetație forestieră reprezintă subvenții APIA, sume ce fac obiectul contractelor din speța de față și faptul că sumele încasate de la APIA nu sunt condiț.........ate de nici un fapt ulterior sau exterior ci doar de primirea sumelor de bani de către ..............., s-a mai stabilit că înscrisul din data de 20.02.2012 din dosarul de fond reprezintă o condiție încheiată de părți cu respectarea condițiilor de validitate și că acțiunea civilă apare ca neîntemeiată doar pentru perioada 2012, căci pentru anul 2011 nu s-au cerut aceste sume de bani, iar pentru anul 2013 pârâul ............... nu a încasat nici o sumă căci a încheiat contractul de arendă prin care și-a transferat exploatația către ......... ........., fiul acestuia.

Pe capătul subsidiar al cererii de apel arată că înscrisul numit declarație este calificat deja prin decizia Tribunalului Gorj, în ceea ce privește inopozabilitatea actelor, însă prin acest înscris părțile și-au împărți cotele părți. Mai arată că începând cu anul 2012 și celelalte părți au plătit cotă parte din impozit, aspect care rezultă din convenție.

Față de susținerea pârâtului cu privire la neindicarea obiectului cererii, consideră că la primul termen de judecată s-a solicitat în temeiul art.204 Cod de procedură civilă, nulitatea absolută a contractului de comodat, întrucât au aflat ulterior de existența acestuia ca urmare a unei adrese emise de către APIA. Față de aceste motive s-a solicitat respingere apelului pârâților ca fiind nefondat.

Avocat ......... ......... pentru pârâți în replică precizează că în mod greșit se susține că terenul este trecut la poziția de rol a reclamanților acesta fiind trecut la poziția de rol a lui ..........

Avocat ......... ......... ......... pentru apelanții reclamanți precizează că a arătat faptul că și reclamanții au plătit impozit în raport cu cota lor parte, nu că a fost înregistrat terenul la poziția acestora de rol.

TRIBUNALUL

Prin sentinţa civilă nr........../08.11.2017 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul  nr................  a fost respinsă excepţia  lipsei  calităţii procesuale active  a reclamanţilor invocată de pârâţi.

A fost respinsă  excepţia inadmisibilităţii  cererii invocată de pârâţi.

A fost respinsă  excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâţi.

A fost admisă  excepţia  lipsei calităţii  procesuale  pasive  a pârâtei APIA Gorj, invocată de aceasta  şi a fost respinsă cererea faţă de  această  pârâtă.

A fost admisă în parte cererea formulată de reclamanţii ..............., ......... .........,  ......... ........., ......... ........., în contradictoriu cu pârâţii ..............., ..............., Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură şi Centrul Zonal APIA Motru.

A fost constatată inopozabilitatea  contractului de comodat nr.499/01.07.2015 faţă de reclamanţi şi a fost respinsă în rest cererea.

Au fost compensate cheltuielile de  judecată şi obligaţi pârâţii la 100 lei  cheltuieli de judecată către reclamanţi.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut următoarele:

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată de pârâţi, s-a reţinut că, reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii absolute pentru cauză imorală a contractului de arendă încheiat între pârâţii ............... şi ..............., respectiv constatarea inopozabilităţii acestui contract faţă de reclamanţi, precum şi constatarea nulităţii absolute a contractului de comodat încheiat între pârâţi, respectiv constatarea inopozabilităţii acestui contract faţă de reclamanţi.

Nu s-a putut reţine că reclamanţii nu ar avea calitate procesuală activă pentru promovarea acţiunii de faţă, întrucât din copia certificatului de moştenitor nr.234/1956 emis de Notariatul de Stat Baia-de-Aramă la data de 24.01.1957, rezultă că la decesul autorului ......... .........  au rămas moştenitori legali care au acceptat această succesiune în termenul legal, ......... ......... şi ......... N.........., în calitate de fii ai autorului.

Coroborând menţiunile certificatului de moştenitor  cu schiţa arborelui genealogic, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate şi înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum şi la dosarul nr........../263/2013 şi ........./263/2013*, s-a constatat că reclamanţii au calitate procesuală activă în promovarea acţiunii de faţă.

De altfel, prin sentinţa civilă nr.2........./06.11.2013, pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013 a fost admisă excepţia prematurităţii introducerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanţii ............... şi ......... ........., invocată de pârâtul ................

A fost admisă  acţiunea precizată în parte, formulată de reclamanţii ............... şi ......... ......... în contradictoriu cu intimaţii ..............., Comisia Locală de Fond Funciar Padeş şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj.

A fost obligată intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeş să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererii de reconstituire nr........../15.09.2005, formulată de reclamantul ......... ......... şi a cererii de reconstituire nr........../01.02.1998 formulată de reclamanta ............... şi de intervenienta ......... ........., pe care împreună cu documentaţia aferentă să o înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

A fost admisă  excepţia lipsei de interes a intervenienţilor .........  şi ......... şi respinge cererile de intervenţie formulate de .........  şi .........  , ca lipsite de interes.

Au fost admise în parte cererile de intervenţie formulate de intervenienţii ......... .........,, ....... ,  ......... ........., şi ......... , şi  .

A fost obligată  intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeş să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererilor de reconstituire nr........../01.02.1998 şi nr.1/31.08.2005 formulate de intervenienta ......... ........., a cererii de reconstituire nr./06.09.2005 formulată de ....... , a cererii de reconstituire nr./02.04.1998 formulată de ....... Eleonora, a cererii nr./29.11.2005 formulată de ......... ......... şi nr./18.09.2005 formulată de .........  şi pe care împreună cu documentaţia aferentă să o înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

A fost admisă cererea reconvenţ.........ală formulată de pârâtul ................

A fost obligată  intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeş să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererii de reconstituire nr........../23.08.2005, formulată de pârâtul ..............., pe care împreună cu documentaţia aferentă să o înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

Au fost obligaţi reclamanţii la plata către pârâtul ............... a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.

A fost respinsă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta RNP Romsilva-Direcţia Silvică Drobeta Tr.Severin.

Este adevărat că prin decizia nr./10.02.2014  pronunţată în cauză de Tribunalul Gorj – Secţia I Civilă a fost admis recursul declarat de recurenţii ..............., ......... ........., ......... ......... şi .........  împotriva sentinţei civile nr.2........./06.11.2013, pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013, însă această sentinţă a fost casată doar cu privire la capătul de cerere ce are ca obiect pretenţii, fiind trimisă cauza spre rejudecare doar cu privire la soluţ.........area acestui capăt de cerere.

Decizia nr./10.02.2014 a Tribunalului Gorj a menţinut însă restul dispoziţiilor sentinţei civile nr.2........./06.11.2013 a Judecătoriei Motru.

