Partaj succesoral. atribuirea bunurilor in lot. criterii

TRIBUNALUL

Asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă  nr.X din 02.07.2015, pronunţată de Judecătoria S în dosarul nr.X/311/2013, s-a admis în parte acţiunea având ca obiect „partaj judiciar” formulată de reclamanta B F cu domiciliul în S, , în contradictoriu cu pârâţii B C cu domiciliul în şi cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură în la Cabinetele Asociate Avocaţi M.B-D.R.T, din S, şi B I cu domiciliul în S,.

S-a admis în parte cererea reconvenţIală, astfel cum a fost completată la fila 68, formulată de pârâtul reclamant B C în contradictoriu cu reclamanta pârâtă B F şi pârâtul în cererea reconvenţIală B I.

S-a admis cererea reconvenţIală formulată de pârâtul B I în contradictoriu cu reclamanta pârâtă B F şi pârâtul reclamant B C.

S-a lichidat starea de indiviziune în care se află părţile.

S-au atribuit în lotul reclamantei B F următoarele: o casă compusă din 3 camere, construită în anul 1921, din bârne, în suprafaţă de 60 mp, situată în S,; o magazie din cărămidă şi un garaj cu pătul deasupra, situate în S,; suprafaţa de 2.024 mp teren extravilan pe raza loc. S, situată în T22/ 2 P40,  cu următorii vecini: N - Z I, E -T Ca, S- G M  şi V -HC 127; din suprafaţa de 1.576 mp teren intravilan pe raza loc. S, situată în Str., în T20 P5 şi P6, cu următorii vecini: N-1A, E-, S- şi V -B C la V, suprafaţă care se compune din P5/ 1A (852 mp) şi din P6/ 1Cc6/1 (724 mp); suprafaţa de 13.800 mp teren extravilan pe raza com. S, situată în T1 P153, cu următorii vecini: N - I M I; E – DE 16/ 2, S- C A A  şi V - Cn 1879; un nr. de 10 acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S şi un nr. de 10 de acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S; suma de 550 lei, reprezentând ¼ din suma de de 2.200 lei, stabilită prin decizia nr. X/FF/18.05.2010, emisă de Comisia centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în valoare totală de 566.366 lei.

Pentru echilibrarea valorică a loturilor, reclamanta a fost obligată să plătească pârâtului B C suma de 3582,75 lei şi să plătească pârâtului B I suma de 1344 lei, cu titlu de sultă.

S-au atribuit în lotul pârâtului B C următoarele: un apartament cu 4 camere şi dependinţe, situat în S,; o casă de locuit construită din cărămidă arsă, în anul 1963, compusă din 4 camere, situată în S,; suprafaţa de 3.000 mp teren extravilan, pe raza loc. S,  situată în T49 P27/ 1, cu următorii

vecini: N -DE 419, E -B V, S -D I şi V- B I; suprafaţa de 2.507 mp teren extravilan, pe raza loc. S, situată în T19 P59/ 1, cu următorii vecini: N- DE 119, E -F C, S - D I.  şi V - B I; suprafaţa de 2.100 mp teren extravilan, pe raza loc. S, situată în T19 P1/ 1, cu următorii vecini: N - C M, E -DE 118, S - şi V – B I; suprafaţa de 5.791 mp teren extravilan, pe raza loc. S, situată în T19 P71, cu următorii vecini: N -DE 119, E- P Serv, S - DE 419 şi V - B I; suprafaţa de 1.142 mp teren intravilan, pe raza loc. S, situată în Str. în T20 P5 şi P6, cu următorii vecini:  N-1A, E -B F, S- şi V – B I, suprafaţă care se compune din P5A (702 mp) şi din P5Cc6 (440 mp);  suprafaţa de 2.275 mp teren extravilan pe raza com. S, situată în T2 P34, cu următorii vecini: N - C N D,E - islaz , S - V T B şi V - DE 82/1; un nr. de 10 acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S şi un nr. de 10 de acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S; suma de 550 lei, reprezentând ¼ din suma de de 2.200 lei, stabilită prin decizia nr. X/FF/18.05.2010, emisă de Comisia centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în valoare totală de 559.200,50 lei

S-au atribuit în lotul pârâtului B I următoarele: suprafaţa de 3.000 mp situată în T49 P27, cu următorii vecini: N -DE 419, E- B C, S-D I la S şi V- M C;  suprafaţa de 2.507 mp situată în T19 P59, cu următorii vecini:N - DE 119, E- B C, S - D I. şi V-B I; suprafaţa de 2.100 mp situată în T19 P1, cu următorii vecini: N -C M, E -B C, S -  şi V – HC 117; un nr. de 20 acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S şi un nr. de 20 de acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S; suma de 1100 lei, reprezentând 1/2 din suma de de 2.200 lei, stabilită prin decizia nr. X/FF/18.05.2010, emisă de Comisia centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor  în valoare totală de 7.774 lei.

S-a respins ca neîntemeiată  cererea de constatare a simulaţiei şi de reducţiune a liberalităţilor excesive, formulată pe cale reconvenţIală de pârâtul reclamant B C.

S-au compensat în totalitate cheltuielile de judecată pe care le-au efectuat părţile în prezenta.

Pentru  a se pronunţa astfel, instanţa de fond a retinut că prin cererea depusă la Judecătoria S în data de 29.01.2013 şi înregistrată sub nr. X/311/2013, reclamanta B F a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B C să se constate deschisă succesiunea autorului B D. A, decedat la 17.08.2010, având ca moştenitori în calitate de descendenţi de gradul I, cu vocaţie succesorală, pe reclamanta B F şi pârâtul B C, si să se dispună ieşirea din indiviziune în natura, prin stabilirea prin stabilirea cotelor legale de ½  pentru fiecare sau potrivit voinţei părţilor.

A arătat reclamanta că masa bunurilor partajabile este compusă din:

-Cota de 1/2 din apartamentul situat în S, , cealaltă 1/2 fiind bun propriu al pârâtului B C.

-Cota de 1/2 din imobilele o casă de locuit, construită din cărămidă arsă în anul 1963, compusă din 4 camere, anexe - o magazie şi un garaj, situate în S, , poziţIată pe terenul curţi construcţii în

-suprafaţă de 2718mp teren intravilan curţi-construcţii şi arabil, situat în  S, T20, P15,16,17, 18, 19, 20, 21, deţinută potrivit actului de partaj voluntar nr. X/20.09.2001;

-Cota de 1/2 din imobilul reprezentat de suprafaţa de 6000 mp teren extravilan arabil, situat în T49, P27, pe raza municipiului S, autorul B  A  fiind  coproprietar  alături  de  B  I,  potrivit certificatului de moştenitor nr. X/01.09.2006;

-Cota de 1/2 din imobilul reprezentat de suprafaţa de 5014 mp teren extravilan arabil, situat în T 19, P59, pe raza municipiului S, autorul B  A  fiind coproprietar  alături de B I, potrivit certificatului de moştenitor nr. X/01.09.2006;

-Cota de ½ din imobilul reprezentat de suprafaţa de 4200 mp teren extravilan păşune, situat în T 19, P1, pe raza municipiului S, autorul B A  fiind coproprietar  alături de B I,  potrivit certificatului de moştenitor nr. X/01.09.2006.

-suprafaţa de 2024 mp teren extravilan păşune, situat în T22/2, P40, pe raza municipiului S, drept de proprietate rezultat din act de partaj voluntar nr. X/20.09.2001;

-suprafaţa  de 5791 mp teren extravilan arabil, situat în T19, P71, pe raza municipiului S, drept de proprietate rezultat din act de partaj voluntar nr. X/20.09.2001.

