Revendicare imobiliara

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind cererea formulată de reclamanţii T.N. şi T.V., în contradictoriu cu pârâţii V.T.F., V.T.M. şi V.T.M. jr., având ca obiect revendicare imobiliară.

În lipsa părţilor.

Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de şedinţă din data 16.11.2017, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea hotărârii pentru termenul de 23.11.2017, respectiv 07.12.2017 şi pentru termenul de astăzi, 14.12.2017, încheieri care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 24.02.2016 şi înregistrată sub nr. ..., reclamanţii T.N. şi T.V. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii V.T.F. şi V.T.M. jun., instanţei să dispună:

- obligarea pârâţilor să recunoască dreptul său de proprietate şi să le lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de teren de 61 m (40,8 x 1,5), fâşie de teren pe care a acaparat-o din proprietatea sa, situată pe latura de vest a imobilului teren înscris în CF nr. 53755 S.M., nr. cad. 2703,

- stabilirea liniei de hotar între proprietăţile lor conform limitelor prevăzute în CF nr. 50672 S.M., nr. cadastral 50672, nr. crt. Al (teren aflat în proprietatea pârâţilor) şi CF nr. 53755 S.M. (teren aflat în proprietatea reclamanţilor) conform planului de amplasament şi delimitarea a imobilului (între punctele 04-08 din plan).

- obligarea pârâţilor să demoleze gardul ce desparte proprietatea reclamanţilor de terenul pe care îl ocupa pârâţii fără drept, iar în situaţia în care pârâţii nu sunt de acord, solicităm a fi împuterniciţi a o face ei, reclamanţii, pe cheltuiala pârâţilor,

- cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare s-a arătat că, la data de 31.10.2014 au cumpărat terenul intravilan în suprafaţă de 1031 m2 situat în loc. S.M., jud. Mureş, înscris în CF  nr. 53777 - S.M., nr. crt. Al, nr. cad. 2703, conform contractului de vânzare cumpărate autentificat prin încheierea nr. 1240/31.10.2014 a BNP C.D.A..

Cererea formulată către OCPI Mureş pentru actualizare informaţii tehnice, respectiv notarea planului de amplasament şi delimitare a imobilului, necesară în vederea obţinerii unor autorizaţii de construcţie, a fost respinsă constatându-se o suprapunere pe latura de vest imobilul trecut în CF nr. 50672. Suprapunerea a fost constatată şi de reprezentanţii OCPI Mureş care la data de 13.11.2015 s-au deplasata la faţa locului, gardul cere delimitează proprietăţile fiind construit de către pârâţi la distanţă de aproximativ l,5m de linia care demarchează hotarul dinte cele două proprietăţi, aşa cum apare în cărţile funciare ale celor două imobile (punctele 3-5 din planul din CF nr. 50672 şi punctele 04- 08 din planul de amplasament şi delimitarea imobilului din CF nr. 53755), spre interiorul proprietăţii.

Au luat legătura cu pârâtul V.T.F., acesta recunoscând faptul că delimitarea fizică a imobilului deţinut nu corespunde cu datele din cartea funciară, dar a refuzat soluţionarea pe cale amiabilă a delimitării imobilelor motivând că sunt mai multe imobile în zonă care nu respectă înscrierile din cartea funciară.

Apreciază valoarea obiectului cererii, respectiv a fâşiei de teren în suprafaţă de 61 m ca fiind de 2.152,50 lei conform Catalogului privind valoarea de circulaţie a proprietăţilor imobiliare pentru anul 2015, actualizate pentru anul 2016 pentru judeţul Mureş, valoare cu puţin peste valoarea cu care au cumpărat terenul, conform contractului de vânzare cumpărare din 2014.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 563, 566 Cod civil.

Pârâţii au depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care solicită cu privire la cererea de chemare în judecată: respingerea ca neîntemeiată a cererii, admiterea cererii reconvenţionale formulate de către pârâţi - reclamaţi reconvenţionali, stabilirea liniei de hotar dintre imobilul proprietatea lor cu nr. cad. 50672 din CF 50672-S.M., respectiv imobilul proprietatea reclamanţilor iniţiali, cu nr. cad. 2703 înscris în CF nr. 53755-S.M. pe linia actualului gard existent între cele două proprietăţi, obligarea reclamanţilor iniţiali la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare s-a arătat că aşa cum au arătat şi reclamaţii iniţiali, ei sunt proprietarii imobilului cu nr. cad. 2703 înscris în CF 53755-S.M., iar ei, sunt proprietari ai imobilului cu nr. cad. 50672 din CF 50672-S.M. (imobilul proprietatea lor fiind în prezent cu construcţii ridicate pe bază de autorizaţie de construcţie, iar imobilul proprietatea reclamanţilor iniţiali fiind un teren neconstruit).

Imobilul proprietatea lor este înscris în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară, geometria acestuia apărând trecut în planul cadastral.

Imobilul proprietatea reclamanţilor iniţiali nu este înscris în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară, cererea lor în urma căreia imobilul lor ar fi fost înscris în acest sistem fiind respinsă prin încheierea de respingere nr. 70544/2015 a OCPI Mureş.

Ambele imobile s-au format faptic prin actul de dezmembrare şi ieşire din indiviziune autentificat sub nr. 2307 din 24 octombrie 2008 autentificat la BNP C.D., conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului întocmit de inginer M.R., plan ce a făcut parte din documentaţia vizată sub nr. 54905 din 02.09.2008. care documentaţie a făcut parte integrantă din actul de dezmembrare şi ieşire din indiviziune mai înainte amintit. 

Acest plan conţine lungimile şi lăţimile tuturor parcelelor formate prin amintitul act, inclusiv lungimea şi lăţimea imobilului subsemnaţilor pârâţi, cât şi lungimea şi lăţimea imobilului reclamanţilor iniţiali, cu observarea faptului că pe partea opusă de învecinare a proprietăţii subsemnaţilor pârâţi cu proprietatea reclamanţilor, imobilul lor începe de la un drum format prin amintitul act de dezmembrare, drum a cărei poziţie faptică din teren nu poate fi contestat (menţionăm în acest context că vechiul număr cad. al imobilului lor era potrivit actului de dezmembrare amintit nr. cad. 2702).

