Fond funciar

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de …..2017 sub nr…/…/2017, reclamanta P.I., în contradictoriu cu pârâţii G.I., R.M., Comisia Locală … şi Comisia Judeţeană Ph., a solicitat să se constate nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. …/......1994 emis pe numele R.C..

În motivarea cererii sale reclamanta a arătat că este fiica defunctului R.C., decedat la data de … si R.D., decedata la data de …, iar conform certificatului de moştenitor nr. …/… masa succesorala rămasa de pe urma defunctei R.D. a fost compusa dintr-un drept indiviz de 1/2 din casa de locuit din … si 1/2 din terenul aferent. Terenul menţionat in Titlul de proprietate a fost proprietatea mamei sale, R.D., provenit prin moştenire de la mama sa N.G., decedată şi înmormântată în comuna …, în septembrie 1953.

A mai arătat reclamanta că aceste terenuri au fost înregistrate în registrul agricol al comunei … pe numele lui R.C., deoarece, prin efectul Legii nr. 18/1949 privind impozitul agricol, terenurile erau scutite de la plata impozitului.

Mai arată că în anul 1953, mama sa R.D., împreuna cu mama sa N.G., s-au mutat în …, împreuna cu terenurile deţinute, terenurile fiind trecute în CAP …, de către R.D. si N.G.. Deci nu R.C. a intrat in CAP cu acest teren, deoarece era militar în termen, fiind eliberat in 1954.

Susţine reclamanta că în anul 1990, tatăl său, R.C. a dorit, împreună cu ea, să găsească actele de proprietate ale mamei R.D. si au mers la N.G., fratele mamei, unde a găsit Sentinţa Civila nr. …/1951 din care rezulta că suprafaţa de teren de 12500 mp teren arabil, era proprietatea mamei sale, R.D. si teren loc casa 625 mp, iar de pe urma bunicii materne, mamei i-au revenit 15.000 mp teren arabil.

În continuare, reclamanta a arătat că, la apariţia Lg 18/1991, tatăl său şi R.M., cea de-a doua soţie, i-au solicitat să vină la … şi a venit împreuna cu sora numitei R.M., respectiv numita M.M., pentru formularea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce le reveneau fiecăruia.

Reclamanta susţine că ambele cereri le-a înmânat numitei R.M., împreună cu actele, în prezenţa tatălui său, R.C., având in vedere ca aceasta era factor poştal şi avea acces facil în Primărie, în acea perioada fiind foarte aglomerată această instituţie tocmai motivat de valul mare de cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, iar lor le era greu să se deplaseze din Târgovişte.

Reclamanta a menţionat ca tatăl său deţinea şi alte terenuri rămase de pe urma defuncţilor săi părinţi, aşa cum rezultă din titlul de proprietate anexat.

Mai susţine reclamanta că nu a avut niciodată nici cea mai mică bănuială că R.M. nu va proceda conform înţelegerii lor şi nu va depune cererea, ulterior, ani la rând având reprezentarea că este menţionată pe titlul de proprietate, cu atât mai mult cu cât a beneficiat de fructele/recolte de pe terenuri, iar tatăl său, R.C. afirma cu tărie că terenurile sunt ale mamei sale, R.D..

În continuare, reclamanta arată că în anul 2012, cu ocazia pensionării, s-a deplasat mai des în …, pentru a-l vizita pe tatăl său, care era suferind de o serie de afecţiuni, având vârsta de 82 de ani, iar în anul 2015, a aflat că ea nu este trecută pe titlul de proprietate, motiv pentru care a mers la Primărie să i se explice aceasta situaţie.

Aici, reclamanta susţine că, a aflat că cererea ei de reconstituire, pentru terenul mamei sale, nu era depusă, situaţia de care a fost foarte surprins inclusiv tatăl său R. C., care si-a manifestat dorinţa de a găsi soluţia în scopul reparării acestei nedreptăţi, dorind sa îi doneze terenurile din acest titlu de proprietate, ceea ce nu s-a putut materializa, faţă de imposibilitatea întocmirii lucrării de cadastru, fiind îndrumaţi către instanţa de judecată.

Reclamanta arată că a formulat, cu acordul tatălui său, cerere de constatare nulitate absolută parţială a titlului de proprietate, în sensul de a fi şi ea menţionată în acest titlu, cererea fiind respinsă de instanţa de judecată, în condiţii de subiectivism, la momentul introducerii acţiunii tatăl său fiind de acord cu această acţiune, pentru ca ulterior să fie manipulat de pârâţi, depunând la dosar o pretinsă întâmpinare, nesemnată de acesta, iar în timpul procesului, tatăl său a decedat.