De asemenea reclamanta a solicitat să se constate deschisă succesiunea autoarei B T. E, decedată la 23.02.2012 , având ca moştenitori în calitate de descendenţi de gradul I, cu vocaţie succesorală, pe reclamanta B F şi pârâtul B C si să se dispună ieşirea din indiviziune în natură, prin stabilirea cotelor legale pentru fiecare dintre ei sau potrivit voinţei părţilor, masa bunurilor partajabile de pe urma autoarei fiind compusă din:

-Cota de 1/2 din imobilele o casă de locuit, construită din cărămidă arsă în anul 1963, compusă din 4 camere, anexe - o magazie şi un garaj, situate în S, , poziţIată pe terenul curţi construcţii în suprafaţă de 2718mp.

- suprafaţa de 1ha 8300mp teren extravilan arabil, aflat pe raza teritorială a com. S, sat S, , reconstituit prin titlul de proprietate nr.X/57, emis la data de 12,13.1994, de Comisia Judeţeană Olt.

In motivarea cererii, reclamanta a arătat că pe numele autoarei B E, Comisia Judeţeană Olt a emis titlul proprietate nr. X/57 la data de 12.13.1994, prin care i se reconstituit suprafaţa de teren de 1ha 8300mp teren extravilan arabil, pe raza com. S, sat S.

S-a precizat că B A a fost căsătorit cu B E, iar din căsătoria acestora au rezultat următorii descendenţi de gradul I, B F şi B C.

Masa bunurilor succesorale rămase de pe urma autorilor B A şi B E, s-a compus din:

-Cota de 1/2 din apartamentul situat în S, , cealaltă 1/2 fiind bun propriu al pârâtului B C.

-o casă de locuit, construită din cărămidă arsă în anul 1963, compusă din 4 camere, anexe - o magazie şi un garaj, situate în S, , poziţIată pe terenul curţi construcţii în

-suprafaţă de 2718mp teren intravilan curţi-construcţii şi arabil, situat în S, T20, P15,16,17, 18, 19, 20,21, deţinută potrivit actului de partaj voluntar nr. X/20.09.2001;

-Cota de 1/2 din imobilul reprezentat de suprafaţa de 6000 mp teren extravilan arabil, situat în T49, P27, pe raza municipiului S, autorul B  A  fiind  coproprietar  alături  de  B  I,  potrivit certificatului de moştenitor nr. X/01.09.2006;

-Cota de 1/2 din imobilul reprezentat de suprafaţa de 5014 mp teren extravilan arabil, situat în T19, P59, pe raza municipiului S, autorul B  A  fiind  coproprietar  alături  de  B  I,  potrivit certificatului de moştenitor nr. X/01.09.2006;

-cota de ½ din imobilul reprezentat de suprafaţa de 4200 mp teren extravilan păşune, situat în T19, P1, pe raza municipiului S, autorul B  A  fiind  coproprietar  alături  de  B  I,  potrivit certificatului de moştenitor nr. X/01.09.2006;

-suprafaţa de 2024 mp teren extravilan păşune, situat în T22/2, P40, pe raza municipiului S, drept de proprietate rezultat din act de partaj voluntar nr. X/20.09.2001;

-suprafaţa de 5791 mp teren extravilan arabil, situat în T19, P71, pe raza municipiului S, drept de proprietate rezultat din act de partaj voluntar nr. X/20.09.2001;

-suprafaţa de 1ha 8300 mp teren extravilan arabil, aflat pe raza teritorială a com. S, sat S, , reconstituit prin titlul de proprietate nr.X/57, emis la data de 12.13.1994, de Comisia Judeţeană Olt.

S-a menţIat că posesia bunului imobil reprezentat de casă de locuit şi anexe situate în S, , o deţine reclamanta B F, în timp ce  posesia apartamentului situat în S, este avută de pârâtul B C.

Reclamanta a susţinut că a înţeles să accepte în mod expres succesiunea de pe urma autorilor B A şi B E, dând în acest sens declaraţie autentică la BNP B R de acceptare a succesiunii.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1143 Cod civil, art. 6731-67314 Cod proc. Civ.

În sustinerea cererii reclamanta a ataşat la dosar înscrisuri ( f. 5-37, 61,62).

Legal citat, pârâtul B C a depus la dosar întâmpinare şi cerere reconventIală,  prin care a solicitat admiterea în parte a acţiunii reclamantei şi admiterea în totalitate a cererii reconvenţIale, urmând ca instanţa să constate deschisă succesiunea autorilor B A şi B T.E în ordinea şi cu aplicarea regulilor legale, dispunând ieşirea părţilor din indiviziune.

În temeiul capitolului III, Subsecţiunea a 6 - a, art. 451 şi următoarele din NCC, pârâtul a solicitat să se dispună cu privire la cheltuielile de judecată efectuate de fiecare parte (având în vedere că partajul succesoral profită ambelor părţi), iar dacă este cazul compensarea acestora.

Pârâtul a menţIat că nu contestă bunurile enumerate şi descrise în cererea de chemare în judecată ca făcând parte din masa partajabilă, cu precizarea că reclamanta a omis să arate că autorul B A i-a înstrăinat aproximativ 1/2 din bunurile deţinute în patrimoniu şi că reclamanta a apreciat greşit cotele-părţi din aceste bunuri, care se moştenesc de pe urma autorilor B A şi B T. E.

Astfel, se arată că reclamanta şi pârâtul din prezenta cauză, având calitatea de descendenţi direcţi ai defunctului B A (fiu şi fiică), îl moştenesc pe acesta împreună cu soţia supravieţuitoare B T.E (mama lor, care a decedat ulterior lui B A-decedat la 17.08.2010), căreia îi revenea 1/4 din bunurile soţului său predecedat.

Aşa cum s-a prezentat de către reclamantă componenţa masei partajabile, în enumerarea bunurilor la ordinea 4, 5 şi 6 (respectiv cota de 1/2 din suprafeţele de 6000 m.p., 5014 m.p., 4200 m.p. teren extravilan), rezultă că mai există un proprietar coindivizar al acestora, în persoA d-lui B I, care ar deţine cota indiviză de 1/2 din aceste bunuri.

Pârâtul a apreciat că ieşirea din indiviziune nu se poate dispune decât cu introducerea în cauză a coproprietarului B I.

S-a susţinut de către pârât că la finele anului 2012 a aflat că autorul B A (tatăl său) în anul 2006 a înstrăinat fiicei sale - reclamanta B F (sora sa) prin 2 (două) contracte de vânzare-cumpărare încheiate în formă autentică în aceeaşi zi (22.11.2006), următoarele bunuri imobile :

1). Suprafaţa de teren de 2.500 m.p., categoria teren arabil intravilan, situat în mun. S, tarlaua 22/2, parcela 17, pe care B A 1-a dobândit prin moştenire de la B D, a fost vândută către reclamanta B F la data de 22.11.2006, printr-un act autentic încheiat la BNP N A I din S;

2). Suprafaţa de 1750 m.p. teren arabil intravilan situat în mun.S, , tarlaua 17, parcela 41-42/1, jud.  a fost vândută către reclamanta B F la data de 22.11.2006, printr-un act autentic încheiat la BNP N A I din S;

3). Suprafaţa de 2.500 m.p. teren arabil intravilan situat în zona A S, tarlaua 22/2 parcela 16, a fost vândută către reclamanta B F cu contractul de vanzare-cumpărare autentic încheiat la BNP N A I din S sub nr. 2174 din data de 22.11.2006, prin care s.au instrăinat cele 3 suprafeţe de teren menţIate;

4). Suprafaţa de 1065 m.p. teren curţi-construcţii, cu casă de locuit situată în mun. S, , a fost vândută către reclamanta B F la data de 22.11.2006, printr-un act autentic separat, încheiat la BNP N A I din S numai cu privire la acest bun imobil.