Cu ocazia actului de dezmembrare, parcelele formate au fost şi individualizate faptic prin punere de ţăruş, iar gardul actual despărţitor dintre proprietăţile subsemnaţilor pârâţi, respectiv ale reclamanţilor, s-a ridicat, în anul 2008, exact pe linia semnelor de hotar puse în urma dezmembrării şi cu respectarea măsurilor, rezultând din documentaţia parte integrantă a actului de dezmembrare, referitoare la lungimea şi lăţimea imobilului subsemnaţilor reclamanţi.

Arată de asemenea că ridicarea gardului pe aliniamentul şi actual al acestuia (neschimbat de la data ridicării gardului) s-a făcut în condiţiile inexistenţei vreunei opuneri sau obiecţiuni din partea foştilor proprietari ai imobilului cu nr. cad. 2703, actualmente proprietatea reclamanţilor.

Acest gard fiind ridicat exact pe linia reală de hotar dintre proprietăţile învecinate ale subsemnaţilor pârâţi, respectiv ale reclamanţilor iniţiali, se impune a se stabili linia de hotar dintre aceste două proprietăţi pe aliniamentul acestui gard şi nicidecum pe vreun alt aliniament solicitat de către reclamanţi (legat de problema stabilirii liniei de hotar, în ipoteza în care instanţa va vedea în actul de dezmembrare şi ieşire din indiviziune autentic nr. 2307 din 2008 autentificat la BNP C.D., şi o convenţie implicită de stabilire de linie de hotar la care au consimţit antecesorii cu titlu particular ai subsemnaţilor pârâţi, cât şi ai reclamaţilor iniţiali - deci persoanele de la care părţile litigante au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor învecinate, atunci o atare convenţie trebuie considerată ca fiind opozabilă şi părţilor litigante, cu consecinţa posibilităţii reţinerii faptului că linia de hotar este stabilită convenţional, acest lucru făcând fără obiect cererile părţilor litigante formulate pentru stabilirea liniei de hotar).

Tot aşa, faţă de împrejurarea că subsemnaţii pârâţi nu folosim nimic din imobilul proprietatea reclamanţilor se impune şi respingerea cererii lor de revendicare, precum şi de obligare a lor de a demola actualul gard (în ceea ce priveşte solicitarea autorizării eventuale a reclamanţilor ca în ca de refuz din partea noastră ei să poată să demoleze gardul pe cheltuiala noastră, apreciem a fi şi o solicitare inadmisibilă, în condiţiile în care, în opinia noastră o asemenea autorizare se poate da în condiţiile legislative de faţă doar în condiţiile art. 903 Noul Cod procedură civilă  şi doar în faza de executare silită a eventualei obligaţii de a face dispuse sub forma obligării lor la demolarea gardului).

De altfel, în condiţiile în care reclamaţii iniţiali în mod faptic deţin întreaga suprafaţă de teren de 1031 mp cumpărată de către ei prin contractul autentic nr. 1240 din 31 octombrie 2014 autentificat la BNP C.D.A., respectiv în condiţiile în care pârâţii au în posesie exact ceea ce le-a revenit în urma actului de dezmembrare nr. 2307 din 2008 (exact în limitele şi cu dimensiunile din documentaţia parte integrantă din anexa actului de dezmembrare nr. 2307 din 2008), cred că problema reclamanţilor în realitate nu este faptul că ei au folosit ceva faptic din imobilul proprietatea lor, ci faptul că, din cauze necunoscute, probabil o suprapunere virtuală, ei nu au reuşit să se înscrie în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară şi nu au reuşit să-şi poziţioneze imobilul în planul cadastral (planul stereografic 1970).

Însă, în această situaţie ceea ce ei ar trebui să facă nu este o acţiune în revendicare întrucât eventuala admitere a acesteia tot nu scoate total sau parţial imobilul lor din sistemul integrat de cadastru şi de publicitate imobiliară şi planul cadastral, ca atare ei nici în aceste condiţiuni nu ar putea să se înscrie în planul cadastral cu geometria imobilului lor şi nici nu ar putea să se înscrie în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 555, 556 Noul Cod civil; art. 451 şi urm. Noul Cod procedură civilă.

Reclamanţii au depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea apărărilor din întâmpinarea depusă de pârâţi ca neîntemeiată.

Nedepunerea înscrisurilor pe care se sprijină cererea reconvenţională (conform art. 206 alin. 2 Cod procedură civilă, cu referire la art. 149 şi 150 Cod procedură civilă):

Deşi în cuprinsul întâmpinării şi cererii reconvenţionale sunt invocate mai multe înscrisuri solicitate a fi administrate ca probe (actul de dezmembrare şi ieşire din indiviziune autentic nr. 2307/24.10.2008 autentificat la BNP C.D. şi documentaţia parte integrantă a actului, contract de vânzare cumpărare autentic nr. 1694/15.09.2009 autentificat de BNP C.D., documentaţia în baza căreia imobilul pârâţilor a fost înscris în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară şi înscrisuri legate de ridicarea construcţiilor pe imobilul proprietatea pârâţilor) aceste înscrisuri nu ne-au fost comunicate fiindu-ne încălcat astfel dreptul la apărare. Dacă aceste înscrisuri nu au fost depuse odată cu întâmpinarea şi cererea reconvenţională invocă decăderea pârâţilor - reclamanţilor reconvenţionali din dreptul de a mai propune probe (conform art. 205 alin.2 lit.e, art. 194 lit.e, art. 150, art. 292 Cod procedură civilă).

Nu contestă documentaţia care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate al pârâţilor în CF 50672- S.M. ci contestă construirea gardului dintre proprietăţi prin nerespectarea delimitărilor prevăzute în cărţile funciare iar prin aceasta pârâţii - reclamanţi reconvenţionali acaparând o fâşie de teren de l,5m din proprietatea lor (60mp).