În aceste condiţii, susţine reclamanta, respingându-se cererea de constatare nulitate absolută parţială a titlului de proprietate, pârâtele au formulat acţiune de partaj, era evident că acest lucru si-l doreau, să intre în posesia terenurilor şi să le înstrăineze, nefiind marcate de niciun sentiment de ataşament faţă de acest pământ, neprovenind de la rudele lor de sânge.

Reclamanta arată că, nu acelaşi lucru poate afirma şi ea, fiica singurei persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate, de altfel, prin adresa nr. …/...2015 şi adresa nr. …/….2016 emise de Primăria …, rezultă că cererea de reconstituire formulată de R.C. nu este semnată, la acea cerere nu au fost identificate alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate, numitul R.C. nefiind identificat cu teren în proprietate din perioada de până la colectivizare, nefiind identificate nici evidente in registrul agricol, cerere de intrare in CAP

Astfel, având in vedere înscrisurile intitulate cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, înregistrată sub nr. …/….1991, precum si actul extras copie registrul agricol, ce cuprinde modificări în ceea ce priveşte membrii gospodăriei şi terenurile aflate în posesie, în temeiul art. 304 NCPC, reclamanta înţelege să se înscrie în fals cu privire la aceste înscrisuri.

În temeiul art. 304 alin 2 NCPC, reclamanta solicită să-i fie pus în vedere intimatei să se prezinte personal pentru a lua cunoştinţă de denunţarea înscrisului ca fals, să depună originalul şi să dea explicaţiile necesare.

Faţă de cele de mai sus, reclamanta apreciază că reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu lui R.C. s-a făcut cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare, titlul de proprietate fiind lovit, sub imperiul disp art. III din Legea 169/1997, de nulitate absolută.

In drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. III din Legea 169/1997.

Pe cale de întâmpinare, pârâtele G.I. şi R.M. au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat.

În susţinerea excepţiei invocate, aceste pârâte au arătat că reclamanta a formulat in contradictoriu cu paraţii o acţiune in anularea parţiala si rectificarea Titlului de Proprietate Nr…./….1994, acţiune ce a fost înregistrata pe rolul J.M., sub nr. …/…/2015 şi în care s-a pronunţat Sentinţa Civila Nr. … din ….2016 prin care a fost respinsă acţiunea, hotărâre rămasă definitivă prin respingerea apelului de către T.Ph. prin Decizia Civila Nr. … din ….2016.

Conform ari 431 N.c.p.c. "nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori in aceeaşi calitate, in temeiul aceleiaşi cauze si pentru acelaşi obiect (i

Conform al. 2 al aceluiaşi articol " oricare dintre părţi poate opune lucrul judecat anterior într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

Faţă de textul de lege invocat si având in vedere identitatea de părţi, cauza si obiect, cu litigiul anterior judecat prin hotărârea mai sus enunţata, pârâtele au solicitat admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat.

Chiar dacă reclamanta, prin prezenta acţiune, a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate , iar prin acţiunea anterioara a solicitat anulare si rectificarea aceluiaşi titlu de proprietate, pârâtele solicită a se observa că atât motivele de fapt, cat şi cele în drept ale acţiunilor sunt identice.

In condiţiile in care se va aprecia ca, intre cele doua cauze nu exista identitate de obiect sau de cauza, pârâtele solicită să se aibă în vedere efectul pozitiv al lucrului judecat şi prezumţia de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat, doctrina fiind constantă în a aprecia în sensul că, "oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

In acest caz, pârâtele apreciază că nu este necesară existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, aşa încât aceasta să nu poată fi contrazisa indiferent dacă aceasta rezolvare a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente."

Atât doctrina, cât şi practica judiciara sunt unanime in a aprecia ca "exista deopotrivă autoritate de lucru judecat nu doar atunci cand vin in contradicţie dispozitivele hotărârilor judecătoreşti, dar si atunci când contradicţia operează între considerentele acestora, în sensul de a se nega, sau dimpotrivă de a se afirma ceea ce s-a negat anterior, asupra unei chestiuni litigioase, care a făcut obiect al dezbaterilor şi al verificării jurisdicţionale, lucrul judecat având si o funcţie pozitivă care impune judecăţii ulterioare respectarea unei chestiuni litigioase tranşate deja printr-o alta hotărâre, înzestrata cu autoritate de lucru judecat.

In condiţiile în care instanţa va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat, pârâtele solicită să se dea eficienţă juridică prezumţiei de lucru judecat în sensul de a avea în vedere considerentele Sentinţei Civile Nr. …/2016 a Judecătoriei Mizil din care rezultă fără putinţă de tăgada că reclamanta P.I. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce formează obiectul titlului de proprietate a cărei nulitate absoluta se solicita.

In acest sens sunt şi considerentele Deciziei Civile nr. … din ….2016, hotărâre prin care s-a respins apelul formulat de reclamanta, reţinându-se că aceasta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si nici nu a mandatat o alta persoana in acest sens.