Pârâtul susţine că a aflat despre încheierea acestor contracte spre sfârşitul anului 2012, când a venit la S, deoarece el împreună cu familia sa domiciliază în mun.Constanţa, iar serviciul său de Şef-mecanic pe nave comerciale face ca aproximativ 8 luni dintr-un an calendaristic să fie plecat în curse pe mare.

Pârâtul a menţIat că ambele contracte de vânzare-cumpărare de mai sus au fost încheiate între tatăl său şi sora sa în aceeaşi zi, respectiv 22.11.2006, la BNP N A I.

Din aceste motive, a înţeles să solicite pe cale de cerere reconvenţIală reducţiunea liberalităţilor excesive în măsura necesară întregirii în natură a rezervei succesorale şi raportul donaţiilor primite de reclamantă de la autorul B A (prin echivalent), privind următoarele bunuri imobile :

1). Suprafaţa de teren de 2.500 m.p., categoria teren arabil intravilan, situat în mun. S, tarlaua 22/2, parcela 17, pe care B A l-a dobândit prin moştenire de la B D, care a fost vândută către reclamanta B F cu contractul de vânzare-cumpărare autentic încheiat sub nr. 2174 din data de 22.11.2006;

2). Suprafaţa de 1750 m.p. teren arabil intravilan situat în mun. S, , tarlaua 17, parcela 41-42/1, jud., care a fost vândută către reclamanta B F cu contractul de vânzare-cumpărare autentic încheiat sub nr. 2174 din data de 22.11.2006;

3). Suprafaţa de 2.500 mp. teren arabil intravilan situat în zona A S, tarlaua 22/2 parcela 16, care a fost vândută către reclamanta B F cu contractul de vânzare-cumpărare autentic încheiat sub nr. 2174 din data de 22.11.2006;

4) Suprafaţa de 1065 m.p. teren curţi-construcţii , cu casă de locuit situată în mun. S, , a fost vândută către reclamanta B F la data de 22.11.2006.

 A menţIat că prin vânzările menţIate mai sus, tatăl său i-a transmis reclamantei dreptul de proprietate asupra aproximativ jumătate din averea pe care o deţinea în acel moment, pe care le consideră a fi în realitate donaţii deghizate, părţile contractelor simulând că încheie actul public cu titlu oneros (contract de vanzare-cumpărare), deşi în realitate tatăl său nu a primit nici o contraprestaţie (nici o sumă de bani cu titlu de preţ) din partea reclamantei.

In drept au fost invocate dispoziţiile art. 847 şi urm. şi art. 751 şi urm. Cod Civil de la 1864 (art. 1091 şi urm. NCC, 1146 NCC).

In sustinere pârâtul a depus la dosar înscrisuri (f. 66,67).

Prin încheierea de sedinţă din data de 06.06.2013 instanta a dispus introducerea în cauză a numitului B I, în calitate de pârât în cererea reconventIală.

Legal citat, pârâtul B I a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că B F a cheamat în instanţă pe fratele său B C pentru stabilirea succesiunii bunurilor rămase în urma decesului părinţilor săi B A şi B E.

Printre aceste bunuri figurează şi următoarele:

-5.014 metri pătraţi teren arabil extravilan situat în tarlaua 19, parcela 59

-6.000 metri pătraţi teren arabil extravilan situat în tarlaua 49, parcela 27

-4.200 metri pătraţi teren păşune situat în tarlaua 19, parcela 1

-2 (două) certificate acţIar, numerele 9811770 şi 9811771 din 11.09.1996 eliberate de U S pe numele de P A şi respectiv P A

Precizează însă că aceste bunuri sunt moştenite de către B A şi de către B I de la sora lor P A în proporţie de 1/2 pentru fiecare, aşa cum rezultă din „Certificatul de moştenitor cu partajarea bunurilor" cu numărul 46 din 1 septembrie 2006.

În plus, pârâtul B I a mai solicitat să fie aduse la masa succesorală şi următoarele bunuri:

-suma de 2.200 lei reprezentând despăgubiri cuvenite pentru suprafaţa de 2600 metri pătraţi ce i se cuvenea tatălui B D aşa cum rezultă din Decizia numărul X din data de 18 mai 2010, emisă de Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor,

- 1 (una) casă compusă din 3 ( trei ) camere, construită din bârne, în suprafaţă de 60 mp situată în, fostă proprietate a părinţilor B D şi B L, în stare avansată de degradare, fiind construită în anul 1921, şi care nu a fost trecută în actul de partaj voluntar numărul 1718 din 20 septembrie 2001.

Pârâtul sustine că şi din aceste bunuri îi revine 1/2.

In sustinere pârâtul a depus la dosar înscrisuri (f.71-75).

La data de 09.09.2013, reclamanta a depus la dosar întâmpinare la cererea reconventIală formulată de pârâtul-reclamant B C, prin care solicită respingerea cererii privind reducţiunea liberalităţilor excesive şi raportul donaţiilor primite, întrucât între reclamanta B F şi tatăl acesteia, B A, s-a perfectat vânzarea-cumpărarea în mod legal, fiind îndeplinite condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului,  fiind o consecinţă firească a libertăţii de voinţă a părţilor contractante; respingerea ca neîntemeiată a cererii privind constatarea simulaţiei intervenită prin donaţie deghizată, întrucât nu a existat caracterul gratuit al contractelor încheiate între părţi, transmiterea proprietăţii de la părţi realizându-se fără să existe un acord simulator.

Reclamanta a solicitat respingerea cererii privind introducerea în cauză a numitului B I, întrucât ieşirea din indiviziunea a reclamantei B R şi pârâtului B A, cu privire la cota de 1/2 din bunurile imobile arătate în certificatul de moştenitor nr. X/01.09.2006, nu îl afectează pe acesta.

In motivarea întâmpinării reclamanta-pârâtă a arătat că solicitarea pârâtului-reclamant B A, de a fi introdus în cauză numitul B I, bazat pe singurul considerent că ar deţine cota indiviză de 1/2 din bunurile trecute în certificatul de moştenitor mai sus arătat ar trebui în mod principal respinsă, deoarece nu afectează cota parte ideală de ½ a acestuia, sau, pe plan secund, tratată ca o veritabilă cerere de ieşire din indiviziune cu chemarea în judecată a lui B I, în calitate de pârât.

Contractele de vânzare cumpărare, considerate a fi donaţii deghizate, a căror constatare a simulaţiei se solicită, au fost încheiate la notari publici diferiţi şi în zile diferite, pârâtul-reclamant B C, având cunoştinţă de existenta acestora.

S-a susţinut de reclamanta că este de notorietate între membrii famIi şi persoanele apropiate faptul că autorul B A a înstrăinat imobilele menţIate în cele două contracte de vânzare-cumpărare.

Ca urmare a vânzărilor realizate, cu banii obţinuţi, autorii au realizat numeroase îmbunătăţiri la imobilul casă de locuit de pe strada (au introdus gaze, au izolat imobilul casă de locuit deţinut, au achiziţIat alte materiale de construcţii, au pus centrală termică pe gaze, au schimbat tabla de pe acoperiş, au edificat alt gard).

De asemenea, au realizat şi renovări ale apartamentului din S, şi a fost adusă şi mobilă în apartament.

Tot cu o parte din banii obţinuţi de pe urma vânzărilor din contractele atacate, autorul B A a edificat un imobil loc de veci, tip construcţie la suprafaţă –cavou, compus din şase locuri, închis cu uşă din aluminiu şi cruce aluminiu.