Prin măsurătorile efectuate în momentul verificării cererii de notare a planului de amplasament şi delimitare a imobilului, necesară în vederea obţinerii unor autorizaţii de construcţie, OCPI Mureş a constatat, prin măsurătorile efectuate de topografii proprii, faptul că pe terenul lor este construit un gard şi pentru acest lucru a fost respinsă cererea formulată de ei. Dacă acel gard ar fi fost construit pe limita de demarcaţie prevăzută în cărţile funciare nr. 50672 - S.M. şi nr. 53755 - S.M. cerere nu ar fi fost respinsă.

Mai mult, faptul că pârâţii nu au respectat documentaţia cadastrală în momentul construirii gardului reiese inclusiv din faptul că pârâţii au formulat cerere reconvenţională prin care solicită stabilirea liniei de hotar pe linia actualului gard.

Dacă susţinerile pârâţilor - reclamanţi reconvenţionali conform cărora au construit gardul în mod legal, pe linia de demarcaţie a proprietăţilor, „pe linia reală de hotar”, aşa cum prevăd documentaţiile cadastrale invocate, cererea reconvenţională ar fi total lipsită de interes: ar solicita stabilirea unei situaţii care deja ar exista.

De asemenea, deşi susţin că au respectat delimitarea terenurilor aşa cum a fost realizată de inginerul M.R. în documentaţia care a stat la baza întabulării dreptului de proprietate, pârâţii invocă şi o înţelegere între proprietarii imobilelor din anul construirii gardului (2008), înţelegere în baza căreia au construit gardul pe locaţia actuală. Şi aceste susţineri contrazic pretenţiile pârâţilor - reclamanţi reconvenţionali şi susţin pretenţiile noastre deoarece recunosc implicit construirea gardului pe un teren care nu le aparţine.

Pretinsa înţelegere între proprietarii din anul 2008, anul în care a fost construit gardul, nu poate fi luată în considerare deoarece pentru a transmite un drept de proprietate asupra unui teren, aşa cum susţin pârâţii - reclamanţi reconvenţionali, este necesar să fie încheiat un contract sun formă autentică.

Lipsa pretinsei înţelegeri între proprietarii de la acel moment rezultă din faptul că pârâţii au înţeles să solicite proba testimonială cu martori despre care nu ştim ce legătură au cu fondul cauzei dar nu au solicitat audierea, în calitate de martori, a foştilor proprietari ai imobilul deţinut în prezent de noi, deşi cunoşteau numele acestora inclusiv din înscrisurile depuse de către noi odată cu cererea de chemare în judecată. Lipsa oricărei astfel de înţelegeri rezultă şi din contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr. 1240/31.10.2014 a BNP C.D.A. în care vânzătorii declară că imobilul este liber de orice sarcini şi, mai mult, în cazul în care foştii proprietari (vânzătorii) ar fi cedat dreptul de proprietate asupra unei părţi din imobil sau un dezmembrământ al dreptului de proprietate acest fapt nu se putea face decât prin act autentic şi ar fi fost menţionat în carte funciară a imobilului fapt ce nu s-a întâmplat.

Dreptul de proprietate asupra terenurilor se transmite doar prin înscris autentic, potrivit art.2 din titlul X din Legea nr. 247/2005, în vigoare la momentul încheierii presupusei înţelegeri. Potrivit acestui text legal, actele juridice care au ca obiect înstrăinarea de terenuri şi care nu sunt încheiate în formă autentică, sunt lovite de nulitate absolută.

În ceea ce priveşte inadmisibilitatea cererii de autorizare a reclamaţilor la dărâmarea gardului construit pe terenul nostru, în cazul refuzului pârâţilor de al dărâma, invocată de pârâţi, care arată că o astfel de cerere poate fi formulată doar în condiţiile art. 903 C.pr.civ. şi doar în faza de executare silită, arătăm că este neîntemeiată şi această apărare iar netemeinicia reiese însăşi din prevederile art. 903 C.pr.civ. şi art. 1528 C.civ. Astfel, în baza acestor prevederi legale pentru executarea silită în natură a obligaţiei de a face sau a nu face este necesar un titlul executoriu iar prin cererea formulată de noi şi care face obiectul acestei cauzei urmărim tocmai obţinerea unui titlu executoriu în baza căruia să putem desfiinţa construcţia în cazul în care pârâţii refuză acest lucru.

Sunt neîntemeiate şi susţinerile pârâţilor conform cărora în prezent deţinem întreaga suprafaţă de tem menţionată în CF nr. 53777 - S.M., nr. crt. Al, nr. cad. 2703, respectiv suprafaţa de 103Im2 cumpărată prin contractul autentic nr. 1240/31.10.2014. Aşa cum rezultă din Planul de amplasament şi delimitare imobil executat de A.T. SRL, confirmat de persoane autorizate ANCPI (A.G.), Plan de amplasament şi delimitare imobil întocmit de ing. M.A.M. şi de măsurătorile efectuate de reprezentanţii OCPI Mureş care la data de 13.11.2015 s-au deplasat la faţa locului, gardul care delimitează proprietăţile a fost construit de către pârâţi la distanţă de aproximativ 1,5m de linia care demarchează hotarul dintre cele două proprietăţi, aşa cum apare în cărţile funciare ale celor două imobile (punctele 3-5 din planul din CF nr. 50672 şi punctele 04-08 din planul de amplasament şi delimitarea imobilului din CF nr. 53755), spre interiorul proprietăţii noastre. Astfel suprafaţa de teren aflată în proprietatea noastră a fost diminuată prin fapta pârâţilor cu o suprafaţă de 60 m2. Este adevărat că terenurile aflate la limitele nordice şi estice ale proprietăţii lor nu sunt delimitate dar nu pot să extindă limitele proprietăţii peste ceea ce au cumpărat şi figurează în CF nr. 53777 - S.M. deoarece ar încălca dreptul de proprietate al vecinilor.

In drept, s-au invocat dispoziţiile art. 205 alin.2, lit.e), art. 194 lit.e), art. 150, art. 292 Cod procedură civilă, art. 309 Cod procedură civilă, art. 903 Cod procedură civilă, art. 1528 Cod civil.

Reclamanţii au depus la dosar întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care au solicitat respingerea cererii reconvenţionale ca neîntemeiată.