Prin urmare, reclamanţii au calitate procesuală activă, situaţie în care a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de pârâţi, în raport de faptul că nu există o coproprietate, pârâtul fiind proprietar exclusiv, precum şi de faptul că a fost reziliat la data de 06.07.2015 contractul de arendă înregistrat sub nr./22.06.2012, instanţa a respins-o în raport de motivarea în fapt a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii de faţă, precum şi de lipsa motivării în drept.

În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Centrul Judeţean Gorj al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, excepţie invocată de această pârâtă prin întâmpinare, s-a reţinut că, potrivit art.2 alin.1 din L.1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţ.........area Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare,,Agenţia este instituţia publică responsabilă cu gest.........area unor forme de sprijin destinate susţinerii agriculturii, finanţate de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile de instituire a acestora”.

Prin acţiunea promovată, reclamanţii solicită constatarea nulităţii absolute a contractului de arendă, respectiv a contractului de comodat, iar în subsidiar inopozabilitatea acestor contracte faţă de reclamanţi.

Întrucât APIA CJ Gorj nu este parte în aceste contracte, ci doar a acordat subvenţii pârâtului ............... în perioada 2012-2015 pentru suprafeţe de teren, în baza atribuţiilor ce-i revin, s-a constatat că nu există identitate între această pârâtă şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii şi, în consecinţă, văzând şi disp.art.36 C.p.civ.a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei APIA Gorj şi, pe cale de consecinţă, a fost respinsă cererea faţă de această pârâtă.

În ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâţi, în raport de sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Motru, în dosar nr........../263/2013 în şedinţa publică din 04.01.2017, aceasta a fost respinsă reţinându-se că, prin sentinţa civilă nr.2........./06.11.2013, pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013 a fost admisă excepţia prematurităţii introducerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanţii ............... şi ......... ........., invocată de pârâtul ................

A fost admisă  acţiunea precizată în parte, formulată de reclamanţii ............... şi ......... ......... în contradictoriu cu intimaţii ..............., Comisia Locală de Fond Funciar Padeş şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj.

A fost obligată intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeş să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererii de reconstituire nr........../15.09.2005, formulată de reclamantul ......... ......... şi a cererii de reconstituire nr........../01.02.1998 formulată de reclamanta ............... şi de intervenienta ......... ........., pe care împreună cu documentaţia aferentă să o înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

A fost admisă  excepţia lipsei de interes a intervenienţilor .........  şi ......... şi respinse cererile de intervenţie formulate de .........  şi .........  , ca lipsite de interes.

Au fost admise în parte cererile de intervenţie formulate de intervenienţii ......... ........., ....... ,  ......... ......... şi .........  şi  .

A fost obligată intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeş să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererilor de reconstituire nr........../01.02.1998 şi nr.1/31.08.2005 formulate de intervenienta ......... ........., a cererii de reconstituire nr./06.09.2005 formulată de ....... , a cererii de reconstituire nr./02.04.1998 formulată de ....... Eleonora, a cererii nr./29.11.2005 formulată de ......... ......... şi nr./18.09.2005 formulată de .........  şi pe care împreună cu documentaţia aferentă să o înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

A fost admisă cererea reconvenţ.........ală formulată de pârâtul ................

A fost obligată  intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeş să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererii de reconstituire nr........../23.08.2005, formulată de pârâtul ..............., pe care împreună cu documentaţia aferentă să o înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

Au fost obligaţi reclamanţii la plata către pârâtul ............... a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.

A fost respinsă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta RNP Romsilva-Direcţia Silvică Drobeta Tr.Severin.

Prin decizia nr./10.02.2014  pronunţată în cauză de Tribunalul Gorj – Secţia I Civilă a fost admis recursul declarat de recurenţii ..............., ......... ........., ......... ......... şi .........  împotriva sentinţei civile nr.2........./06.11.2013, pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013, iar  această sentinţă a fost casată doar cu privire la capătul de cerere ce are ca obiect pretenţii, fiind trimisă cauza spre rejudecare doar cu privire la soluţ.........area acestui capăt de cerere.

Decizia nr./10.02.2014 a Tribunalului Gorj a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei civile nr.2........./06.11.2013 a Judecătoriei Motru.

Prin sentinţa civilă nr.8018/15.05.2014 pronunţată de Judecătoria Motru în dosar nr........../263/2013*, din oficiu a fost admisă  excepţia  prematurităţii acţiunii civile pentru pretenţii.

Pe fond a fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamanţii ............... şi ......... ......... în contradictoriu cu intimaţii ..............., Comisia Locală de Fond Funciar Padeş şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj şi Direcţia Silvică Mehedinţi, ca nefondată.

Au fost respinse  cererile de intervenţie formulate de intervenientele ......... ......... şi ......... ..........

Au fost obligaţi în solidar reclamanţii  ..............., ......... ......... şi intervenientele  ......... ......... şi  ......... să plătească pârâtului ............... 800 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Prin decizia civilă nr........../17.10.2014, pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia I Civilă în dosar nr........../263/2013* a fost admis recursul declarat de recurenţii ..............., ......... ........., .........  şi ......... ......... împotriva sentinţei civile nr........../263/2013* şi în contradictoriu cu intimaţii pârâţi ..............., CLFF Padeş şi CJFF Gorj.

A fost casată sentinţa civilă nr.819/15.05.2014, pronunţată de Judecătoria Motru în dosar nr........../263/2013*şi rejudecând cauza pe fond  a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii ............... şi ......... ......... şi intervenientele .........  şi ......... ......... împotriva pârâtului ................

A fost obligat pârâtul ............... la plata a câte 20377,33 lei  către fiecare din reclamanţii ............... şi ......... ......... şi la câte 5094,33 lei către fiecare din intervenientele ......... ......... şi ......... .

A fost obligat pârâtul ............... la plata a câte 2000,43 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către ............... şi ......... ......... şi la câte 624,99 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către ......... ......... şi ......... ..........

Or, dacă în cauza ce a făcut obiectul judecăţii în dosarul mai sus menţ.........at părţile  s-au judecat cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate şi pretenţii, în cauza ce face obiectul dosarului de faţă reclamanţii  au solicitat  constatarea nulităţii absolute a contractelor de arendă şi respectiv comodat, în subsidiar constatarea inopozabilităţii acestora faţă de reclamanţi, contracte încheiate între pârâţii ............... şi ................

În raport de cele mai sus expuse s-a constatat că între cele două cauze nu există nici identitate de obiect şi, cum în cauza de faţă are calitatea de pârât şi numitul ..............., nici identitate de părţi, fiind respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâţi.

Asupra fondului cauzei, instanţa a  reţinut următoarele:

În ce priveşte capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute pentru cauză imorală a contractului de arendă încheiat între ............... şi ...............  şi înregistrat la Consiliul Local Padeş sub nr./22.06.2012, s-a reţinut că, potrivit acestui contract pârâtul .........  ......... a arendat pârâtului ............... un teren în suprafaţă de 46,49 ha  pentru o perioadă de 6 ani, plata arendei fiind stabilită în 300 kg brânză.