Mai arata  că din suma de bani obţinută ca urmare a vânzărilor, autorii au cheltuit o parte însemnată şi pe îngrijirile medicale şi medicamentaţia specifică, întrucât ambii erau bolnavi cronici, unul fiind cardiac (necesitând consultaţii la cabinete medicale private şi tratament continuu), iar autorul B A suferea de astm, necesitând cheltuieli specifice medicamentaţiei în cuantum de aproximativ 400 lei/lună.

De asemenea, arată că pârâtul avea cunoştinţă de existenţa contractelor de vânzare-cumpărare contestate prin acest litigiu, întrucât acesta a încercat să ajungă la o înţelegere, imediat după decesul lui B A, privind partajul bunurilor autorului.

Tot în acel moment, după decesul acestuia, autoarea B T. E, a fost de acord ca să împartă bunurile rămase de pe urma lui B A, cu acea ocazie pârâtul-reclamant luând la cunoştinţă în mod concret despre bunurile rămase de pe urma tatălui părţilor şi de vânzarea celor contestate.

În acea perioadă, pârâtul B C a stat aproximativ 3 luni, la domiciliul mamei sale, solicitând în mod expres să îi revină întreaga avere rămasă a tatălui, motivat de faptul că reclamanta B F are o situaţie materială bună, iar el ca şi Şef Mecanic în Ma comercială, nu deţine o situaţie satisfăcătoare.

Solicită a fi avut în vedere de către instanţă că în cauză nu a existat un act secret bilateral, atât autorul înstrăinător B A, cât şi reclamanta-descendentă B R au înţeles să încheie un contract de vânzare-cumpărare, pur şi simplu.

De asemenea, arătă că dreptul pârâtului-reclamant asupra

bunurilor/drepturilor din patrimoniul tatălui decedat a luat naştere numai de la data

decesului acestuia din urmă.

Anterior acestui moment, autorul părţilor putea dispune liber de drepturile care se regăseau în patrimoniul ei, fără a avea nevoie de vreo confirmare din partea eventualilor succesibili, fapt pe  care acesta 1-a realizat, înstrăinand în mod liber si neviciat o parte din bunurile imobile deţinute.

Arată  că bunurile vândute de către autorul B A au fost bunuri proprii ale acestuia, fiind obţinute de acesta de la B I (fratele autorului), de la B I (tatăl autorului) si de la P AA (sora autorului), astfel că acesta putea dispune după propria voinţă de bunurile deţinute.

La data de 25.09.2013 reclamanta a depus la dosar întâmpinare ca urmare a cererii reconvenţIale depuse de pârâtul-reclamant B I, precizând că este de acord cu cererea de ieşire din indiviziune pentru suprafeţele de 6000mp teren extravilan arabil, situată în T49, P27, 5014 mp teren extravilan arabil, situată în TI9, P59, 4200 mp teren extravilan păşune, situată în T19, P1 aparţinând în cote de 1/2 pârâtului B I şi autorului B A, potrivit certificatului de moştenitor nr. X/01.09.2006.

De asemenea, arată că este de acord cu ieşirea din indiviziune pentru acţiunile deţinute de P A, respectiv P A, instanţa stabilind cotele parte aferente fiecăruia potrivit claselor de moştenitori.

 Reclamanta sustine că este de acord să fie aduse la masa partajabilă, urmând a fi partajată potrivit cotelor părţi cuvenite fiecăruia şi

-suma de 2.200 lei, reprezentând despăgubiri cuvenite lui lui B I şi B A pentru suprafaţa de 2600 mp, ce i se cuveneau autorului B D.

-Un imobil casă de locuit construită din lemn, în 1921, în stare avansată de degradare, nelocuibilă,  situată pe  ,  fostă proprietate a autorilor B D şi B L, actualmente situată pe terenul intravilan curţi construcţii în suprafaţă de 2718mp, aflat în S,

Reclamanta menţIează că autorul B A a achitat toate impozitele din anul 1999 şi până în prezent, aferente imobilului casă mai sus arătat, iar acesta împreună cu B I, s-au înţeles cu privire la partajarea şi rămânerea imobilului casă bătrânească în lotul autorului B A.

In cursul cercetării judecătoresti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul părtilor, şi proba testimonială, sens în care au fost audiati martorii C C, propusă de reclamantă şi N G, propus de pârâti.

Prin Încheierea de Admitere în Principiu pronunţată la data de 21.05.2014,  în considerarea probelor de la dosar şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente, pentru considerentele reţinute în cuprinsul încheierii, instanţa  a admis în principiu, în parte, acţiunea având ca obiect „partaj judiciar„ formulată de reclamanta B F, în contradictoriu cu pârâţii B C şi B I, a admis în principiu, în parte, cererea reconvenţIală, astfel cum a fost completată la fila 68, formulată de pârâtul reclamant B C în contradictoriu cu reclamanta pârâtă B F şi pârâtul în cererea reconvenţIală B I şi a admis în principiu, în totalitate, cererea reconvenţIală formulată de pârâtul B I în contradictoriu cu reclamanta pârâtă B F şi pârâtul reclamant B C.

S-a constatat că de pe urma autorului B D, în afara bunurilor menţIate în acţiunea principală au rămas şi suma de 2.200 lei, stabilită prin decizia nr. X/FF/18.05.2010, emisă de Comisia centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi o casă compusă din 3 camere, construită în anul 1921, din bârne, în suprafaţă de 60 mp, situată în S,.

S-a constatat deschisă succesiunea autorului B A, decedat la data de 17.08.2010, cu ultimul domiciliu în S, şi ca moştenitori legali acceptanţi ai succesiunii acestuia pe reclamanta B F, în calitate de descendent  de gradul I,  în concurs cu pârâtul B C, în calitate de descendent  de gradul I şi autoarea B  E, în calitate de soţie supravieţuitoare.

S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma autorului B A se compune din următoarele:

- cota de ¼ dintr-un apartament cu 4 camere şi dependinţe, situat în S, , cealaltă cotă de ½ revenind pârâtului B C, iar cealaltă cotă de 1/4 revenind autoarei B  E, reprezentând contribuţia sa la dobândirea bunurilor comune;

- cota de ½ din imobilele : o casă de locuit construită din cărămidă arsă, construită în anul 1963, compusă din 4 camere şi anexe – o magazie şi un garaj, situate în S; cealaltă cotă de 1/2 revenind autoarei B  E, reprezentând contribuţia sa la dobândirea bunurilor comune;

 - cota de ½ din următoarele: suprafaţa de 6.000 mp teren extravilan arabil, în extravilanul mun. S, T. 49, P 27; suprafaţa de 5.014 mp. teren extravilan arabil, în extravilanul mun. S, în T. 19, P 59 şi suprafaţa de 4.200 mp teren extravilan păşune, în extravilanul mun. S situat în T.19, P1, cealaltă cotă de ½ din acestea revenind pârâtului B I;

- cota de ½ dintr-o casă compusă din 3 camere, construită în anul 1921, din bârne, în suprafaţă de 60 mp, situată în S, , cealaltă cotă de ½ revenind pârâtului B I;

- cota de ½ dintr-un nr. de 40 de acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S şi dintr-un nr. de 40 de acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S, cealaltă cotă de ½ revenind pârâtului B I;

-  suprafaţă totală  de 2.718 mp teren curţi construcţii şi arabil, situată în intravilanul mun. S, în T.20, P .15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, având nr. cadastral 1969,

-  suprafaţa de 2.024 mp teren păşune, situată în extravilanul mun. S, în T.22/2, P .40, având nr. cadastral 2003

-  suprafaţa de 5.791 mp teren arabil, situată în extravilanul mun. S, în T.19, P. 71, având nr. cadastral 1972

S-a stabilit cotă ideală din această masă succesorală astfel:

- cota de 1/4 pentru soţia supravieţuitoare, autoarea B  E

- cota de 3/8 pentru reclamanta B F şi cota de 3/8 pentru  pârâtul  B C.