De asemenea T.Ph. în Decizia mai sus menţionata retine : „analizând toate actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. … din ….1994, observa ca defunctul R. C. a formulat in nume propriu cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere care a fost însoţita de actele de stare civila a acestui defunct. Astfel, din nici o proba administrata in acest dosar nu a reieşit ca defunctul R.C. ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in calitate de moştenitor al defunctei sale soţii, sau ca s-a comportat ca un mandatar al apelantei reclamante, pentru a fi in prezenta unui mandat tacit, a cărui dovada rezulta din executarea acestuia.

Tot T.P. reţine în considerentele deciziei împrejurarea ca "susţinerile apelantei reclamante referitoare la faptul ca terenurile arabile ale mamei, moştenite de la părinţii săi, au fost înscrise in C.A.P.- ul … in anul 1954 de către def. R.C., pe numele sau, sunt nefondate".

Pârâtele solicită a se observa că motivele de fapt ale cererii de chemare in judecata sunt identice cu cele invocate in dosarul nr. …/2015 al Judecătoriei Mizil, soluţionarea acestora intrând deja in prezumţia de lucru judecat, astfel încât, solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată reţinând considerentele hotărârilor mai sus invocate.

Daca se va trece peste aceste excepţii, pe fondul cauzei, pârâtele solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată având in vedere următoarele considerente :

Reclamanta susţine in cererea de chemare in judecata ca, terenurile ce fac obiectul titlului de proprietate nr. …/1994 au aparţinut mamei sale R.D., fiind moştenite de la bunica sa N.G. decedată si înmormântată în … în septembrie 1953, terenurile fiind înregistrate la …. pe numele lui R.C..

Mai arată pârâţii că reclamanta, în anul 1953, mama sa R.D., împreună cu bunica sa N.G. s-au mutat la B.A. impreuna cu terenurile, terenurile fiind trecute in C.A.P B.A. de către acestea, împrejurare neconforma cu adevărul, asa cum vom dovedi prin înscrisurile depuse alăturat.

Pârâtele solicită a se observa că reclamanta se contrazice, susţinând ca mama sa, împreună cu N.G. s-au înscris in CAP … cu terenurile, desi arata că bunica sa a decedat in anul 1953, iar din Registrul Agricol eliberat de comuna …., rezultă cu certitudine că pe anii 1951-1954 defunctul R.C. figura înscris la rol cu terenuri, în anul 1954 cu 2,95 ha.

Din acelaşi registru rezultă ca în anii 1954 R.C. îi dădea fratelui sau R.G. suprafaţa de 0,80 ha., iar din anul 1955, acesta nu mai apare in Registrul Agricol al comunei …, intrucat terenurile au fost mutate in … .

Menţionează pârâtele că def. R.C. s-a eliberat din armata în data de 27 decembrie 1953 si tot el a formulat cerere de intrare in CAP aşa cum rezultă din înscrisurile depuse alăturat.

În condiţiile în care terenurile ar fi aparţinut def. N.G., ar fi trebuit ca şi fraţii def. R. D. sa formuleze cerere de reconstituire pentru aceste terenuri, lucru pe care nu l-au făcut, împrejurare din care rezultă că terenurile au aparţinut lui R.C. şi în nici un caz def. R. D., moştenire de la N.G. .

Mai arată pârâtele că, susţinerile reclamantei din cererea de chemare in judecata sunt neconforme cu adevărul, susţinând ca a formulat cerere de constatare nulitate absoluta parţiala a titlului de proprietate cu acordul tatălui sau def. R.C., împrejurare infirmată de către acesta (care trăia la acea dată) prin întâmpinarea depusa la dosarul …/2015 al J.M..

O altă împrejurare de natură să infirme susţinerile reclamantei din cererea de chemare in judecata este aceea că, pe titlul de proprietate nr. …./1994, apare suprafaţa de 700 m.p. şi locuinţa aflată pe acest teren, cumpărata de defunct, imobil care nu are nici o legătura cu locuinţa ce figurează in certificatul de moştenitor din anul 1975 al def., acea locuinţa fiind vândută de defunctul R.C. cu reclamanta, împrejurare recunoscută de reclamantă la interogatoriul luat in dosarul …/2015.

Mai mult decât atât, pârâtele arată că relaţiile dintre mama vitregă R.M. şi reclamantă au fost extrem de bune, aceasta crescând-o pe reclamanta ca pe copilul ei., nu au existat problema intre cele doua si cel puţin apare ca neverosimila susţinerea reclamantei că nu a avut cunoştinţa până in anul 2015 de faptul că pe titlul de proprietate apare numai tatăl său R.C., în condiţiile în care titlul de proprietate se afla în casă şi avea posibilitatea să-l vadă.