Pentru a verifica validitatea acestui contract, în raport de motivele de nulitate invocate, se impune stabilirea normelor de drept care reglementează acest contract.

Sub acest aspect, s-a reţinut că, potrivit disp.art.1778 Cod civil, aplicabil în speţă, în raport de data încheierii contractului, locaţiunea bunurilor imobile şi aceea a bunurilor mobile se numeşte închiriere, iar locaţiunea bunurilor agricole poartă denumirea de arendare.

Că, nu se poate reţine că acest contract ar avea o cauză imorală pentru faptul că plata preţului contractului  a fost stabilită în produse, întrucât, potrivit dispoziţiilor art.1780 Cod civil  stabileşte faptul că plata chiriei poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestaţii.

Mai mult, din declaraţia autentificată sub nr.1954/06.07.2015, dată de pârâţii ............... şi ............... în faţa Biroului Notarial Individual ..... , rezultă că aceştia au fost de acord să considere reziliat contractul de arendare înregistrat sub nr./22.06.2012 la Consiliul Local Padeş, judeţul Gorj, înţelegând să nu mai aibă  niciun fel de pretenţii unul faţă de celălalt în acest sens.

Întrucât contractul de arendă al pârâţilor a fost reziliat, a fost respins şi capătul de cerere privind constatarea inopozabilităţii acestui contract faţă de reclamanţi.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind constatarea nulităţii contractului de comodat încheiat între pârâţii ............... şi ..............., s-a reţinut că după data rezilierii contractului de arendare mai sus analizat, între pârâtul ..............., în calitate de comodant şi pârâtul ..............., în calitate de comodatar, s-a încheiat contractul de comodat cu încheierea de dată certă numărul 499/01.07.2015, prin care  ...............  a remis spre folosinţă gratuită fiului său ............... terenul pajişti permanente în suprafaţă de 46 ha şi 49 ari, situat în comuna Padeş, judeţul Gorj.

Deşi prin cererea  adiţ.........ală formulată în cauză reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii absolute pentru cauză imorală a contractului de comodat, nu au motivat nici în fapt nici în drept această cauză de nulitate invocată.

Potrivit disp.art.2146 Cod civil,  împrumutul de folosinţă este  contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numită comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte părţi, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligaţia de a-l restitui după un anumit timp.

Art.2147 Cod civil prevede că,,Dacă nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice persoană care are dreptul de a folosi bunul poate fi comodant”.

Or, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv, adeverinţa nr.2423/05.04.2011 eliberată de Primăria Comunei Padeş, pârâtul ............... figurează înscris cu teren agricol în suprafaţă de 46,49 ha în Registrul agricol al comunei Padeş.

În aceste condiţii, nu se poate afirma că pârâtul nu are dreptul de a folosi bunul ce a făcut obiectul contractului de comodat, astfel că instanţa a respins şi acest capăt al cererii reclamanţilor.

În ce priveşte capătul de cerere privind constatarea inopozabilităţii contractului de comodat nr.499/01.07.2015 faţă de reclamanţi, s-a reţinut că obiectul contractului de comodat îl constituie suprafaţa de teren agricol de 46,49 ha din care 44,97 ha sunt păşuni naturale, 30,16 ha din acestea fiind situate în punctul Vlăsia Mică, 11,82 ha în punctul Groapele Olanului şi 2, ha în punctul Gârdomanul, aşa cum a rezultă din adeverinţa nr.2423/05.04.2011 eliberată de Primăria Comunei Padeş, că pârâtul ............... a declarat în faţa Notarului Public  , cu declaraţia sub semnătură legalizată nr.466/20.05.2010 că este moştenitor al defunctului ......... C.........., iar suprafaţa de 30,1691 ha aflată în comuna Padeş, punctul Vlăsia Mică a fost proprietatea defunctului.

Totodată, s-au reţinut dispoziţiile sentinţei civile nr.2........./06.11.2013, pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013, respectiv că a fost admisă excepţia prematurităţii introducerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamanţii ............... şi ......... ........., invocată de pârâtul ................

A fost admisă  acţiunea precizată în parte, formulată de reclamanţii ............... şi ......... ......... în contradictoriu cu intimaţii ..............., Comisia Locală de Fond Funciar Padeş şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Gorj.

A fost obligată intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeş să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererii de reconstituire nr........../15.09.2005, formulată de reclamantul ......... ......... şi a cererii de reconstituire nr........../01.02.1998 formulată de reclamanta ............... şi de intervenienta ......... ........., pe care împreună cu documentaţia aferentă să o înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

A fost admisă  excepţia lipsei de interes a intervenienţilor .........  şi ......... şi respinge cererile de intervenţie formulate de .........  şi .........  , ca lipsite de interes.

Au fost admise  în parte cererile de intervenţie formulate de intervenienţii ......... ........., ....... ,  ......... ........., şi ......... ........., şi  .

A fost obligată intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeş să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererilor de reconstituire nr........../01.02.1998 şi nr.1/31.08.2005 formulate de intervenienta ......... ........., a cererii de reconstituire nr./06.09.2005 formulată de ....... , a cererii de reconstituire nr./02.04.1998 formulată de ....... Eleonora, a cererii nr./29.11.2005 formulată de ......... ......... şi nr./18.09.2005 formulată de .........  şi pe care împreună cu documentaţia aferentă să o înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

A fost admisă cererea reconvenţ.........ală formulată de pârâtul ................

A fost obligată  intimata Comisia Locală de Fond Funciar Padeş să formuleze o propunere de validare sau invalidare a cererii de reconstituire nr........../23.08.2005, formulată de pârâtul ..............., pe care împreună cu documentaţia aferentă să o înainteze Comisiei Judeţene de fond funciar Gorj, în vederea emiterii unei hotărâri de validare sau invalidare, cu luarea în considerare a termenului prevăzut de art.11 alin.1 din Legea nr.165/2013.

Au fost obligaţi reclamanţii la plata către pârâtul ............... a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.

A fost respinsă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta RNP Romsilva-Direcţia Silvică Drobeta Tr.Severin.

Că, pentru a pronunţa această sentinţă a reţinut judecătorul cauzei că reclamanţii ............... şi ......... ......... au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră şi păşuni alpine care au aparţinut autorului lor ......... ......... şi anume: teren situat în punctul Gârdomanul, teren situat în punctul Groapele Olanului şi teren situat în punctul Vlăsia Mică, precum şi obligarea pârâtului ............... să le restituie sumele încasate şi care li se cuvin lor pentru aceste terenuri ca şi subvenţii de la APIA pentru anul 2011 şi 2012.

În cauză au formulat cereri de intervenţie în nume propriu .........  , ......... , ......... Maria, ......... ........., ....... , ......... ........., Sârbu şi RNP ROMSILVA – Direcţia Silvică Dr.-Tr.-Severin.