S-a constatat deschisă succesiunea autoarei B E, decedată la data de 23.02.2012, cu ultimul domiciliu în S, şi ca moştenitori legali acceptanţi ai succesiunii acesteia pe reclamanta B F în concurs cu pârâtul B C, ambii în calitate de descendenţi  de gradul I.

S-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma autoarei B  E se compune din următoarele:

- cota de 5/16 dintr-un apartament cu 4 camere şi dependinţe, situat în S,

- cota de 5/8 din  imobilele : o casă de locuit construită din cărămidă arsă, construită în anul 1963, compusă din 4 camere şi anexe – o magazie şi un garaj, situate în S,

- cota de 1/8 din următoarele: suprafaţa de 6.000 mp teren extravilan arabil, în extravilanul mun. S, T. 49, P 27; suprafaţa de 5.014 mp. teren extravilan arabil, în extravilanul mun. S, în T. 19, P 59 şi suprafaţa de 4.200 mp teren extravilan păşune, în extravilanul mun. S situat în T.19, P1;

- cota de 1/8 dintr-o casă compusă din 3 camere, construită în anul 1921, din bârne, în suprafaţă de 60 mp, situată în S,

-  cota de 1/8 dintr-un nr. de 40 de acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S şi dintr-un nr. de 40 de acţiuni conform certificatului de acţIar nr. X/11.09.1996, eliberat de SC U SA S,;

- cota de ¼ din următoarele: suprafaţă totală  de 2.718 mp teren curţi construcţii şi arabil în T.20, P .15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, suprafaţa de 2.024 mp teren păşune în T.22/2, P.40 şi suprafaţa de 5.791 mp teren arabil în T.19, P. 71;

- suprafaţa de 1 ha 8300 mp teren arabil extravilan

Instanţa a stabilit cotă ideală din această masă succesorală astfel: cota de 1/2 pentru reclamanta B F şi cota de 1/2 pentru  pârâtul  B C.

S-a respins în principiu cererea de constatare a simulaţiei şi de reducţiune a liberalităţilor excesive, formulată pe cale reconvenţIală de pârâtul reclamant B C.

Întrucât pentru formarea loturilor au fost necesare operaţiuni de măsurare, evaluare şi alte asemenea, instanţa a dispus efectuarea expertizelor specialitatea evaluare imobiliară şi specialitatea agricolă – acesta din urmă la solicitarea exoresă a părţilor, rapoartele de expertiză fiind întocmite şi depuse la dosar de expert O G şi  expert C A.

Având în vedere considerentele reţinute în Încheierea de Admitere în principiu, cu referire la susţinerile pârâtului reconvenţIal B C, în sensul că în masa succesorală rămasă de pe urma autorului se regăsesc şi imobilele ce au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. X/14.12.2006, 2174 şi nr. X/22.11.2006, contracte care în opinia pârâtului reprezintă donaţii deghizate, instanţa a constatat că în cauză nu s-a dovedit existenţa unui act secret bilateral, prin care autorul să fi convenit cu reclamanta simularea pretinsei donaţii prin intermediul unui act public, încheiat sub forma unui contract de vânzare cumpărare.

Or, în timpul vieţii, autorul părţilor a fost liber să dispună de bunurile care se regăseau în patrimoniul său, inclusiv să încheie contracte de vânzare cumpărare, prin care să înstrăineze o parte dintre acestea către cine doreşte, inclusiv către reclamantă.

Chiar dacă legiuitorul a instituit o prezumţie cu privire la caracterul deghizat al unui contract de vânzare cumpărare încheiat de înstrăinător cu un descendent, instanţa reţine că potrivit art. 845 C.civ., legea a prezumat că actele de înstrăinare cu titlu oneros realizate de autorii lor in timpul vieţii sunt prezumate a fi deghizate si reprezintă in realitate donaţii doar in situaţiile in care înstrăinările s-au făcut in favoarea unui succesibil in linie dreaptă in schimbul unei rente viagere sau sub rezerva uzufructului.

Aşadar, această  prezumţie legală are un caracter excepţIal,  fapt ce implica o interpretare strictă a ei, în sensul că nu poate fi invocată decât în situaţiile în care înstrăinarea s-a făcut in favoarea unui succesibil in linie dreaptă în schimbul unei rente viagere sau sub rezerva uzufructului. Or, aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în speţă, în condiţiile în care în niciunul din contractele de vânzare cumpărare încheiate de autor cu reclamanta, pentru înstrăinător nu s-a stabilit o rentă viageră sau rezerva uzufructului, contractele fiind de înstrăinare în schimbul unui preţ stabilit în bani.

Mai mult, astfel cum rezultă din prevederile art. 1175 C. civ. în vigoare la data încheierii contractelor în litigiu, simulaţia este operaţiunea juridică care creează o aparenţă neconformă cu realitatea prin încheierea concomitentă a două acte juridice: unul public şi mincinos, ale cărui efecte sunt înlăturate sau modificate, total sau parţial, de altul secret şi adevărat, care conţine în sine acordul, implicit sau explicit, al părţilor de a simula. Pentru dovedirea actului secret bilateral era necesar să se facă dovada că ambele părţi ale acestuia, deci atât înstrăinătorii, cât şi dobânditoarea au înţeles să încheie un contract de donaţie, dovadă care nu a reieşit din probele administrate în cauză.

Prin urmare, s-a reţinut că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în raport de dispoziţiile art. 129 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, potrivit cu care părţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, instanţa a înlăturat ca neîntemeiate susţinerile cu privire la caracterul simulat al contractelor de vânzare în cumpărare în litigiu şi, pe cale de consecinţă, a constatat că bunurile ce au făcut obiectul acestor contracte au ieşit din patrimoniul autorului, fiind înstrăinate în timpul vieţii de către acesta, a respins ca neîntemeiată cererea de constatare a simulaţiei şi de reducţiune a liberalităţilor excesive, formulată pe cale reconvenţIală de pârâtul reclamant B C.

Pe baza expertizelor de la dosar, instanţa a dispus lichidarea stării de indiviziune dintre părţi în conformitate cu prev.  art. 6739 şi 67310 al. 4 C.p.c. şi a împărţit bunurile din masa partajabilă într-o modalitate cât mai echitabilă.

La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa a avut in vedere dispoz art. 6739 C.pr.civ.

În raport de  opţiunea exprimată de părţi şi pentru a rezulta o sultă cât mai mică de plătit, dar şi reţinând necesitatea de a atribui părţilor bunuri de acceaşi natură,  instanţa a format si atribuit loturile potrivit celor anterior reţinute.

În temeiul art. 276 c.p.civ, instanţa de fond  a compensat în totalitate cheltuielile de judecată pe care le-au efectuat părţile.

Calea de atac exercitată:

Împotriva sentinţei civile nr.X/02.07.2015  precum şi împotriva încheierii de Admitere în Principiu (I.A.P.) din 21.05.2015, pronunţate in dosar nr.X/311/2015, a declarat apel  pârâtul reclamant B C, solicitând admiterea apelului şi rejudecând fondul, să se  modifice atât I.A.P. cât şi sentinţa atacată, în sensul admiterii în totalitate a cererii reconvenţIale formulată de apelant, urmând să se compenseze efectiv cheltuielile de judecată, stabilind eventualele diferenţe de plată în sarcina părţilor.

In motivarea apelului, se critică incheierea de admitere in principiul deoarece instanţa de fond a respins în mod vădit neîntemeiat cererea pârâtului-reclamant B C de a se proceda la reducţiunea liberalităţilor excesive făcute de autorul B A, care a deghizat donaţiile către fiica sa (reclamanta B F) prin contracte de vânzare-cumpărare al cărui preţ în acte a fost modic, iar în realitate nu s-a achitat niciodată.