De asemenea a invocat excepţia netimbrării cererii reconvenţionale:

Având în vedere că odată cu întâmpinarea şi cererea reconvenţională nu le-au fost comunicate alte înscrisuri, nu ştie dacă pârâţii au depus dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru cererea reconvenţională astfel încât invocă excepţia netimbrării acestei cereri (cf. art. 8 alin. 1 lit. c) şi art. 34 alin.3 din OG. nr. 80/2013).

Nedepunerea înscrisurilor pe care se sprijină cererea reconvenţională (conform art. 206 alin. 2 Cod procedură civilă, cu referire la art. 149 şi 150 Cod procedură civilă):

Deşi în cuprinsul întâmpinării şi cererii reconvenţionale sunt invocate mai multe înscrisuri solicitate a fi administrate ca probe (actul de dezmembrare şi ieşire din indiviziune autentic nr. 2307/24.10.2008 autentificat la BNP C.D. şi documentaţia parte integrantă a actului, contract de vânzare cumpărare autentic nr. 1694/15.09.2009 autentificat de BNP C.D.. documentaţia în baza căreia imobilul pârâţilor a fost înscris în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară şi înscrisuri legate de ridicarea construcţiilor pe imobilul proprietatea pârâţilor) aceste înscrisuri nu ne-au fost comunicate fiindu-ne încălcat astfel dreptul la apărare. Dacă aceste înscrisuri nu au fost depuse odată cu întâmpinarea şi cererea reconvenţională invocăm decăderea pârâţilor - reclamanţilor reconvenţionali din dreptul de a mai propune probe.

Nu contestă documentaţia care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate al pârâţilor în CF 50672- S.M. ci contestă construirea gardului dintre proprietăţi prin nerespectarea delimitărilor prevăzute în cărţile funciare iar prin aceasta pârâţii - reclamanţi reconvenţionali acaparând o fâşie de teren de l,5m din proprietatea lor (60mp).

Prin măsurătorile efectuate în momentul verificării cererii de notare a planului de amplasament şi delimitare a imobilului, necesară în vederea obţinerii unor autorizaţii de construcţie, OCPI Mureş a constatat, prin măsurătorile efectuate de topografii proprii, faptul că pe terenul lor este construit un gard şi pentru acest lucru a fost respinsă cererea formulată de ei. Dacă acel gard ar fi fost construit pe limita de demarcaţie prevăzută în cărţile funciare nr. 50672 - S.M. şi nr. 53755 - S.M. cerere nu ar fi fost respinsă.

Mai mult, faptul că pârâţii nu au respectat documentaţia cadastrală în momentul construirii gardului reiese inclusiv din faptul că pârâţii au formulat cerere reconvenţională prin care solicită stabilirea liniei de hotar pe linia actualului gard.

Dacă susţinerile pârâţilor - reclamanţi reconvenţionali conform cărora au construit gardul în mod legal, pe linia de demarcaţie a proprietăţilor, „pe linia reală de hotar”, aşa cum prevăd documentaţiile cadastrale invocate, cererea reconvenţională ar fi total lipsită de interes: ar solicita stabilirea unei situaţii care deja ar exista.  Admiterea cererii reconvenţionale prin care să constate că linia de hotar ar fi pe linia actualului gard şi nu pe linia prevăzută în documentaţiile topografice ar duce implicit la recunoaşterea pretenţiilor formulate de noi prin cererea introductivă.

Ori pârâţii au construit gardul pe linia de hotar aşa cum a fost stabilită în căi ţi le funciare (situaţia în care cererea reconvenţională este lipsită de interes) ori au construit gardul pe altă linie, pe ternul proprietatea noastră (fapt constat prin măsurătorile efectuate persoane autorizate ANCPI - Plan de încadrare în localitate executat de …. SRL. confirmat de persoane autorizate ANCPI şi de reprezentanţii OCPI Mureş - încheierea de respingere nr. 70544/03.12.2015 şi Referatul nr. 70544/27.11.2015) şi atunci este întemeiată cererea formulată de noi, reclamanţii.

In ceea ce priveşte probele şi mijloacele de probă solicitate de pârâţi - reclamanţi reconvenţionali arată următoarele:

Referitor la interogatoriul „reclamanţilor iniţiali” arătăm că nu ştim ce înseamnă „reclamanţi iniţiali”. Dacă se referă la persoanele de la care am dobândit dreptul de proprietate (vânzătorii din contract de vânzare cumpărare nr. 1240/31.10.2014) aceşti pot fi audiaţi doar în calitate de martori, iar dacă se referă la noi, reclamanţii, arătăm că locuim la aproximativ 400 km de Târgu Mureş iar prezenţa noastră ar implica eforturi fizice şi materiale. Nu considerăm că astfel de probă, cu interogatoriul nostru, este utilă cauzei atât timp cât temeinicia cererilor formulate de noi reiese cu prisosinţă din înscrisurile depuse cu cererea de chemare în judecată şi probabil şi din înscrisurile invocate de pârâţi.

Se solicită audierea în calitate de martor a trei persoane dar nu se menţionează teza probatorie, starea de fapt despre care au cunoştinţă aceste persoane. în principiu ne opunem audierii martorilor propuşi care nu au legătură cu cele două proprietăţi şi nu vedem cum declaraţiile martorilor pot duce la soluţionarea cauzei atât timp cât în discuţie este un drept de proprietate asupra unui imobil (teren), probat prin înscrisuri iar conform art. 309 alin 3 C.pr.civ. „este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă”, pârâţii neinvocând niciunul dintre cauzele prevăzute la punctele 1-6 ale alin. 4 al aceluiaşi articol.

Prin solicitarea celor probei testimoniale şi a interogatoriul „reclamanţilor iniţiali” pârâţii doresc doar o tergiversare a procesului.

În referire la proba cu înscrisurile solicitate de pârâţi, considerăm că din cuprinsul lor va rezulta temeinicia acţiunii noastre iar, în cazul în care vor fi depuse la dosar, solicităm a ne fi comunicate pentru respectarea principiului egalităţii de arme şi a principiului contradictorialităţii. Prin depunerea lor la termenul de judecată, având în vedere că probabil nu vom fi prezenţi, vor fi încălcate principiile arătate şi dreptul lor la apărare.