Prin decizia nr./10.02.2014  pronunţată în cauză de Tribunalul Gorj – Secţia I Civilă a fost admis recursul declarat de recurenţii ..............., ......... ........., ......... ......... şi ......... ......... împotriva sentinţei civile nr.2........./06.11.2013, pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013, iar  această sentinţă a fost casată doar cu privire la capătul de cerere ce are ca obiect pretenţii, fiind trimisă cauza spre rejudecare doar cu privire la soluţ.........area acestui capăt de cerere.

Decizia nr./10.02.2014 a Tribunalului Gorj a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei civile nr.2........./06.11.2013 a Judecătoriei Motru.

Este adevărat că din probele cauzei nu rezultă modalitatea în care CLFF Padeş a soluţ.........at cererile de reconstituire formulate de către părţi, însă se poate reţine din răspunsul CLFF Padeş înaintat instanţei cu adresa nr./14.09.2017 că nu există o hotărâre de validare sau invalidare a CJFF Gorj cu privire la cererile reclamanţilor şi pârâţilor.

Cu toate acestea, din considerentele sentinţei civile nr.2........./06.11.2013, menţinute  cu privire la capetele de cerere vizând fond funciar, sentinţa fiind casată doar cu privire la capătul de cerere privind pretenţii, respectiv obligarea pârâtului ............... să restituie reclamanţilor sumele încasate şi care li se cuvin lor pentru terenuri cu titlu de  subvenţii de la APIA pentru anul 2011 şi 2012, rezultă că reclamanţii au solicitat la rândul lor reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri ce au aparţinut autorului comun  al reclamanţilor şi pârâtului, defunctul ......... ..........

Din probele cauzei rezultă că reclamanţii şi pârâtul ............... au vocaţie la succesiunea autorului defunct ......... ........., că au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate care nu au fost soluţ.........ate până în prezent, neexistând o hotărâre de validare sau invalidare  a CJFF Gorj .

Art.641 alin.4 Cod civil prevede că orice acte juridice de dispoziţie  cu privire la bunul comun, actele de folosinţă cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare şi locațiunile încheiate pe termen mai mare de trei ani, precum şi actele care urmăresc exclusiv înfrumuseţarea bunului, nu se pot încheia de decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit  va fi considerat act de dispoziţie.

Dispoziţiile art.642 alin.1 Cod civil  prevăd că actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art.641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimţit, expres ori tacit la încheierea actului.

În aceste condiţii, s-a apreciazat că este inopozabil reclamanţilor contractul de comodat încheiat între pârâţii ............... şi ..............., situaţie faţă de care se a fost admisă în parte cererea reclamanţilor şi s-a constatat inopozabilitatea  contractului de comodat nr.499/01.07.2015 faţă de reclamanţi.

În baza art.453 alin.2 teza finală C.p.civ.s-a dispus compensarea cheltuielilor de  judecată şi au fost obligaţi  pârâţii la 100 lei  cheltuieli de judecată către reclamanţi.

Pentru aceleaşi considerente mai sus expuse, a fost respinsă în rest cererea reclamanţilor.

Împotriva sentinţei civile nr........../08.11.2017 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul  nr................ au declarat apel reclamanții ..............., ............... şi pârâţii ............... şi ................

Apelanţii reclamanţi au solicitat ca în urma admiterii apelului să fie schimbată în tot sentința şi admisă în întregime cererea de chemare în judecată, iar, în subsidiar, să fie anulată sentinţa şi trimisă cauza la instanţa de fond pentru rejudecarea cererii cu evocarea fondului.

În motivarea apelului, reclamanţii au arătat că în mod greşit instanța de fond a respins cererea de constatare a nulităţii absolute pentru cauză imorală a contractului de arendă şi a contractului de comodat, cu o motivare greşită, fără a avea în vedere argumentele expuse de reclamanţi.

În acest sens, apelanţii reclamanţi au arătat, ca şi la instanţa de fond, că la numai 4 luni după încheierea actului sub semnătură privată între ei şi pârâtul ............... (20.02.2012), acesta a transmis fără drept exploataţia fiului său, prin contract de arendă, ascunzând acest lucru faţă de reclamanţi, aceştia luând la cunoştinţă de contractul de arendă din dosarul nr........../263/2013 al Judecătoriei Motru, în care pârâtul s-a apărat că el nu a mai încasat sumele de bani de la APIA, ci a încheiat contract cu fiul său.

Că, existenţa cauzei imorale a contractului de arendă rezultă şi din scopul cu care a fost încheiat, acela de a împiedica pe apelanţii reclamanţi să beneficieze de drepturile lor, pârâtul ............... încasând cu anul 2012 de la APIA, ca subvenţie sute de mii de lei anual, iar preţul contractului fiind menţ.........at ca fiind 300 kg de brânză, deci, există o vădită disproporţie între contraprestaţii, ceea ce trădează un scop imoral şi ilicit.

Că, potrivit art.1238 alin.2 Cod civil, atunci când ambele părţi nu au avut în vedere la încheierea contractului dispoziţiilor legale, intervine nulitatea absolută a contractului.

Apelanţii reclamanţi au arătat că aceleaşi motive de fapt şi de drept le-au invocat şi pentru nulitatea absolută a contractului de comodat pentru care, în plus, au învederat încheierea sa cu câteva zile înainte de rezilierea contractului de arendă, ceea ce denotă că părţile au urmărit să nu fie executată nici contraprestaţia constând în plata echivalentului a 300 kg brânză, cel de-al doilea contract fiind un contract cu titlu gratuit.

Referitor la solicitarea de constatare a inopozabilității faţă de reclamanţi a contractelor de arendă şi comodat încheiate între pârâţi, pe motiv că nu a existat acordul expres sau tacit al tuturor coproprietarilor, apelanţii reclamanţi susţin că în mod greşit, instanţa de fond a admis în parte cererea, doar cu privire la contractul de comodat, deşi aceleaşi dispoziţii erau aplicabile şi pentru contractul de arendă, încheiat pe o durată de 6 ani (art.641 alin.4 Cod civil coroborat cu art.642 alin.1 Cod civil).

S-a susţinut că reţinerile instanţei de fond, în sensul că nu se mai poate constata nulitatea sau inopozabilitatea contractului de arendă, întrucât acesta a fost reziliat, sunt greşite întrucât rezilierea intervine în cazul neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare succesivă şi produce efecte numai pe viitor, iar nulitatea este o sancţiune ce intervine pentru nerespectarea unei dispoziţii legale referitoare la încheierea valabilă a actului la momentul încheierii lui, iar inopozabilitatea actului juridic intervine în cazul nesocotirii unor cerinţe de publicitate faţă de terţi şi permite terţului interesat să ignore actul juridic invocat de părţile acestuia.