In temeiul art. 119 din vechiul cod de procedură civilă, pârâtul B C a formulat cerere reconvenţIală şi a solicitat introducerea în masa partajabilă în vederea stabilirii rezervei succesorale şi a cotităţii disponibile conform art. 1091 alin. 1 lit. c) C.Civ. (pentru stabilirea activului net), apreciind că prin cele 3 contracte de vânzare - cumpărare încheiate între autorul B A şi fiica sa , reclamanta B F, înstrăinarea cu titlu oneros a bunurilor este prezumată a fi donaţie deghizată (art. 1091 alin. (4) din NCC), prezumţie ce nu a fost răsturnată prin probele administrate.

Solicită admiterea apelului cu motivarea că din probele administrate în dosarul cauzei rezultă indubitabil că preţul următoarelor contracte:

-contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/14.12.2006 casă + teren în valoare de 35.000 lei;

-contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/22.11.2006 -teren în suprafaţă totală de 5.000 mp. (în 2 sole de câte 2.500 mp.) în valoare de 3.500 lei;

-contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. X/22.11.2006- teren în suprafaţă de 296 mp. păşune + 1.125 mp. intravilan, str. GA în valoare de 30.000 lei, nu a fost achitat autorilor părţilor de către cumpărătoare, fiind în realitate donaţii deghizate, iar preţul înscris în contractele de vânzare - cumpărare este neserios (mult mai mic decât preţul pieţei - modic).

Se arata ca prin întâmpinarea la cererea reconvenţIală şi prin răspunsurile la interogatoriu reclamanta - pârâtă B F a susţinut că a achitat preţul înscris în contractele de vânzare - cumpărare în numerar, iar din banii obţinuţi autorul a realizat „numeroase îmbunătăţiri la imobilul casă de locuit de pe strada P (au introdus gaze, au izolat imobilul casă de locuit deţinut, au achiziţIat alte materiale de construcţii, au montat centrală termică, au schimbat tabla de pe acoperiş, au edificat alt gard).

Toate susţinerile reclamantei prin care aceasta a încercat să facă dovada că ar fi achitat preţul menţIat în contracte, în sensul dovedirii unor cheltuieli importante pe care tatăl său nu ar fi avut resurse financiare să le facă dacă nu ar fi preţul contractelor, au fost demontate de probele administrate în cauză.

l).Astfel, reclamanta a susţinut prin întâmpinare că autorul, din banii obţinuţi din vânzarea terenurilor „a introdus gaze", iar prin răspunsul la întrebarea nr. 9 din interogatoriu a recunoscut faptul că gazele au fost introduse înainte de anul 2006 (în acest sens s-au depus la dosarul cauzei procesul - verbal de recepţie pentru racordarea la gaze din anul 1998).

2). Montarea centralei termice: din înscrisurile depuse, respectiv factura nr. X/08.12.006 şi chitanţa fiscală nr. X/08.12.2006, factura fiscală nr. X/08.12.2006 şi chitanţa fiscală nr. X/08.12.2006, factura fiscală nr. X/07.12.2006 şi chitanţa fiscală X/07.12.2006, factura fiscală nr. X/07.12.2006 şi chitanţa fiscală nr. X/07.12.2006, pârâtul B C face dovada indubitabilă că toate materialele necesare montării centralei termice în anul 2006, precum şi centrala termică au fost cumpărate de către acesta.

Nu în ultimul rând, în sensul combaterii susţinerilor reclamantei, sunt consemnările din Jurnalul personal al autorului B A din datele de 10,11 şi 12 decembrie 2006 prin care acesta recunoaşte că nu mai avea bani să plătească muncitorii: „nu avem bani, i-am dat 200 dolari să schimbe în lei 5.080.000 lei, şi suma de 600.000 lei", banii au fost daţi F pentru a plăti muncitorii care lucrau la montatul centralei (evident că pensiile nu se plăteau în dolari, aceştia provenind de la fiul său, care era (plătit) în dolari ca ofiţer mecanic de navă.

3). Izolaţia casei de locuit: banii pentru cumpărarea materialelor au fost expediaţi prin mandat poştal, respectiv 50.000.000 lei de către B C, aşa cum se dovedeşte cu înscrisurile depuse în dosarul cauzei (mandate poştale).

4). Schimbat tabla de pe acoperişul casei de locuit: din cele 4 facturi fiscale depuse, rezultă incontestabil că toată tabla zincată care a fost schimbată a fost cumpărată de B C, iar aprovizIarea a fost menţIată de autorul B A în Jurnalul personal în data de 29.04.2004, şi nu cu banii obţinuţi din vânzarea terenurilor.

De altfel, reclamanta B F la întrebarea nr. 16 din interogatoriu, a recunoscut că nu ştie când a fost schimbată tabla de pe casă.

5). Renovarea apartamentului şi cumpărarea mobilei pentru apartamentul achiziţIat în cote de 1/2 de către B C şi autorii B A şi B E s-a făcut de către pârâtul-reclamant B C.

Cu înscrisurile depuse, respectiv contractul de executare lucrări din 02 decembrie 2008 pentru renovarea apartamentului, şi facturile fiscale enumerate la punctul 5 din „nota cu înscrisurile" depuse la termenul din 13.02.2014, certificate pentru conformitate cu originalul, s-a făcut această dovadă.

De asemenea, consemnarea autorului B A din data de 28 noiembrie 2008 conform căreia „Cristi (B C) a avut la el suma de 12.000 dolari, ne-a lăsat să păstrăm suma de 10.000 dolari, când va veni să-i folosească la amenajarea apartamentului", face pe deplin dovada că autorii părţilor nu au contribuit cu nimic la amenajarea şi mobilarea apartamentului.

6). Edificarea cavoului:  se dovedeşte cu extrasul din Jurnalul personal al autorului din data de 13 mai 2006 (în mai cavoul era edificat şi nu după 26.11.2006), iar crucea a fost comandată de Cristi când a plătit 15.000.000 lei avans şi 3.000.000 lei pentru fotografii, iar la montarea crucii s-au achitat încă 20.000.000 lei de către autorul B A, care a vrut să aibă şi el contribuţie la dobândirea crucii.

De asemenea uşa de la cavou a fost achiziţIată şi plătită de B C.

7). Edificarea gardului - a fost realizată în anul 1995 aşa cum se dovedeşte cu chitanţa fiscală nr. X/21.08.1995 şi planşele fotografice din care rezultă că un gard edificat în anul 2006 nu poate arăta aşa cum arată acum gardul împrejmuitor al casei de locuit.

Susţine apelantul pârât că a depus de asemenea înscrisuri din care rezultă ajutorul constant în bani acordat autorilor de către B C, dar şi cupoanele de pensii din care rezultă că ambii autori se puteau descurca cu banii din pensii care nu erau mici, iar toate îmbuntăţirile la casa de locuit a părinţilor au fost făcute cu bani de la B C.

ConcluzIând, susţine apelantul că din probele administrate în dosarul cauzei, rezultă indubitabil că autorul B nu a primit nici un ban din vânzarea terenurilor către fiica sa, situaţie care confirmă susţinerea acestuia că in cauză este vorba de donaţii deghizate si nu de acte de vânzare cumpărare.

II). instanţa de fond nu s-a pronunţat şi nu a respins motivat al doilea motiv pentru care s-a solicitat să se constate că actele de vânzare cumpărare a terenurilor înscrise în cererea reconvenţIală sunt-în realitate -donaţii deghizate datorită preţului neserios înscris în acestea.