De asemenea, mai arată acestea că, şi împrejurarea ca reclamanta a aflat abia in anul 2015 că nu era trecuta pe titlul de proprietate, apare ca neverosimilă, aceasta având posibilitatea ca din anul 1994 si pana in anul 2015 sa afle acest aspect din chiar titlul de proprietate la care avea acces sau de la tatăl său, autorul R.C..

Din alt punct de vedere, mai susţin pârâtele, chiar dacă susţinerile reclamantei ar fi adevărate, deşi nu sunt ) iar terenul ar proveni de la defuncta sa mamă, R.D., prin faptul ca numai R.C., moştenitor al defunctei in calitate de soţ supravieţuitor, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in baza Legilor fondului funciar, terenurile i-ar fi aparţinut acestuia.

Astfel, si din acest punct de vedere acţiunea reclamantei apare ca lipsită de interes, constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate neprofitându-i în nici un mod, motivat de faptul ca nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, împrejurare constatată cu titlu definitiv şi intrată in puterea de lucru judecat, aşa cum rezulta din S.C.  …/….2016.

In ceea ce priveşte cererea de înscriere in fals formulată de reclamantă cu privire la înscrisurile intitulate cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, înregistrata sub nr. …/…..1991, precum şi actul extras copie registrul agricol, pârâtele solicită să fie respinsă, având in vedere următoarele considerente:

Conform art. 304 N.C.P.C. înscrierea in fals se poate face cel mai târziu la primul termen dupa prezentarea unui înscris folosit in proces, pe care partea îl denunţă ca fals.

Din redactarea textului de lege, rezultă că ne aflăm în faţa unui termen imperativ, iar sancţiunea nerespectarii termenului este decăderea.

De asemenea, solicită a se observa că înscrisurile denunţate de reclamantă ca false, au fost depuse de Comisia Locala …, in primul proces, la dosarul nr. …/2015, moment la care, reclamanta a luat cunoştinţa de aceste înscrisuri.

Susţin pârâtele că, înscrierea în fals putea fi făcută la termenul imediat următor, după depunerea la dosar a acestor înscrisuri, în acel dosar si nu după aproximativ 2 ani  de la data când partea a luat cunoştinţa de acestea.

Mai solicită a se observa că a intervenit decăderea părţii din dreptul de a denunţa ca falsuri înscrisurile invocate .

De altfel reclamanta nici nu-şi motivează cererea de înscriere in fals deşi, conform art. 304 al.l c.pr.civ . partea „este obligată să arate motivele pe care se sprijină ".

Fata de aceste considerente, în principal, pârâtele solicită admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat invocata, iar în subsidiar să se dea eficienţă juridică prezumţiei de lucru judecat şi să respingă acţiunea ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.

În drept, pârâtele au invocat disp. art. 205, 431, 432 N.C.P.C.

În cauză s-au administrat probatorii cu acte, au fost luate interogatoriile părţilor şi a fost audiat martorul reclamantei, M.M..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine, în fapt, următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul J.M. la data de … sub nr…./../2017, reclamanta P.I., în contradictoriu cu pârâţii G.I., R.M., Comisia Locală … şi Comisia Judeţeană Prahova, a solicitat să se constate nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. …/…..1994 emis pe numele R.C..

Pe cale de întâmpinare, pârâtele G.I. şi R.M. au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat.

În susţinerea excepţiei invocate, aceste pârâte au arătat că reclamanta a formulat in contradictoriu cu paraţii o acţiune in anularea parţiala si rectificarea Titlului de Proprietate Nr…./….1994, acţiune ce a fost înregistrata pe rolul J.M., sub nr. ../…/2015 şi în care s-a pronunţat Sentinţa Civila Nr. .. din ….2016 prin care a fost respinsă acţiunea, hotărâre rămasă definitivă prin respingerea apelului de către T.P. prin Decizia Civila Nr. … din ..2016.

Conform ari 431 N.c.p.c. "nimeni nu poate fi chemat in judecata de doua ori in aceeaşi calitate, in temeiul aceleiaşi cauze si pentru acelaşi obiect (i

Conform al. 2 al aceluiaşi articol " oricare dintre părţi poate opune lucrul judecat anterior într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

Faţă de textul de lege invocat si având in vedere identitatea de părţi, cauza si obiect, cu litigiul anterior judecat prin hotărârea mai sus enunţata, pârâtele au solicitat admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat.

Chiar dacă reclamanta, prin prezenta acţiune, a solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate , iar prin acţiunea anterioara a solicitat anulare si rectificarea aceluiaşi titlu de proprietate, pârâtele solicită a se observa că atât motivele de fapt, cat şi cele în drept ale acţiunilor sunt identice.