Apelanţii pârâţi ............... şi ............... au solicitat schimbarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii şi, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Apelanţii pârâţi susţin că netemeinicia acţiunii reclamanţilor decurge din faptul că doar pârâtul ............... a solicitat şi declarat la Primăria Padeş suprafeţele de teren ce au aparţinut defunctului ......... C.........., plătind impozitul aferent acestor suprafeţe, reclamanţii nefiind înregistraţi în registrul agricol cu terenul care să provină de la autorul ......... C.........., iar în considerentele deciziei nr........../2014 a Tribunalului Gorj s-a reţinut că pentru anul 2013 pârâtul ............... nu a încasat nicio sumă de la APIA, deoarece şi-a transferat exploatația către ............... şi, întrucât contractul de arendă nr./22.06.2012 a fost reziliat la 06.07.2015, anterior introducerii acţiunii, solicitările reclamanţilor sunt netemeinice.

Apelanţii pârâţi susţin că instanţa de fond a soluţ.........at în mod greşit excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii generată de inexistenţa coproprietăţii şi lipsei obiectului.

Astfel, cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, apelanţii pârâţi au susţinut că reclamanţii nu şi-au dovedit calitatea de moştenitori ai persoanei ce a deţinut terenul, nu au depus nici un document din care să rezulte că sunt moştenitori ai lui ......... C.......... şi coproprietari asupra terenului de 46,42 ha, actul sub semnătură privată intitulat declaraţie nefăcând dovada dreptului de proprietate şi a calităţii de coproprietar.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, pârâţii au susţinut că reclamanţii nu sunt coproprietari ai terenului, nefăcând dovada dreptului de proprietate prin acte, conform înscrisurilor transmise de Comisia Locală de fond funciar Padeş, reclamanţii nu au înscrise în registrul agricol terenuri gol alpin care să provină de la defunctul ......... C.........., ci doar ............... a solicitat reconstituirea terenului alpin după autorul ......... C.........., suprafaţa de teren a fost înscrisă la poziţia de rol a lui ..............., iar din anul 2012 la poziţia de rol a numitul ..............., aceştia achitând şi impozitele aferente.

Pentru aceeaşi excepţie, întemeiată pe lipsa obiectului, apelanţii pârâţi au arătat că anterior introducerii acţiunii din 23.03.2016, la 6.07.2015, a fost reziliat contractul de arendă nr./22.06.2012, astfel că se impune respingerea acţiunii reclamanţilor.

Că, reclamanţii, după depunerea întâmpinării prin care pârâţii le-au făcut cunoscută rezilierea contractului, deci lipsa obiectului cererii, nu au formulat răspuns la întâmpinare, prin care puteau complini sau modifica cererea, prin indicarea noului contract, fiind aplicabile disp.art.196 Cod proc.civilă privind nulitatea cererii, iar cererea ulterioară, prin care reclamanţii au indicat numărul contractului nu a respectat termenul stabilit de art.204 Cod proc.civilă.

Referitor la certificatul de moştenitor invocat de reclamanţi, apelanţii pârâţi au arătat că acesta se referă la masa succesorală de teren în suprafaţă de 2600 mp şi nu la terenul de 46,42 ha şi, întrucât reclamanţii nu au calitatea de proprietari, nu există coproprietate asupra terenului, aspect tranşat definitiv prin sentinţa civilă nr.819/15.05.2014 a Judecătoriei Motru, acţiunea este lipsită de obiect.

La data de 05.03.2018intimata pârâtă Agenţia Naţ.........ală de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a formulat întâmpinare pentru apelurile depuse de reclamanţi şi de pârâţi, în temeiul art.471 alin.5 Cod proc.civ., precizând că îşi menţine aceleaşi concluzii formulate la fondul cauzei şi solicitând menţinerea sentinţei apelate în ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.471 alin 5, art.36 Cod proc.civ.şi prevederile următoarelor acte normative incidente: Legea nr.1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţ.........area Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, OUG 125/21.12.2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţ.........ale directe complementare, OUG nr.66/29.06.2011, privind prevenirea, constatarea şi sancţ.........area neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţ.........ale aferente acestora şi HG nr.875/31.08.2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr.66/2011.

La data de 06.03.2018, apelanţii pârâţi ............... şi ............... au formulat întâmpinare pentru apelul depus de reclamanţi, solicitând respingerea apelului şi obligarea reclamanţilor apelanți la cheltuieli de judecată, învederând aceleaşi aspecte şi argumente ca şi în cererea proprie de apel.

La data de 06.03.2018, apelanţii reclamanţi ..............., ......... ........., ......... ......... şi ......... ......... au formulat întâmpinare pentru apelul depus de pârâţi, solicitând respingerea apelului şi obligarea pârâţilor apelanţi la plata cheltuielilor de judecată de la fond şi din apel.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţii invocate de apelanţii pârâţi prin cererea de apel, reclamanţii apelanţi au arătat că instanţa de fond le-a respins în mod corect.

Cu privire la completarea cererii de chemare în judecată, apreciază că aceasta a fost legal făcută, în conformitate cu disp.art.204 Cod proc.civ.

În drept, au fost invocat disp.art.471 alin.5 şi art.482 Cod proc.civ.

În dovedire, au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi emiterea unei adrese către APIA pentru a fi comunicate sumele de bani încasate se ............... pe durata derulării contractelor de arendă şi de comodat şi cine încasează în prezent sume de bani cu titlu de subvenţii pentru suprafeţele de teren lăsate în urma autorului ......... C...........

La data de 27.03.2018 apelanţii reclamanţi ..............., ......... ........., ......... ......... şi ......... ......... au depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de apelanţii pârâţi ............... şi ..............., solicitând respingerea apărărilor formulate de aceştia prin întâmpinare şi admiterea apelului propriu aşa cum a fost formulat, cu obligarea apelanţilor pârâţi la plata cheltuielilor de judecată efectuate la fond şi în apel, învederând că îşi menţin aceleaşi aspecte şi argumente ca şi în cererea proprie de apel şi în întâmpinarea formulată la apelul pârâţilor.

La data de 28.03.2018 apelanţii pârâţi ............... şi ............... au depus la dosar răspuns la întâmpinările formulate de intimata Agenţia Naţ.........ală de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi de apelanţii reclamanţi ..............., ......... ........., ......... ......... şi ......... ........., solicitând  respingerea apelului formulat de reclamanţi şi menţinerea ca temeinică şi legală a soluţiei pronunţate de instanţa de fond în privinţa lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Agenţia Naţ.........ală de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, învederând aceleaşi aspecte şi argumente ca şi în cererea proprie de apelTribunalul, având în vedere criticile expuse prin cele două apeluri, apreciază că se impune analizarea cu prioritate a apelului pârâților, întrucât  admiterea excepţiilor inocate prin acesta ar înlătura criticile expuse de apelanţii reclamanţi.

Verificând actele şi lucrările dosarului, tribunalul constată însă că apelul formulat de pârâți este neîntemeiat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

Este neîntemeiată critica apelanţilor pârâţi privind încălcarea dispoziţiilor art.204 C.pr.civilă şi analizarea acţiunii reclamanţilor şi în ceea ce priveşte constatarea nulităţii absolute sau a inopozabilității faţă de reclamanţi a contractului de comodat nr.499/01.07.2015.