In drept, invocă dispoziţiile legale menţionate în cuprinsul întâmpinării la cererea reconvenţională.

Reclamanţii au depus la dosar note de şedinţă prin care au reiterat în esenţă aceleaşi aspecte ca şi cele arătate în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi a răspunsului la întâmpinare.

Reclamanţii au depus la dosar note de şedinţă prin care au arătat că renunţă la administrarea probelor cu interogatoriul pârâţilor şi expertiza tehnică; solicită respingerea probelor solicitate de pârâţi-reclamanţi reconvenţional, respectiv proba testimonială şi interogatoriul reclamanţilor.

În ceea ce priveşte renunţarea la administrarea probelor cu interogatoriul pârâţilor-reclamanţi reconvenţionali şi expertiza tehnică în specialitatea topografie, consideră că înscrisurile depuse până la acest moment la dosar (cele depuse odată cu cererea de chemare în judecată şi cele depuse de OCPI Mureş respectiv documentaţia cadastrală pentru ambele imobile) sunt suficiente pentru a proba temeinicia cererii.

Astfel, în Memoriul Tehnic realizat de A.T. SRL, confirmat de persoane autorizate ANC PI (lila 150), se poate observa faptul că zidul (gardul) care delimitează proprietatea pârâţilor (partea de est) de proprietatea noastră, a reclamanţilor, nu este construit pe linia de hotar (notată cu punctele 04-08) aşa cum reiese din toate documentele depuse de OCPI Mureş, documente care se referă la ambele proprietăţi. 

Astfel punctul 04 clin documentaţia depusă odată cu cererea de chemare în judecată şi din Planul de amplasament realizat de A.T.SRL, confirmat de persoane autorizate ANCP1 are aceleaşi coordonate „x” şi „y” cu pct. 117 din Planul de amplasament şi delimitare a imobilului din documentaţia OCP1 Mureş (fila 02), respectiv „x” are coordonatele 565084,50 iar „y” coordonatele 465316,55. Punctul 08 din Planul de amplasament realizat de A.T. SRL, confirmat de persoane autorizate ANCPI, are aceleaşi coordonate „x" şi „y” cu pct. 032 din Planul de amplasament şi delimitare a imobilului din documentaţia OCP1 Mureş (11lele 92, 151), respectiv „x are coordonatele 565122,86 iar „y1' coordonatele 465330,68.

La filele 91 şi 148 din dosar se află lista cu punctele şi coordonatele folosite în momentul dezmembrării terenului şi formării loturilor actuale, iar această listă confirmă coordonatele arătate mai sus.

Rezultă astfel că toată documentaţia depusă de OCPI, la solicitarea instanţei, pentru cele două imobile, confirmă situaţia de fapt prezentată de noi reclamanţii, respectiv faptul că pârâţii reclamanţi reconvenţionali nu au respectat limitele proprietăţii, aşa cum a fost intabulată în CF, şi au construit gardul pe latura estică a proprietăţii depăşit suprafaţa de teren deţinută cu l,5m, pe toată lungimea suprafeţei.

În motivarea cererii reconvenţionale formulată de pârâţi se arată că imobilul din proprietatea lor este înscris în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară aşa cum este prevăzut în planul de amplasament şi delimitare a imobilului întocmit de inginer M.R., plan ce a făcut parte din documentaţia vizată sub nr. 54905 din 02.09.2008, iar gardul despărţitor dintre proprietăţile pârâţilor şi reclamanţilor a fost pus exact pe linia semnelor de hotar puse in urma dezmembrării cu respectarea măsurătorilor care au rezultat din documentaţia parte integrantă a actului de dezmembrare.

Din documentaţia depusă de OCPI Mureş, aşa cum am arătat şi mai sus, reiese tocmai faptul că nu au fost respectate măsurătorile din documentaţia parte integrantă a actului de dezmembrare. Dacă s-ar fi respectat măsurătorile, gardul despărţitor dintre proprietăţile pârâţilor şi ale reclamanţilor trebuia construit pe linia ce uneşte punctele 117 şi 032 (punctele 04-08 din documentaţia depusă).

Faptul că acest gard nu a fost construit pe această linie rezultă chiar din formularea cererii reconvenţionale de către pârâţi - reclamanţi reconvenţionali, care solicită ca instanţa să stabilească o nouă linie de hotar, pe linia pe care a fost construit gardul.

Aşa cum a arătat şi prin cererea de chemare în judecată, întâmpinarea la cererea reconvenţională, răspuns la întâmpinare şi notele scrise, noi, reclamanţii, nu am contestat documentaţia cadastrală sau cărţile funciare în care sunt intabulate drepturile de proprietate ale noastre sau ale pârâţilor ci am arătat că acestea nu au fost respectate de pârâţi când au construit gardul, acaparând suprafaţa de teren de 61 mp (40,8x1,5), din proprietatea lor, suprafaţă situată pe latura de vest a imobilului teren înscris în CT nr. 53755 S.M., nr. cad. 2703.

In ceea ce priveşte proba cu interogatoriu, pe lângă motivele arătate în răspunsul la întâmpinare, considerăm că nu este utilă cauzei atât timp cât temeinicia cererilor formulate de noi reiese cu prisosinţă din înscrisurile depuse cu cererea de chemare în judecată şi cele depuse de OCP1 Mureş la solicitarea instanţei. Considerăm că lipsa noastră nu poate 11 considerată un refuz de a răspunde la interogatoriu sau o lipsă nemotivată, astfel încât nu se poate face aplicarea art. 358 Cod procedură civilă, mai ales că nu există (nici la dosar şi în altă parte) o probă, un începui de dovadă sau măcar un fapt care să poată duce la aplicarea unei prezumţii în favoarea susţinerilor pârâţilor-reclamanţi reconvenţional.