In condiţiile in care se va aprecia ca, intre cele doua cauze nu exista identitate de obiect sau de cauza, pârâtele solicită să se aibă în vedere efectul pozitiv al lucrului judecat şi prezumţia de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat, doctrina fiind constantă în a aprecia în sensul că, "oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

In acest caz, pârâtele apreciază că nu este necesară existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, aşa încât aceasta să nu poată fi contrazisa indiferent dacă aceasta rezolvare a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente."

Atât doctrina, cât şi practica judiciara sunt unanime in a aprecia ca "exista deopotrivă autoritate de lucru judecat nu doar atunci când vin in contradicţie dispozitivele hotărârilor judecătoreşti, dar si atunci când contradicţia operează între considerentele acestora, în sensul de a se nega, sau dimpotrivă de a se afirma ceea ce s-a negat anterior, asupra unei chestiuni litigioase, care a făcut obiect al dezbaterilor şi al verificării jurisdicţionale, lucrul judecat având si o funcţie pozitivă care impune judecăţii ulterioare respectarea unei chestiuni litigioase tranşate deja printr-o alta hotărâre, înzestrata cu autoritate de lucru judecat.

In condiţiile în care instanţa va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat, pârâtele solicită să se dea eficienţă juridică prezumţiei de lucru judecat în sensul de a avea în vedere considerentele Sentinţei Civile Nr. …/2016 a Judecătoriei Mizil din care rezultă fără putinţă de tăgada că reclamanta P.I. nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce formează obiectul titlului de proprietate a cărei nulitate absoluta se solicita.

In acest sens sunt şi considerentele Deciziei Civile nr. … din ….2016, hotărâre prin care s-a respins apelul formulat de reclamanta, reţinându-se că aceasta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si nici nu a mandatat o alta persoana in acest sens.

De asemenea T.Ph. în Decizia mai sus menţionata retine : "analizând toate actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. … din ….1994, observa ca defunctul R.C. a formulat in nume propriu cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere care a fost însoţita de actele de stare civila a acestui defunct. Astfel, din nici o proba administrata in acest dosar nu a reieşit ca defunctul R.C. ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in calitate de moştenitor al defunctei sale soţii, sau ca s-a comportat ca un mandatar al apelantei reclamante, pentru a fi in prezenta unui mandat tacit, a cărui dovada rezulta din executarea acestuia.

Tot T.Ph. reţine în considerentele deciziei împrejurarea ca "susţinerile apelantei reclamante referitoare la faptul ca terenurile arabile ale mamei, moştenite de la părinţii săi, au fost înscrise in C.A.P.- ul … in anul 1954 de către def. R.C., pe numele sau, sunt nefondate ".

Pârâtele solicită a se observa că motivele de fapt ale cererii de chemare in judecata sunt identice cu cele invocate in dosarul nr. …/2015 al Judecătoriei Mizil, soluţionarea acestora intrând deja in prezumţia de lucru judecat, astfel încât, solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată reţinând considerentele hotărârilor mai sus invocate.

Daca se va trece peste aceste excepţii, pe fondul cauzei, pârâtele solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată având in vedere următoarele considerente :

Reclamanta susţine in cererea de chemare in judecata ca, terenurile ce fac obiectul titlului de proprietate nr. …../1994 au aparţinut mamei sale R.D., fiind moştenite de la bunica sa N.G. decedată si înmormântată în … în septembrie 1953, terenurile fiind înregistrate la … pe numele lui R.C..

Mai arată pârâţii că reclamanta, în anul 1953, mama sa R.D., împreună cu bunica sa N.G. s-au mutat la …, impreuna cu terenurile, terenurile fiind trecute in C.A.P … de către acestea, împrejurare neconforma cu adevărul, asa cum vom dovedi prin înscrisurile depuse alăturat.

Pârâtele solicită a se observa că reclamanta se contrazice, susţinând ca mama sa, împreună cu N.G. s-au înscris in CAP … cu terenurile, desi arata că bunica sa a decedat in anul 1953, iar din Registrul Agricol eliberat de comuna …, rezultă cu certitudine că pe anii 1951-1954 defunctul R.C. figura înscris la rol cu terenuri, în anul 1954 cu 2,95 ha.

Din acelaşi registru rezultă ca în anii 1954 R.C. îi dădea fratelui sau R.G. suprafaţa de 0,80 ha., iar din anul 1955, acesta nu mai apare in Registrul Agricol al comunei …, intrucat terenurile au fost mutate in … .

Menţionează pârâtele că def. R.C. s-a eliberat din armata în data de 27 decembrie 1953 si tot el a formulat cerere de intrare in CAP aşa cum rezultă din înscrisurile depuse alăturat.