Din înscrisul existent la fila 76 rezultă că reclamanţii şi-au completat cererea de chemare în judecată la 16.06.2016, cu privire la contractul de comodat încheiat între pârâţi după rezilierea contractului de arendă nr./2012, prin încheierea de şedinţă din 16.06.2016 instanţa luând act de depunerea cererii completatoare şi acordând termen pentru formularea unui răspuns la această cerere.

Cum termenul din 16.06.2016 a fost primul termen de judecată, completarea cererii de chemare în judecată de către reclamanţi s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art.204 C.pr.civilă, chiar dacă reclamanţii nu au formulat răspuns la întâmpinare şi nu au indicat în concret numărul contractului de comodat.

Apelanţii pârâţi au invocat ca excepţii lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, susținând că aceştia nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu şi a stării de copropriette cu pârâtul ..............., respectiv că reclamanţilor nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate în procedura legii fondului funciar, că întreaga suprafaţă de teren este trecută la rolul agricol al pârâţilor, care au achitat singuri impozitele.

În raport de susţinerile pe care le invocă apelanţii pârâţi, se constată că nedovedirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu şi a stării de coproprietate nu pot fi încadrate ca excepţii, ci apărări de fond, care pot duce, cel mult, la respingerea ca neîntemeiată a acţiunii.

Însă, tribunalul constată că şi ca apărări de fond, aceste susțineri ale apelanților pârâți sunt înlăturare de dispozitivul şi considerentele reţinute în decizia civilă nr........../17.10.2014 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr........../263/2013*.

Astfel, prin decizia civilă nr........../17.10.2014 Tribunalul Gorj a admis recursul declarat de recurenţii reclamanţi ............... şi ......... ......... şi de recurentele interveniente ......... ......... şi  ......... împotriva sentinţei civile nr.819/15.05.2014 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013* în contradictoriu cu intimaţii pârâţi ..............., Comisia Locală Padeş pentru aplicarea Legii 18/1991 şi Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991.

A casat sentinţa civilă nr.819/15.05.2014 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013* şi, rejudecând cauza pe fond, a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii ............... şi ......... ......... şi intervenientele ......... ......... şi  ......... împotriva pârâtului ..............., obligând  pârâtul ......... ......... la plata a câte 20377,33 lei către fiecare dintre reclamanţii ............... şi ......... ......... şi la câte 5094,33 lei către fiecare dintre intervenientele ......... ......... şi ......... , sume cuvenite reclamanţilor din totalul sumelor încasate de pârâtul ............... de la APIA în anul 2012, pentru suprafaţa de teren de 46,42 ha.

Instanţa de recurs a reţinut că prin acţiunea civilă promovată în dosarul nr........../263/2013 al Judecătoriei Motru reclamanţii ............... şi ......... ......... şi intervenientele ......... ......... şi  ......... au chemat în judecată pârâtul ..............., solicitând ca prin sentinţa ce va pronunţa să fie obligat acesta din urmă la plata sumelor reprezentând subvenţii primite de pârât de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Gorj pentru terenurile provenite de la autorul comun ......... ..........

Prin decizia civilă nr./10.02.2014 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr........../263/2013 cauza a fost trimisă spre rejudecare instanţei de fond, reţinându-se că acest capăt de cerere formulat de cei doi reclamanţi şi cei doi intervenienţi a fost respins în considerentele sentinței, însă în dispozitiv nu a fost soluţ.........at în nici un fel şi stabilindu-se, totodată, că în rejudecare urmează să se stabilească în mod concret temeiul de fapt şi de drept, obiectul cererii şi valoarea pretenţiilor părţilor în raport de înscrisul încheiat între părţi şi intitulat,,Declaraţie” şi depus la dosarul cauzei, precum şi de dispoziţiile art.1270 Cod civil.

În rejudecare, reclamanţii ............... şi ......... .........  şi intervenientele ......... ......... şi  ......... şi-au precizat cererea de chemare în judecată (filele 28-30), arătând că solicită obligarea pârâtului ............... la plata diferenţei de 46.324 lei (reclamanţii ............... şi ......... .........) pentru anii 2012 şi 2013 şi, respectiv, .........81 lei  pentru anii 2012-2013 (......... ......... şi  .........), sumele reprezentând partea cuvenită din subvenţiile primite de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură  Gorj de către ..............., în conformitate cu înscrisul sub semnătură privată intitulat,,Declaraţie” şi încheiat la data de 20.02.2012 între părţi.

Tribunalul a reţinut că, după cum rezultă din înscrisul sub semnătură privată invocat de către reclamanţi şi intervenienţi, pârâtul ..............., în calitate de titular al contului bancar în care se virează sumele acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Gorj pentru cele patru suprafeţe de teren individualizate în acest înscris (în punctul Groapele Olanului în suprafaţă de 11,82  ha, în punctul Vlăsia Mică în suprafaţă de 30,1 ha, în punctul Grădinaru în suprafaţă de 2,9 ha şi în punctul La Zapadini  în suprafaţă de 1,6 ha) se obligă să achite semnatarilor înscrisurilor cote din sumele primite.Astfel, ............... şi ......... ......... au primit cota de 1/3 din suma încasată până la acel moment, iar ......... ......... şi  ......... au primit cota de 1/12 din suma încasată, pârâtul ............... obligându-se ca şi sumele pe care le va încasa în continuare să le împartă cu aceștia în aceeași modalitate şi aceeași proporție.

În cuprinsul acestui înscris se individualizează terenul pentru care se încasează subvenţiile şi se asumă obligaţia de a respecta, fără nici o modificare, convenţia de împărţire a sumelor în aceeaşi modalitate, toate părțile prezentului litigiu semnând înscrisul intitulat,,Declaraţie”.

Tribunalul a reţinut că obligaţiile şi drepturile părţilor nu sunt condiţ.........ate în nici un mod de finalizarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră provenite de la autorul ......... ........., în sensul obţinerii unui titlu de proprietate sau dezbaterea masei succesorale pentru terenul cu vegetaţie forestieră, astfel încât cauza şi obiectul prezentului litigiu sunt distincte de modul de soluţ.........are şi de finalizare a procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră provenite de la autorul ......... ..........Este adevărat că sumele pentru care ............... este chemat în judecată în cauza de faţă reprezintă subvenţii acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Gorj pentru suprafaţa de 46,42 ha teren cu vegetație forestieră care provine de la autorul ......... ......... (concluzie nespecificată în mod expres în înscris, dar decurgând din faptul că părțile îşi calculează cotele cuvenite în raport de cotele legale pe care le-ar avea în succesiune autorului ......... .........) însă, după cum s-a arătat, obligaţia pârâtului ............... de a acorda semnatarilor convenţiei cotele stabilite aici din sumele încasate de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Gorj nu este condiț.........ată de nici un alt fapt ulterior sau exterior, ci doar de primirea sumelor de bani de către ................