Aşa cum au arătat şi anterior, prin răspunsul la întâmpinare, se opun audierii martorilor propuşi care nu au legătură cu cele două proprietăţi şi nu vedem cum declaraţiile martorilor pot duce la soluţionarea cauzei atât timp cât în discuţie este un drept de proprietate asupra unui imobil (teren), drept probat prin înscrisuri, iar conform art. 309 alin 3 C.pr.civ. „este inadmisibilă proba cu martori dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere forma scrisă”, pârâţii neinvocând niciunul dintre cauzele prevăzute la punctele 1-6 ale alin. 4 al aceluiaşi articol.

Toate aceste cereri de administrare a unor probe, neconcludente, duc doar la o tergiversare a procesului, fapt nedorit de noi deoarece, deşi am cumpărat terenul în urmă cu peste doi ani, nu putem demara construcţia unei locuinţe în lipsa clarificării situaţiei juridice a întregii suprafeţe.

Reclamanţii au depus la dosar note de şedinţă prin care solicită, în conformitate cu art. 1 din Regulamentul privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experţii judiciari în specializarea topografie, cadastru şi geodezie, aprobat prin Ordinul Nr. 1882/C- 1044364 12 septembrie 2011 al Ministerul Justiţiei, comunicarea unui exemplar din raportul de expertiză efectuat în cauză de către expert topografic P.A. către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Mureş (OCPI Mureş) pentru avizarea tehnică.

Această comunicare se impune cu atât mai mult cu cât, prin concluziile formulate, expertul tehnic invocă o culpă a OCPI Mureş, respectiv introducerea eronată a lucrării de dezmembrare întocmită în anul 2008 în sistemul de proiecţie cartografică „Stereo 1970”.

Prin procesul-verbal de recepţie, în care se consemnează admiterea sau respingerea recepţiei planului de amplasament şi delimitare a imobilului (conform art. 6 din Regulament), OCPI Mureş ar trebui să expună şi un punctul de vedere cu privire la susţinerile expertului şi să arate dacă a fost o eroare în introducerea în sistemul de proiecţie cartografică „Stereo 1970” sau eroarea a intervenit în momentul transpunerii planului de amplasament în teren.

În principiu sunt de acord cu constatările tehnice ale expertului topografic dar, în lipsa unui punct de vedere al OCPI Mureş, nu por formula o opinie cu privire la corectitudinea concluziilor acestuia, neputând şti daca suprapunerea constatată de expert provine din transpunerea greşită a datelor în sistemul de proiecţie cartografică sau transpunerea greşită pe teren a limitelor prevăzute în carte funciară.

Astfel, deşi prin răspunsurile la primul obiectiv al expertizei se arată că amplasamentul faptic al imobilului pârâţilor nu corespunde cu amplasamentul stabilit prin schiţa de dezmembrare, planul de amplasament şi delimitare avizat de OCPI Mureş sub nr. 24905/22.09.2008, şi nu corespunde nici geometria imobilului, rezultând o suprapunere cu terenul nostru (punctele 032-A-B-l 17), în răspunsul la cel de-al doilea obiectiv se arată că suprapunerea se datorează introducerii eronate a lucrării de dezmembrare întocmită în anul 2008 în sistemul de proiecţie cartografică „Stereo 1970”.

Deşi se arată că linia de hotar între cele două proprietăţi, aşa cum sunt delimitate în documentaţiile cadastrale, nu este respectată de pârâţi, respectiv gardul ce desparte imobilele cu nr. cad. 2702 (al pârâţilor) şi nr. cad. 2702 (al reclamanţilor) este construit pe terenul nostru, expertul propune o repoziţionare a tuturor imobilelor pentru a ajunge la concluzia că limita dintre proprietăţi „poate fi gardul despărţitor”.

Mai arată expertul faptul că a identificat un ţăruş (recunoscut de pârâţi), notat pe plan cu nr. 10, care ar constitui semn de hotar pentru proprietatea noastră, dar, după cum se poate observa şi din planşele anexe ale Raportului de expertiză, acesta nu este amplasat, nici în cazul repoziţionării propuse de expert, la limita terenului aflat în proprietatea lor.

În probaţiune, s-au depus următoarele înscrisuri: copii CI reclamanţi (f.4); contract de vânzare cumpărate autentificat prin încheierea nr. 1240 din 31.10.2014 a BNP C.D.A. (f.5-6); plan de amplasament şi delimitare imobil executat deA.T. SRL (f.7-9), încheierea de respingere nr. 70544/03.12.2015 şi Referatul nr. 70544/27.1 1.2015 (f.10-11), Extras CF nr.50672 - S.M. (f.12-13); Extras CF nr. 53755 - S.M. (f.14),  actele emise de Primăria S.M.  (f.59-67), copia cărţi funciare O.C.P.I. Mureş (f.72-192), raport de expertiză tehnică (f.230-245), proces verbal de recepţie (f.253), plan de amplasament (f.254), notă de evaluare (f.255).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare autentificat sub nr. 1240/31.10.2014 de către BNP C.D.A. reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului reprezentând teren intravilan în suprafață de 1031 mp situat în localitatea S.M., județul Mureș cu numărul cadastral 2703 înscris în Cartea Funciară nr. 53755 S.M.. În prezent aceștia sunt înscriși în cartea funciară în calitate de proprietari ai terenului astfel dobândit, conform extrasului de carte funciară de la fila nr. 14 din dosar. Terenul proprietate reclamanților se învecinează pe latura de vest cu terenul proprietatea pârâților în suprafață de 1318 mp situat în intravilanul aceleiași localități, înscris în CF nr. 50672 S.M. cu numărul cadastral 50672. Pârâții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu pricina în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1694/15.09.2009 de către BNP C.D..

Cele două terenuri învecinate aparținând părților din prezenta cauză au făcut parte din același corp de proprietate respectiv din suprafața de teren de 43100 mp înscrisă în CF nr. 3169N S.M. cu număr cadastral 751. Prin actul de dezmembrare și ieșire din indiviziune autentificat sub nr. 2307/24.10.2008 de către BNP C.D., filele 119-124, terenul cu pricina a fost dezmembrat în 25 de loturi printre care și lotul cu nr.14 A, nr. cadastral 2702, în suprafață de 1318 mp aflat în prezent în proprietatea pârâților și lotul cu nr.16A cu nr. cadastral 2703 în suprafață de 1031 mp aflat în proprietatea reclamanților. La baza dezmembrării terenului în modalitatea arătată a stat documentația cadastrală întocmită de către inginer M.R. înregistrată la OCPI cu nr. 54905/22.09.2008.