În condiţiile în care terenurile ar fi aparţinut def. N.G., ar fi trebuit ca şi fraţii def. R.D. sa formuleze cerere de reconstituire pentru aceste terenuri, lucru pe care nu l-au făcut, împrejurare din care rezultă că terenurile au aparţinut lui R.C. şi în nici un caz def. R.D., moştenire de la N.G. .

Mai arată pârâtele că, susţinerile reclamantei din cererea de chemare in judecata sunt neconforme cu adevărul, susţinând ca a formulat cerere de constatare nulitate absoluta parţiala a titlului de proprietate cu acordul tatălui sau def. R.C.n, împrejurare infirmată de către acesta (care trăia la acea dată) prin întâmpinarea depusa la dosarul …/2015 al J.M..

O altă împrejurare de natură să infirme susţinerile reclamantei din cererea de chemare in judecata este aceea că, pe titlul de proprietate nr. …/1994, apare suprafaţa de 700 m.p. şi locuinţa aflată pe acest teren, cumpărata de defunct, imobil care nu are nici o legătura cu locuinţa ce figurează in certificatul de moştenitor din anul 1975 al def., acea locuinţa fiind vândută de defunctul R.C.cu reclamanta, împrejurare recunoscută de reclamantă la interogatoriul luat in dosarul 1030/2015.

Mai mult decât atat, pârâtele arată că relaţiile dintre mama vitregă R.M. şi reclamantă au fost extrem de bune, aceasta crescând-o pe reclamanta ca pe copilul ei., nu au existat problema intre cele doua si cel puţin apare ca neverosimila susţinerea reclamantei că nu a avut cunoştinţa până in anul 2015 de faptul că pe titlul de proprietate apare numai tatăl său R.C., în condiţiile în care titlul de proprietate se afla în casă şi avea posibilitatea să-l vadă.

De asemenea, mai arată acestea că, şi împrejurarea ca reclamanta a aflat abia in anul 2015 că nu era trecuta pe titlul de proprietate, apare ca neverosimilă, aceasta având posibilitatea ca din anul 1994 si pana in anul 2015 sa afle acest aspect din chiar titlul de proprietate la care avea acces sau de la tatăl său, autorul R.C..

Din alt punct de vedere, mai susţin pârâtele, chiar dacă susţinerile reclamantei ar fi adevărate, deşi nu sunt ) iar terenul ar proveni de la defuncta sa mamă, R.D., prin faptul ca numai R.C., moştenitor al defunctei in calitate de soţ supravieţuitor, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in baza Legilor fondului funciar, terenurile i-ar fi aparţinut acestuia.

Astfel, si din acest punct de vedere acţiunea reclamantei apare ca lipsită de interes, constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate neprofitându-i în nici un mod, motivat de faptul ca nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, împrejurare constatată cu titlu definitiv şi intrată in puterea de lucru judecat, asa cum rezulta din S.C.  …/….2016.

In ceea ce priveşte cererea de înscriere in fals formulată de reclamantă cu privire la înscrisurile intitulate cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, înregistrata sub nr. 1453/15.03.1991, precum şi actul extras copie registrul agricol, pârâtele solicită să fie respinsă, având in vedere următoarele considerente:

Conform art. 304 N.C.P.C. înscrierea in fals se poate face cel mai târziu la primul termen dupa prezentarea unui înscris folosit in proces, pe care partea îl denunţă ca fals.

Din redactarea textului de lege, rezultă că ne aflăm în faţa unui termen imperativ, iar sancţiunea nerespectarii termenului este decăderea.

De asemenea, solicită a se observa că înscrisurile denunţate de reclamantă ca false, au fost depuse de Comisia Locala …, in primul proces, la dosarul nr. ../2015, moment la care, reclamanta a luat cunoştinţa de aceste înscrisuri.

Susţin pârâtele că, înscrierea în fals putea fi făcută la termenul imediat următor, după depunerea la dosar a acestor înscrisuri, în acel dosar si nu după aproximativ 2 ani  de la data când partea a luat cunoştinţa de acestea.

Mai solicită a se observa că a intervenit decăderea părţii din dreptul de a denunţa ca falsuri înscrisurile invocate .

De altfel reclamanta nici nu-şi motivează cererea de înscriere in fals deşi, conform art. 304 al.l c.pr.civ . partea „este obligată să arate motivele pe care se sprijină ".

Fata de aceste considerente, în principal, pârâtele solicită admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat invocata, iar în subsidiar să se dea eficienţă juridică prezumţiei de lucru judecat şi să respingă acţiunea ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.

La termenul de judecată de la data de …2017, instanţa a respins ca fiind neîntemeiată excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de către pârâtele G.I. şi R.M., motivat de faptul că, în speţa de faţă, nu există identitate de părţi, de obiect şi nici de motivare.