Că înscrisul Declaraţia reprezintă o convenție încheiată între părţi cu respectarea condițiilor de validitate prevăzute de art.1178-1179 Cod civil, iar această convenţie are puterea de lege între părțile contractante în conformitate cu dispoziţiile art.1270 Cod civil şi nu există nici un considerent pentru care aceasta să nu producă efecte juridice, că nu este întemeiată susţinerea intimatului pârât conform căreia această convenţie este lipsită de cauză, deoarece cauza este reprezentată de încasarea subvenţiilor stabilite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Gorj pentru terenurile individualizate în înscris, fiind lipsit de relevanţă motivul pentru care părţile au înţeles să-şi împartă aceste sume în cotele indicate aici.De asemenea, nu reprezintă motiv de nevaliditate a înscrisului nici eventualul consimţământ dat din eroare de către ............... deoarece, potrivit dispozițiilor legale în materie (art.1182 C.civil şi art.1207 Ccivil) eroarea ca viciu de consimţământ poate afecta convenția numai în situaţia în care poartă asupra unui element determinant al convenţiei, iar în speţă nu s-a făcut o asemenea dovadă de către pârâtul chemat în judecată. Astfel, argumentul intimatului pârât ............... că la momentul la care a încheiat convenţia nu avut cunoştinţă despre faptul că ceilalţi semnatari ai convenţiei nu făcuseră dovada calităţii lor de moştenitori ai autorului ......... ......... şi această eroare atrage nulitatea convenţiei nu poate fi primit deoarece, după cum s-a arătat, validitatea şi executarea convenției este independentă de dezbaterea masei succesorale a autorului ......... ..........

În considerentele aceleiaşi decizii s-a reţinut că înscrisul sub semnătură privată încheiat în anul 2012 între părți este fiind valid şi produce efecte juridice, tribunalul reţinând că acesta a născut în sarcina pârâtului ............... obligaţia de a achita reclamanţilor ............... şi ......... ......... cota de câte 1/3 din sumele pe care le-a primit de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Gorj după data de 20.02.2012 şi intervenientelor  ......... ......... şi  ......... cota de câte 1/12 din sumele pe care le-a primit de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Gorj după data de 20.02.2012, urmând să fie calculată suma cuvenită fiecăreia dintre părţi în raport de înscrisurile comunicate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură şi existente în copie la fila 63 din dosarul de fond.

Că din aceste înscrisuri, dar şi din contractul de arendare existent la filele 65-66 din dosarul de fond, rezultă că ............... a încasat sumele de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Gorj doar pentru anul 2011 şi pentru anul 2012 şi începând cu anul 2013 acesta nu a mai încasat nici o sumă, astfel încât tribunalul a apreciat că înscrisul invocat de către reclamant naşte obligaţii în sarcina pârâtului ............... doar pentru sumele încasate în perioada 2011-2012.În ceea ce priveşte sumele datorate de ............... şi solicitate de reclamanţi şi interveniente, aceştia şi-au precizat cererea de chemare în judecată în dosarul nr........../263/2013* (filele 28-30 şi fila 43) în sensul că solicită aceste sume pentru perioada 2012-2013.

Acţiunea civilă a fost apreciată ca fiind întemeiată doar pentru perioada 2012, căci pentru anul 2011 nu s-au cerut aceste sume de bani (deşi înscrisurile de la dosar atestă plăţi realizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Gorj către ...............), iar pentru anul 2013 pârâtul ............... nu a încasat nicio sumă, căci a încheiat contractul de arendă (înregistrat sub nr./22.06.2012 în evidenţele Consiliului Local Padeş) prin care şi-a transferat exploataţia către ................

În acelaşi dosar, anterior casării, prin sentinţa civilă nr.2........./06.11.2013 Comisia Locală de Fond Funciar Padeş a fost obligată să soluț.........eze cererile de reconstituire formulate atât de reclamanții din prezenta cauză, cât şi de pârâtul ..............., dispoziţie menținută prin decizia nr.21/2014 a Tribunalului Gorj.

Pe lângă aspectele reţinute cu putere de lucru judecat în considerentele deciziei nr........../2014 privind necondiţ.........area drepturilor părţilor de a beneficia de sumele plătite pentru teren de către APIA de finalizarea provcedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, tribunalul constată că această procedură nu a fost finalizată nici în ceea ce priveşte cererea de reconstituire formulată de pârâtul ..............., practic atât reclamanţii, cât şi pârâtul ............... aflându-se în aceeaşi situaţie juridică, de persoană care a formulat cerere de reconstituire pentru terenul provenit de la autor, dar în favoarea căreia nu s-a validat sau invalidat dreptul de proprietate.

Deşi apelanţii pârâţi  susţin că lipsa calităţii de proprietari a reclamanţilor decurgând din lipsa titlului de proprietate şi lipsa coproprietăţii sunt aspecte tranşate definitiv prin sentinţa civilă nr.819/2014 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013*, este evident că susţinerea este nereală, deoarece sentinţa civilă nr.819/2014 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr........../263/2013* a fost casată prin decizia nr........../2014 pronunţată de Tribunalul Gorj în acelaşi dosar, instanţa de recurs stabilind, pentru aceste aspecte în sens contrar, aşa cum rezultă din considerentele deciziei expuse  mai sus.

Împrejurarea că în certificatul de moştenitor din 1957 privind pe defunctul ......... ......... nu este menţ.........at şi terenul în litigiu, explicabilă prin preluarea anterioară de către stat a terenurilor pădure, nu înlătură calitatea de moştenitor a reclamanţilor, care au formulat cerere de reconstituire  şi beneficiază de dispoziţiile art.12 alin.2 teza a II-a din Legea nr.18/1991 şi însăşi pârâtul ..............., prin convenţiile pe care le-a încheiat cu reclamanţii în anul 2012 a recunoscut că terenul provine de la autorul ......... ........., ai cărui moştenitori sunt şi reclamanţii.

Nici împrejurările că întreaga suprafaţă de teren a fost înscrisă la registrul agricol al pârâtului şi că acesta a achitat singur impozitele eferente nu înlătură drepturile reclamanţilor şi nici starea de coproprietate, câtă vreme pârâtul nu este singurul beneficiar al reconstituirii dreptului asupra terenului, iar pentru plata exclusivă a impozitului, pârâtul are calea legală prevăzută de art.638 alin.2 C.civil în contra celorlalţi coproprietari.

Critica apelanţilor pârâţi privind inadmisibilitatea acţiunii pe motiv că la 06.07.2015 a fost reziliat contractul de arendare nr./2012 şi astfel nu mai există obiectul acţiunii, este, de asemenea, neîntemaiată.Rezilierea contractului produce efecte doar pe viitor, iar reclamanţii contestă încheierea contractului şi implicit efectele acestuia de la data încheierii până la data rezilierii, chiar din considerentele deciziei civile nr........../2014 rezultând că pretenţiile reclamanţilor pentru anul 2013 au fost respinse tocmai pe considerentul că pârâtul Semescu ......... nu a mai încasat sumele de la APIA pentru că a transmis exploataţia fiului său ............... prin contractul de arendare nr./2012.