Prin Încheierea cu nr. 70544/03.12.2015 OCPI Mureș a respins cererea reclamanților de actualizare a informațiilor tehnice aferente cărții funciare nr. 53755 în sensul poziționării terenului deținut în sistemul integrat de cadastru și publicitate imobiliară conform planului de amplasament și delimitare a imobilului întocmit de către S.C. A.T. S.R.L. Motivul respingerii cererii reclamanților este acela al existenței unei suprapuneri pe latura de vest cu terenul proprietatea pârâților fiind necesară clarificarea naturii acestei suprapuneri și eliminarea ei. Potrivit concluziilor inspectorului de specialitate cuprinse în referatul cu propunere de respingere, fila nr. 11, în condițiile în care nu există posibilitatea repoziționării imobilului reclamanților prin repoziționarea imobilului cu numărul cadastral 50672 aparținând pârâților rezultă că suprapunerea între cele două terenuri este una reală.

În aceste condiții reclamanții au demarat prezentul litigiu prin care solicită revendicarea suprafeței de aproximativ 61 mp ce ar fi ocupată de către pârâți pentru care există suprapunerea reală între cele două terenuri învecinate. Totodată s-a solicitat stabilirea liniei de hotar pe aliniamentul delimitat de punctele de contur 04-08 conform planului de amplasament și delimitare a imobilului întocmit de A.T. S.R.L. , plan ce transpune practic geometria celor două terenuri învecinate astfel cum figurează aceasta în prezent în sistemul integrat de cadastru și publicitate imobiliară. În al treilea rând reclamanții  solicită demolarea gardului edificat de pârâți pe latura de est a terenului ce le aparține în condițiile în care raportat la configurația actuală a celor două terenuri, respectivul gard figurează ca fiind edificat pe terenul reclamanților vătămându-le acestora dreptul de proprietate.

Potrivit art. 116 al. 1 din Ordinul nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, Suprapunerea virtuală există doar în baza de date grafică a oficiului teritorial, imobilul nefiind afectat de suprapunere în teren şi este generată de erori de măsurare, prelucrare a datelor şi integrare în baza de date. Art. 117 din același ordin prevede că Suprapunerea reală este suprapunerea efectivă în teren datorată existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament, identificării diferite a limitei comune sau lipsei materializării limitei la momentul identificării. Suprapunerea reală se soluţionează pe cale amiabilă prin documentaţii cadastrale sau de către instanţele de judecată.

În mod cert cele două terenuri învecinate aparținând părților din prezenta cauză se suprapun. Pentru tranșarea diferendului cu care a fost investită instanța trebuie să stabilească dacă suprapunerea existentă este doar una virtuală ce poate fi înlăturată prin operațiunea de repoziționarea, fără modificarea situației faptice din teren sau dacă este vorba despre o suprapunere reală ce implică obligarea uneia din părți de a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de  teren pe care o ocupă în mod nejustificat, restabilind dreptul de proprietate al părților conform întinderii rezultând din actele de proprietate.

În speță, din probațiunea administrată în cauză rezultă că suprapunerea celor două terenuri este doar una virtuală, în realitate pârâții ne ocupând vreo suprafață de teren din cel aparținând reclamanților. Din raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea geodezie, topografie și cadastru, întocmit de către domul expert P.A. rezultă că această suprapunere virtuală se datorează faptului că lucrarea de dezmembrare întocmită în anul 2008, prin care a fost dezmembrată parcela cu suprafața de 43100 mp în urma căreia au rezultat cele două parcele de teren învecinate aparținând părților din prezenta cauză, nu a fost corect introdusă în sistemul de proiecție cartografică Stereo 1970. Potrivit concluziilor expertului lucrarea de dezmembrare din anul 2008 a fost întocmită în mod corect însă în momentul înscrierii sale în sistemul integrat de cadastru și publicitate imobiliară s-a produs o decalarea a amplasamentului terenului raportat la configurația reală a acestuia. Practic la momentul înscrierii geometriei terenurilor în baza de date, s-a procedat la deplasarea spre vest a limitelor de proprietate a celor două parcele învecinate cu numerele cadastrale 2702 și 2703. O astfel de deplasare a limitelor de proprietate a avut loc și în ceea ce privește drumul situat în partea de vest a terenului proprietatea pârâților precum și cu privire la limitele de proprietate alte terenului cu numerele cadastrale 2709 și 2710 îngrădit în prezent. Situația limitelor terenurilor cu numerele cadastrale 2706, 2707 și 2708 nu a putut fi analizată în condițiile în care la fel ca imobilul aparținând reclamanților nici aceste terenuri nu sunt îngrădite.

Corectitudinea concluziilor expertului este confirmată prin avizarea lucrării efectuată de către acesta conform procesului verbal de recepție nr. 1662/2007 emis de către OCPI Mureș. În cadrul planului de amplasament și delimitare a imobilului astfel avizat, fila nr. 254, prin linie de culoarea roșie este evidențiat amplasamentul faptic al imobilelor iar prin linie de culoarea albastră este evidențiată geometria acestora astfel cum figurează înscrisă în baza de date. Se poate observa o decalare a amplasamentului imobilelor prin deplasarea limitelor de proprietate spre latura de vest, decalaj ce poate fi observat în cazul tuturor imobilelor învecinate ce sunt îngrădite dar și în cazul drumului ce reprezintă strada C..