În toamna anului 2006, în intravilanul mun. S preţurile la terenuri variau între 50 şi 80 euro/mp., şi este imposibil ca o suprafaţă de teren de 5.000 m.p. în intravilanul mun. S să se fi vândut cu 3.500 lei, respectiv cu nici măcar 1 leu/m.p., această situaţie juridică consemnată în actul autentic făcând dovada deplină a gratificaţiei, deoarece preţul este neserios.

Acelaşi preţ neserios este înscris şi în celelalte 2 contracte de vânzare - cumpărare.

Faţă de toate aceste aspecte, în situaţia în care se va admite apelul, solicită desfiinţarea încheierii atacată şi pronunţând o nouă încheiere de admitere în principiu, solicită sa se  supună reducţiunii contractele de vânzare cumpărare indicate în cererea reconvenţIală, iar la stabilirea cotităţii disponibile şi a rezervei succesorale să se aibă în vedere doar bunurile proprii ale autorului B A şi nu întreaga masă succesorală care a rămas după cei doi autori, B A şi B E.

III). Instanţa de fond a respins vădit neîntemeiat excepţia nulităţii absolute a expertizelor în construcţii şi a expertizei agricole, efectuate în cauză de expertul tehnic in construcţii O G şi expertul tehnic agricol C A, invocată de pârâtul-reclamant B C şi a refuzat neîntemeiat să dispună refacerea expertizelor de către experţi evaluatori autorizaţi A.N.E.V.A.R., de pe lista Tribunalului Olt.

Este astfel limpede şi de netăgăduit că valorile de circulaţie a bunurilor care compun masa partajabilă la care au ajuns cei doi experţi care nu au calitatea de experţi evaluatori, sunt eronate, aşa cum s-a susţinut permanent în obiecţiunile formulate împotriva rapoartelor de expertiză şi suplimentelor la aceste rapoarte, evaluările nefiind efectuate conform standardelor de evaluare obligatorii pentru desfăşurarea activităţii de evaluare, adoptate de ANEVAR conform art. 5 alin. 1 lit. c) din O.G.24/2011, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 99/2013.

Instanţa de fond a respins neîntemeiat excepţia nulităţii evaluărilor efectuate de cei doi experţi, care deţin calitatea de experţi evaluatori şi nu sunt autorizaţi in acest sens, cu motivarea că pârâtul-reclamant B C nu s-a opus la numirea acestora.

Se arata ca la termenul în care a avut loc desemnarea experţilor, nici avocatul şi nici B C nu cunoşteau şi nu aveau cum să cunoască că cei doi experţi tehnici nu au şi calitatea de expert evaluator autorizat, existând în jud. Olt şi experţi tehnici care sunt şi experţi evaluatori autorizaţi, lista acestora aflându-se permanent pe masa completului de judecată.

Este însă vădit nelegal şi periculos pentru circuitul civil să se accepte ideea că evaluarea bunurilor succesorale este o operaţiune atât de puţin însemnată, încât ar putea fi efectuată de orice alt expert sau persoană, şi nu neapărat de către experţii evaluatori autorizaţi A.N.E.V.A.R,

IV). In mod vădit neîntemeiat, instanţa de fond a omologat rapoartele de expertiză tehnică efectuate în cauză deşi apelantul s-a opus motivat, clar si temeinic la omologarea acestora, atât în ceea ce priveşte expertiza O G (în construcţii), cât si expertiza Chirită A (expertiza agricolă), mai ales in ceea ce priveşte valorile de piaţă ale bunurilor, cat si altor concluzii eronate ale acestora.

Instanţa de fond a omologat vădit neîntemeiat suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză C A si a inclus în lotul reclamantei B F ANEXELE GOSPODĂREŞTI (magazie de cărămidă si un saraj cu patul deasupra), situate în mun. S, str., iar în lotul pârâtului-reclamant B C a inclus CASA DE LOCUIT (construită din cărămidă arsă în anul 1963, compusă din 4 camere, situată în mun. S.

Terenul intravilan în suprafaţă de 2718 mp., aferent casei de locuit din cărămidă arsă, construită în 1963, cu 4 camere, a fost inclus parţial în lotul reclamantei B F (1576 mp.) împreună cu anexele, şi parţial în lotul pârâtului-reclamant B C (1142 mp.) împreună cu casa de locuit.

In conformitate cu schiţa nr. IV, pe care expertul C a propus-o ca variantă de lotizare şi pe care instanţa de fond în mod vădit nelegal şi netemeinic a acceptat-o şi a omologat-o, suprafaţa de 1.576 mp.inclusă în lotul reclamantei B F are deschidere totală pe toată lungimea către strada P (strada principală), şi care în conformitate cu nomenclatorul stradal din municipiul S se află situată in zona B, în timp ce terenul în suprafaţă de 1142 m.p. atribuit pârâtului-reclamant B C aflat în, se afla situata in zona C.

Faţă de această situaţie de necontestat, este fără putinţă de tăgadă faptul că valoarea de piaţă/unitate (valoarea 1 m.p.) dintre cele două suprafeţe de teren este diferită, valoarea terenului atribuit lui B F fiind mai mare, aşa cum a apreciat chiar unitatea administrativ teritorială (Primăria S), în vederea impunerii.

Dar, aşa cum se poate lesne observa din schiţă, accesul către corpul de proprietate atribuit reclamantei B F se face din strada P unde există poarta mare pentru acces maşini, utilaje dar şi pentru acces maşini pentru eventuale intervenţii de urgenţă (salvare, pompieri, etc), precum şi o portiţă pentru acces persoane, în timp ce accesul pârâtului-reclamant B C la casa de locuit atribuită se face din strada , si nu există decât o portiţă pentru acces persoane si eventual o bicicletă.

Identificarea imobilelor pe str. P din mun. S este eronată, la această adresă neexistând nici un imobil, aşa cum rezultă din nomenclatorul stradal, expertul neefectând verificările necesare în acest sens, situaţie care ar face imposibilă punerea în executare a sentinţei atacate.

V). Instanţa de fond a omis să includă la masa succesorală rămasă de pe urma autoarei B E şi nu a dispus prin sentinţa atacată ieşirea din indiviziune pentru suprafaţa de 2275 m.p teren situat în extravilanul com. S, T13, P18, parcelă cu o valoare de 1198 lei, aşa cum aceasta a fost identificată în Suplimentul nr. 2 la raportul de expertiză tehnică judiciară C A, la fila 4

VI). Expertiza nu a identificat şi nu a evaluat bunul imobil "fântână" (puţ) construită din tuburi de ciment şi adâncă de 17 m, aflată pe suprafaţa de teren în imediata apropiere a "magaziei şi garajului" din str. P nr. X (cum greşit a reţinut instanţa de fond), care a fost atribuit reclamantei B F şi care intră astfel neevaluat în patrimoniul acesteia, în defavoarea pârâtului-reclamant B C.

VII). De asemenea, paratul-reclamant B C a fost vădit prejudiciat de lotizarea efectuată de instanţa de fond la propunerea expertului C, deoarece toate terenurile dispersate, în suprafeţe relativ mai mici (3000 mp., 2507 mp., 2.100 mp., 2275 mp., 5791 mp.) au fost incluse în lotul pârâtului - reconvenţIal B C, iar terenul compact de 13.800 mp., a fost atribuit în lotul reclamantei B F.

Este evident că valoarea economică a terenului comasat, este mult mai mare decât a terenului parcelat, în condiţiile în care, chiar expertul a consemnat în primul raport de expertiză punctul de vedere al pârâtului-reclamant B C, în sensul că acesta nu doreşte niciun teren în afară de terenul intravilan în suprafaţă de 2718 mp., aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti.

Instanţa de fond prin sentinţa pronunţată a divizat absolut nejustificat şi în defavoarea pârâtului-reclamant corpul de proprietate din str. Prelungirea P, lipsind locuinţa de anexele construite de autori în vederea utilizării normale a proprietăţii, deşi autorii le-au construit urmărind tocmai acest scop.