 Faţă de cele arătate, în temeiul art.480 alin.1 C.pr.civilă, tribunalul va respinge ca nefondat apelul formulat de pârâţi.

Tribunalul apreciază neîntemeiată şi solicitarea apelanților reclamanți privind constatarea nulității absolute a contractului de arendare şi a celui de comodat, întrucât, potrivit art.636 C.Civil, pârâtul ..............., în calitate de coproprietar, are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinaţia bunului, iar în situația folosirii exclusive a bunului fără acordul celorlalți coproprietari, datorează acestora despăgubiri.

În cauza de faţă, prin încheierea contractelor de arendare şi ulterior de comodat în scopul exploatării agricole, nu a fost schimbată destinaţia terenului.Tribunalul constată că până la formularea prezentei acţiuni şi reclamanţii au fost de acord ca pârâtul, la al cărui rol agricol figura înscris terenul, să îl folosească pentru a obţine plata sumelor de către APIA, care ulterior să fie împărţite între coproprietari.

Împrejurarea că, ulterior încheierii celor două contracte, pârâtul nu a mai achitat reclamanţilor sumele convenite prin convenţia din anul 2012 atrage aplicare dispoziţiilor art.636 alin.2 şi art.641 alin.4 C.civil.

Astfel, pentru teza privind inopozabilitatea faţă de reclamanţi a contractelor încheiate între cei doi pârâţi, apelul este întemeiat.

Tribunalul constată că în mod corect instanţa de fond a aplicat dispoziţiile art.641 alin.4 şi art.642 alin.1 C.civil cu privire la contractul de comodat nr.499/2015, constatând că acest act s-a încheiat cu titlu gratuit, este considerat act de dispoziţie şi este inopozabil coproprietarilor care nu au consimţit la încheierea lui.

Deşi aceleaşi dispoziţii legale erau aplicabile şi în ceea ce priveşte contractul de arendare nr./2012, instanţa de fond a respins în mod greşit acest capăt de cerere pe motivul rezilierii contractului.Întrucât rezilierea produce efecte doar pe viitor, motivul reţinut de instanţa de fond nu soluţ.........ează solicitarea reclamanţilor pentru perioada cuprinsă între data încheierii şi data rezilierii contractului.Ori, aşa cum s-a mai arătat şi în analizarea apelului pârâţilor, prin decizia nr........../2014 cererea reclamanţilor de a primi sume de bani aferente anului 2013 a fost respinsă tocmai cu motivare încheierii contractului de arendare nr./2012, în baza căruia sumele nu au mai fost încasate de ..............., ci de ................

Din conţinutul contractului de arendare nr./22.06.2012 rezultă că a fost încheiat pe o perioadă de 6 ani, iar corobotrat cu declaraţia de reziliere din 06.07.2015, rezultă că a fost menţinut pe o perioadă mai mare de trei ani.Rezultă astfel că nu există nici un dubiu privind încadrarea acestui act în categoria celor prevăzute de dispoziţiilor art.641alin.4 C.Civil şi aplicare sancțiunii prevăzute de art.642 alin.4 C.Civil.

Pentru aceste considerente, tribunalul a apreciat că nu mai este utilă cauzei solicitarea apelanţilor reclamanţi ca APIA să comunice sumele încasate de pârâţi, care să fie comparate cu preţul menţ.........at în contract- 300 kg de brânză.

Deşi încheierea contractului de arendare pe o perioadă mai mare de 3 ani încadrează  actul în dispoziţiile art.641 alin.4 teza I C.Civil (locaţiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani), cu consecinţa aplicării dispoziţiilor art.642 C.civil, tribunalul apreciază că pentru contractul de arendare nr./22.06.2012 dispoziţiile art.642 alin.1 C.civil pot fi aplicate şi prin reţinerea că actul a fost încheiat cu titlu gratuit.

Aceasta pentru că, deşi în forma scrisă se menţ.........ează preţul de 300 kg brânză, potrivit art.1266 C.civil, contractul se interpretează după voinţa părţilor, iar la stabilirea voinţei concordante se va ţine seama de scopul contractului, precum şi de comportamentul părţilor ulterior încheierii contractului.

Astfel, tribunalul reţine că pârâţii sunt tată şi fiu, ceea ce prezumă încheierea actului cu titlu gratuit, nu s-a făcut nici o probă privind plata preţului menţ.........at în contract, iar după pronunţarea deciziei nr........../2014, prin care pârâtul ............... a fost obligat să plătescă reclamanţilor o parte din sumele încasate de la APIA, deşi contractul de arendare a fost încheiat pe o durată de 6 ani şi termenul nu se încheiase, a fost reziliat şi înlocuit cu un contract cu titlu gratuit, ceea ce conduce la ideea că şi actul iniţial a fost încheiat tot cu titlu gratuit.

Faţă de cele expuse, în temeiul art.480 alin.2 C.pr.civilă, tribunalul va admite apelul formulat de reclamanţi, va schimba sentinţa în sensul constatării inopozabilității faţă de reclamanți şi a contractului de arendare nr./22.06.2012, menţinând restul dispozițiilor sentinței.

În baza art.453 C.pr.civilă, urmare a admiterii apelului reclamanţilor şi respingerii apelului pârâţilor, vor fi obligaţi apelanți pârâți la 750 lei cheltuieli de judecată către apelanții reclamanți, constând în onorariu avocat şi taxă judiciară în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanții pârâți ............... şi ..............., ambii domiciliaţi în comuna Padeş, sat Călugăreni, judeţul Gorj, împotriva sentinţei civile nr........../08.11.2017 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr................, în contradictoriu cu apelanţii reclamanţii ..............., domiciliată în comuna Padeş, sat , judeţul Gorj, ......... ........., domiciliat în Baia de Aramă, sat, judeţul Mehedinţi, ......... ........., domiciliată în comuna Padeş, sat Călugăreni, nr.........., judeţul Gorj, ......... ........., domiciliată în comuna Padeş, sat Cloşani, judeţul Gorj şi cu intimaţii pârâţi Agenţia Naţ.........ală de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu sediul în municipiul Tg-Jiu, Str.Ecaterina Teodoroiu, nr.92, etaj 2, judeţul Gorj, şi Centrul Zonal APIA Motru, cu sediul în municipiul Motru, str.Bradului, nr.2A, judeţul Gorj.

Admite apelul formulat de apelanţii reclamanţi ..............., ..............., împotriva sentinţei civile nr........../08.11.2017 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr.................

Schimbă sentinţa în sensul constatării inopozabilității şi a contractului de arendare nr./22.06.2012 faţă de reclamanți.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă apelanți pârâți la 750 lei cheltuieli de judecată către apelanții reclamanți.

Cu  drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 23.04.2018, la Tribunalul Gorj. 

Preşedinte,

...............Judecător,

...............

Grefier,

...............

Red.A.C./Tehnored.A.C.

J.fond D.C.B

27 Aprilie 2018/11 ex.

Domenii speta

Spete similare