În urma analizei coroborate a datelor care rezultă din ansamblul probator administrat în cauză, cu susţinerile părţilor, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în speţă, instanţa urmează să aprecieze că acţiunea formulată de către reclamanta P.I. este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare :

Astfel, instanţa urmează să reţină că prezenta acţiune, ca motivare în fapt se referă la împrejurările concrete în care reclamanta a înmânat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparţinut mamei sale, R.D. şi bunicii sale materne, N.G., surorii sale, pârâta R.M., chiar în ziua în care aceasta a mers la sediul Primăriei comunei …, jud.Ph. când aceasta, la rândul său şi probabil şi în numele tatălui său, R.C. -, cerere depusă de la fila 9 a dosarului cauzei fiind în principiu formulată de către tatăl reclamantei şi al pârâtelor, R.C. şi al pârâtei R.M..

Instanţa va reţine că această cerere poartă însă o singură semnătură, indescifrabilă, care nu permite identificarea certă a persoanei care a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 2,15 hectare, respectiv R.C. (tatăl reclamantei P.I. şi al pârâtelor R.M. şi G.I.) sau pârâta R.M..

Pentru a se dovedi împrejurările certe ale înmânării de către reclamanta P.I. a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în nume propriu, către pârâta R.M., instanţa a prevenit şi a pus în discuţie necesitatea audierii unui martor -, martorul audiat fiind numita M.M., soră cu pârâtele G.I. şi R.M. pe linie maternă (nefiind rudă cu reclamanta P.I.).

Urmare a analizei declaraţiei acesteia, instanţa urmează să reţină faptul că, atât martorul M.M., sora pârâtelor G.I. şi R.M., cât şi reclamanta P.I. i-au înmânat în anul 1991 pârâtei R.M., care avea şi calitatea de agent poştal al comunei …, jud…., câte o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate chiar la locuinţa acestei pârâte, în împrejurarea în care atât reclamanta P.I., cât şi martorul veniseră special în vizită la domiciliul pârâtei R.M., tocmai pentru a-i înmâna această cerere specială.

A doua zi, de dimineaţă -, a mai relatat acelaşi martor, în condiţiile în care reclamanta P.I. a plecat către comuna …, jud.Ph., pârâta R.M. s-a întors de la Consiliul Local al comunei …, jud.Ph. şi i-a spus martorului M.M. că a lăsat cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, formulate de către reclamanta P.I. şi respectiv de către sora pârâtei, M.M., la consiliul local.

Instanţa va mai reţine şi împrejurarea că ulterior, la ora 10,30, a aceleiaşi zile, atât martora M.M., cât şi pârâta R.M., au mers împreună la sediul Consiliului Local al comunei …, jud.Ph. şi au semnat în două registre -, martora M.M. pentru depunerea cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul deţinut de autoarea sa, ca şi pentru renunţarea la a solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului deţinut de către bunicii materni.

Este important de reţinut, pe de o parte, faptul auzit în mod personal de către sora pârâtei R.M., în cursul aceleiaşi dimineţi şi anume afirmaţia clară a tatălui reclamantei, R.C. (şi respectiv tatăl pârâtelor) în sensul că reclamanta trebuie să ceară reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 2 hectare şi 16 arii care aparţinuseră mamei naturale şi respectiv bunicii materne a acesteia, dar şi pe de altă parte, afirmaţia martorului în sensul că tatăl reclamantei R.C., nu deţinea în nume propriu pe raza comunei … decât două pogoane de teren (fapt reţinut şi în menţiunile făcute în adresa nr…/…2018 emisă de Primăria comunei …, jud.Ph– fila 130).

Pe lângă aceste date care relevă în mod neechivoc faptul că pârâta R.M. (sora paternă a reclamantei P.I.) a ocultat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în mod cert de către aceasta  pentru terenul ce aparţinuseră bunicii sale materne, N.G. şi mamei sale, R.D., nedepunând-o la sediul Consiliului Local al comunei …, jud.Ph. în anul 1991, aşa cum a afirmat în faţa martorului M.M., instanţa urmează să aprecieze că demersurile făcute de către tatăl reclamantei, R.C. şi de către reclamanta P.I., în încercarea de a se încheia un contract de donaţie la notariat, cu un an anterior decesului acestuia şi când acesta era lucid, veneau în sprijinul reparării prejudiciului creat de către pârâta R.M. urmare a nedepunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, aşa cum s-a arătat mai sus, în mod cert înmânată de către reclamanta P.I. acesteia, în vederea depunerii la sediul Consiliului Local …, jud.Ph..