Instanța nu poate reține susținerile reclamanților conform cărora planul de amplasament și delimitare a imobilului avizat de către OCPI confirmă faptul că pârâții au construit gardul despărțitor cu nerespectarea limitelor de proprietate. Acest aspect reiese și din memoriul întocmit de către A.T. S.R.L ce evidențiază că respectivul gard nu este construit pe linia de hotar reprezentată de aliniamentul delimitat prin punctele 04-08. Mai evidențiază reclamanții că proiectantul A.T. S.R.L. a folosit aceleași coordonate ale punctelor de contur cu cele reținute în documentația de dezmembrare din anul 2008. Întradevăr din planul de amplasament și delimitare întocmit de către acest proiectant reiese că gardul ce separă cele două proprietăți este construit pe terenul reclamanților cu nesocotirea liniei de hotar. Cu toate acestea respectiva documentație are la bază geometria imobilelor astfel cum figurează înscrisă în sistemul integrat de cadastru și publicitate imobiliară. Or conform celor expuse anterior respectiva geometrie nu reflectă realitatea faptică din teren fiind rezultatul înscrierii eronate a configurației terenurilor în baza de date de către OCPI. În ceea ce privește situația coordonatelor punctelor de contur, potrivit înscrisului de la fila nr. 150 de dosar rezultă că acestea au fost preluate de către proiectant din baza de date a OCPI. Și în acest caz instanța are în vedere înscrierea eronată în baza de date a OCPI a coordonatelor cu pricina conform concluziilor raportului de expertiză. Convingerea instanței privind corectitudinea concluziilor raportului de expertiză este formată de faptul că expertul reține o decalare a limitelor de proprietatea pentru toate terenurile învecinate îngrădite respectiv pentru drumul reprezentând strada C. și nu doar pentru cele două suprafețe de teren în litigiu. Prin urmare este plauzibilă afirmația înscrierii eronate a geometriei imobilelor în baza de date a OCPI, de vreme ce eroarea comisă ce a determinat decalarea amplasamentelor terenurilor este una generalizată, incidentă pentru toate terenurile din zonă și nu doar cu privire la cele două terenuri în litigiu.

În concluzie, plecând de la premisa greșită conform căreia geometria terenurilor înscrisă în sistemul integrat de cadastru și publicitate imobiliară corespunde cu configurația reală a terenurilor, se ajunge la concluzie greșită a suprapunerii celor două terenuri. În realitate, conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, suprapunerea existentă este doar una virtuală ce poate fi înlăturată prin repoziționarea imobilelor conform prevederilor art. 116 al. 2 coroborat cu art. 113 din Ordinul nr. 700/2014. În opinia instanței, planul de amplasament reprezentând planșa  nr. 2 anexă la raportul de expertiză poate fi folosit pentru operațiunea de repoziționare a imobilelor, bineînțeles în măsura în care soluția pronunțată prin prezenta sentință va fi menținută de către instanțele de control judiciar.

Potrivit prevederilor art. 563 Cod Civil Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. În speță conform celor reținut anterior pârâții nu ocupă nicio suprafață din terenul proprietatea reclamanților suprapunerea reținută fiind una virtuală. Prin urmare instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reclamanților privind revendicarea suprafeței de teren de aproximativ 61 mp.

Potrivit art. 560 Cod Civil Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

În speță atât reclamanții pe calea cererii principale cât și pârâții prin cererea reconvențională formulată au solicitat stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile lor limitrofe. Conform susținerilor reclamanților linia de delimitare dintre cele două terenuri este cea rezultând din datele înscrise în baza de data a OCPI conform aliniamentului 04-08 evidențiat în planul de amplasament și delimitare a imobilului întocmit de către S.C. A.T. S.R.L. În opina pârâților granița dintre cele două terenuri se impune a fi stabilită pe aliniamentul evidențiat prin gardul edificat de aceștia ce separă în prezent proprietățile învecinate. Având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză instanța reține că linia reală de hotare dintre cele două imobile este cea pe care este amplasat gardul edificat de către pârâți respectiv pe aliniamentul delimitat de punctele 1-6 conform Planului de amplasament şi delimitare a imobilului (fila nr. 254) anexa nr. 1.35 la raportul de expertiză avizat de către OCPI prin Procesul verbal de recepţie nr. 1662/2017.

Raportat la modalitatea de soluționare a cererilor privind grănițuirea celor două proprietăți limitrofe, instanța va respinge capătul de cerere prin care s-a solicitat demolarea gardului edificat de către pârâți.

În final făcând aplicarea art. 453 C.Proc. Civ. instanța raportat la soluția de respingere a cererii de revendicare respectiv de grănițuire pe aliniamentul indicat de către reclamanți, va respinge și solicitarea acestora de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată. În mod corelativ având în vedere soluția de admitere a cererii pârâților respectiv de stabilire a liniei de hotar pe amplasamentul indicat de către aceștia, instanța îi va obliga pe reclamanți să le plătească acestora suma de 2100 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând 1000 lei onorariu avocat, 1000 lei onorariu expert și 100 lei taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată având ca obiect grăniţuire formulată de către reclamanții T.N., având CNP …, cu domiciliul în …. și T.V., având CNP …., cu domiciliul în …, ambii cu domiciliul procesual ales în …., în contradictoriu cu pârâții V.T.F., având CNP …, V.T.M., având CNP …, ambii cu domiciliul în … și V.T.M. jr., având CNP…, cu domiciliul în….

Admite cererea reconvențională formulată de către pârâți în contradictoriu cu reclamanții.

Stabileşte linia de hotar dintre terenurile limitrofe aparținând părţilor situate în intravilanul comunei S.M., Județul Mureș, înscrise în C.F. nr. 53755 S.M. cu număr cadastral 2703, terenul proprietatea reclamanților, respectiv în C.F. nr. 50672 S.M. cu număr cadastral 50672, terenul proprietatea pârâților, pe aliniamentul delimitat de punctele 1-6 conform Planului de amplasament şi delimitare a imobilului (fila nr. 254) anexa nr. 1.35 la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către domul expert P.A. avizat de către OCPI prin Procesul verbal de recepţie nr. 1662/2017, raport de expertiză ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

Respinge solicitarea reclamanților de stabilire a limitei dintre cele două proprietăţi conform aliniamentului 04-08 indicat prin planul de amplasament și delimitare a imobilului (fila nr. 7) întocmit de către S.C. A.T. S.R.L.

Respinge capetele de cerere privind revendicarea suprafeței de teren de 61 mp respectiv demolarea gardului ce separă proprietățile părților.

Respinge cererea reclamanților privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă reclamanții să le plătească pârâților suma de 2100 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Târgu Mureș.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi 14.12.2017.

Domenii speta

Spete similare