Instanţa va reţine că motivul pentru care reclamanta P.I. nu a mers să depună cererea de reconstituire a dreptului de proprietate personal la sediul Consiliului Local al comunei …, jud.Ph. a fost acela că stabilise anterior să meargă la ora 08,00 a aceleiaşi dimineţi, împreună cu mătuşa acesteia, în comuna Fulga şi în condiţiile în care, conform declaraţiei neechivoce a martorului M.M., pârâta R.M. îi dăduse de înţeles în mod cert reclamantei P.I. că va depune cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de către aceasta la Primăria comunei …, jud.Ph.-, fapt care nu s-a întâmplat, aşa cum rezultă şi din lipsa oricărei evidenţe sau hotărâri care putea fi luată de către pârâta Comisia Locală …, jud.Ph..

În ceea ce priveşte dreptul de proprietate asupra terenurilor preluate la data mutării familiei … din comuna …, jud.Ph., în comuna …., jud.Prahova, instanţa urmează să reţină faptul că în mod cert, din suprafaţa de 2,95 hectare cu care capul familiei, R.C., figura la rolul agricol, 0,70 hectare i-a cedat fratelui acestuia, R.G., iar restul (2,05 hectare teren arabil – nota instanţei, întrucât restul era teren intravilan) au fost preluaţi de CAP …, aşa cum reiese în mod neechivoc din fişa Registrului Agricol referitor la anii 1951-1954.

Este de asemenea important de reţinut faptul că în aceeaşi fişă a Registrului Agricol figura şi bunica reclamantei, numita N.G., deci soacra numitului R.C. -, aspect care, alături de răspunsul la interogatoriu al reclamantei, va conduce instanţa că nu numai suprafaţa de 12,5 hectare arabil care revenise mamei reclamantei, R.D. în urma partajului soluţionat prin Cartea de Judecată Civilă nr…/..1951 pronunţată de J.P.M., dar şi restul de teren până la 2,05 hectare şi care îi aparţinuse bunicii materne N.G., fusese „transcris” şi deci, fusese introdus în C.A.P. …, ca localitate în care se mutase nu numai R.C. şi prima sa soţie, R.D., fiica acestora P.I., dar şi soacra lui R.C. (ştiut fiind faptul că membrii cooperatori introduceau terenul în C.A.P.-ul localităţii unde urmau să locuiască şi să lucreze).

De altfel, din Adresa nr.3102/04.12.2017 emisă de Primăria comunei …, jud.Prahova, depusă la fila 100 a dosarului cauzei., rezultă în mod neîndoielnic că bunica reclamantei şi respectiv mama acesteia, N.G. şi R.D. nu s-au înscris în CAP …, deoarece acesta a luat fiinţă în anul 1962, deci ulterior mutării familiei  în comuna …, jud.Prahova, care a avut loc în anul 1953 sau 1955 (a se vedea conţinutul întrebării nr.9 din interogatoriul luat de către pârâte reclamantei P.I.).

Nu în ultimul rând, instanţa va reţine faptul că pârâta R.M. a arătat în răspunsurile sale la interogatoriu faptul că nu cunoaşte de unde provine terenul în suprafaţă de 2,05 hectare reconstituit în favoarea soţului său, R.C., indicat în Titlul de proprietate nr…./….1994, alături de menţiunea că ştia doar că acesta este proprietar şi faptul că nu cunoaşte că singura suprafaţă de teren moştenită şi la care avea dreptul era cea de 1,05 hectare ce aparţinuse mamei acesteia, R.I..

Având în vedere datele reţinute în urma analizei declaraţiei martorului M.M. şi cele deja reţinute de instanţă în urma analizei actelor dosarului, instanţa urmează să înlăture apărările pârâtelor din întâmpinarea pe care au depus-o la dosarul cauzei.

În lumina acestor considerente, în baza disp.art.III alin.1, lit.a din Legea nr.18/1991 republicată, aplicabile în continuare, instanţa urmează să admită acţiunea ca fiind deplin întemeiată.

Ca urmare, instanţa va constata nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr…/….1994 emis în favoarea tatălui reclamantei R.C. şi ca urmare, dispune emiterea a două titluri de proprietate distincte, astfel :

1.- unul în favoarea tatălui reclamantei, R.C. şi în favoarea reclamantei P.I., cu autoare defunctă proprietară a suprafeţei de 12,5 hectare teren arabil, R.D. şi

2.- alt titlu de proprietate în favoarea reclamantei P.I., cu autoare defunctă proprietară a suprafeţei de 0,80 hectare teren arabil, N.G., bunica reclamantei.

În baza disp.art.5 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr.890/2005 instanţa va obliga Comisia Locală …, jud.Prahova să întocmească documentaţia necesară în vederea emiterii celor două titluri de proprietate şi obligă Comisia Judeţeană Prahova la emiterea celor două titluri de proprietate pentru suprafeţele de teren indicate mai sus.

Instanţa va lua act de aceea că reclamanta a declarat că urmează să solicite cheltuielile de judecată pe cale separată.

Întocmit,

Judecător Popescu Anghelina

Domenii speta

Spete similare