VIII). Instanţa de fond a inclus în mod vădit nelegal în lotul pârâtului-reclamant B C cota de 1/1 din apartamentul situat în mun. S, , calculând valoric întreaga suma reprezentând preţul de circulaţie al acestui apartament în lotul său, deşi acesta era proprietarul cotei de 1/2 din acest apartament, anterior deschiderii succesiunii de pe urma autorilor în prezenta cauză.

Aşa cum s-a reţinut chiar în I.A.P. atacată, pârâtul-reclamant B C deţine ca bun propriu cota de 1/2 din acest apartament, iar la masa succesorală a fost inclusă numai 1/2 din apartamentul menţIat mai sus, sentinţa instanţei de fond fiind greşită şi sub acest aspect, apelantul fiind prejuidiciat direct cel puţin cu 1/2 din preţul evaluat de expertul neautorizat (!), respectiv cu suma de 89.757,50 lei.

IX). Instanţa de fond nu a menţIat preţul de evaluare al fiecărui bun imobil atribuit în loturile părţilor, făcând extrem de dificil de urmărit raţIamentul şi mai ales verificarea de către instanţa de control judiciar a respectării echităţii şi valorii aferente cotelor părţi care se desfiinţează prin ieşirea din indiviziune, reţinând în considerentele sentinţei atacate numai valoarea globală a masei partajabile şi cotele părţi în care acestea urmează a se repartiza.

În dovedirea apelului formulat solicită proba cu înscrisuri, cu expertize tehnice de specialitate efectuate de experţi autorizaţi şi proba cu martori.

Solicită admiterea apelul aşa cum a fost formulat.

Apelul a fost legal timbrat.

La data de 06.10.2015 intimata reclamantă B F  a formulat întâmpinare la apelul declarat de apelantul B C , prin care a solicitat sa se admita  in parte apelul, in sensul de a fi reţinută in lotul apelantului si suprafaţa de 2275 mp teren situat in extravilanul comunei S in T 13, P18 cu o valoare de 1188 lei asa cum a fost identificat in suplimentul nr.2 la raportul de expertiza tehnica întocmit de C A, si sa respingă celelalte motive de apel ca neîntemeiate, având in vedere următoarele considerente de fapt si de drept:

 În raport de primul motiv de apel prin care este criticat faptul ca instanţa a respins cererea apelantului parat B C de a se proceda la reductiunea liberalităților excesive, respectiv cerere de constatare a unei donaţii deghizate pe care ar fi facut-o autorul B A către fiica sa B F, s-a arătat ca in mod corect instanţa de fond a pronunţat soluţia in cauza, intrucat apelantul a incercat sa convingă instanţa de caracterul simulat al actelor juridice (contracte de vanzare-cumparare) incheiate intre cei doi.

Caracterul simulat, respectiv o eventuala donaţie deghizata s-ar baza, in accepţiunea apelantului, pe neplata preţului sau pe un pret mic, modic, care s-ar fi plătit pe aceste terenuri. În realitate, pentru a se retine simulatia, trebuie sa existe concomitent sau anterior încheierii contractului iniţial, un act fictiv (contrainscris) sau un act deghizat, care sa stabilească situaţia reala, in contradicţie cu actul autentic. Oricum am incerca sa Alizam contractele de vanzare-cumparare nu reiese de nicăieri existenta unui act deghizat, a unei simulaţii, iar simpla susţinere că nu ar fi fost plătit preţul nu poate fi asimilată unei donaţii deghizate.

Susţine intimata reclamantă că nici măcar nu s-a încercat sa se faca trimitere către un eventual act secret care sa ateste voinţa reala a părtilor, iar in ceea ce priveşte invocarea unui pret neserios sau neplata preţului, acestea sunt alte motive de ineficacitate a actului juridic si nu simulatie şi că pentru temeinicia pretenţiilor era necesar sa se probeze ca anterior incheierii actelor publice notariale, părţile au convenit sa incheie o liberalitate si nu un act oneros.

Mai mult , apelantul nu a probat si nici nu a invocat aspecte care sa denote existenta unei convenţii ascunse de donaţie anterior actului autentic.

Faţă de celelalte subpuncte care vizează montarea centralei termice, izolaţia casei, schimbarea tablei, renovarea apartamentului, edificarea cavoului si a gardului , arată  ca acestea nu au făcut obiectul cererii principale de judecata si nici a cererii reconventIale formulate de apelant, astfel ca nu are nici un fel de relevanta cine si cum a edificat aceste bunuri atâta vreme cat ele nu fac obiectul cercetării judecătoreşti, instanţa nefiind învestita cu o cerere privind contribuţia efectiva a părtilor la edificarea acestor bunuri.

Cu privire la faptul ca preţul nu ar fi fost plătit sau ca preţul era modic se arată că in niciuna dintre consemnările autorului B A nu apare vreo menţiune cum ca ar fî donat fiicei acestuia si nu ar fi vândut imobilele respective, iar la acest moment suntem in prezenta unor acte autentice de vanzare-cumparare peste a căror valabilitate nu se poate trece decât in anumite condiţii expres prevăzute de lege.

La punctul V din motivele de apel, in mod corect se invoca faptul ca instanţa a omis sa treacă in sentinţă suprafaţa de 2275 mp teren situat in extravilanul comunei S in T 13, P18 cu o valoare de 1188 lei, asa cum a fost identificat in suplimentul nr.2 la raportul de expertiza tehnica întocmit de C A.

Arata ca este de acord ca acest teren sa fie trecut în lotul apelantului B C.

La punctul VI din motivele de apel se critica faptul ca expertul nu ar fi evaluat bunul imobil "fântâna" care a fost atribuit reclamantei B F si care intra neevaluat in patrimoniul acesteia, or se arată că bunul imobil "fântâna" (put) nu a făcut obiectul acestui partaj, nu a fost atribuit in lotul reclamantei.

La punctul VII al motivelor de apel se critica modul de lotizare, respectiv modalitatea de împărţire a terenurilor si imobilelor, critica total nefondată, atâta vreme cat cea mai mare parte a terenurilor extravilane a fost atribuita in lotul apelantului, iar din terenul intravilan, in mod corect, s-a împărţit intre cei doi fraţi, rămânând in lotul apelantului suprafaţa de teren aferenta casei de locuit cu 4 camere, iar in lotul intimatei - suprafaţa de teren intravilan aferenta casei bătrâneşti, magaziei si garajului. Nici nu era posibila o alta modalitate de lotizare atâta vreme cat apelantul a solicitat casa cu 4 camere sa fíe trecuta in lotul acestuia, iar imobilul respectiv este situat exact pe suprafaţa de teren intravilan care i-a fost atribuita in lot.

In ceea ce priveşte faptul ca in lotul intimatei s-a atribuit suprafaţa de 13800 mp teren extravilan pe raza localităţii S, aceasta suprafaţa nici nu poate fi comparata ca valoare cu suprafeţele din extravilan primite de catre apelant, suprafeţe mult mai bune, atat ca si valoare cat si ca amplasament.

Cu privire la partea din apartamentul cu 4 camere, la stabilirea sultei s-a avut in vedere evaluarea cotei-parti din apartament, nefiind prejudiciat cu nimic apelantul. In mod corect instanţa a reţinut la masa de partaj cota de 1/2 din apartamentul cu 4 camere intrucat restul de 1/2 din acest imobil era, de drept, al apelantului B C.

Referitor la ultima critica, respectiv faptul ca prin sentinţa nu s-au trecut odată cu lotizarea si valorile pentru fiecare bun in parte, aceasta nu poate constitui un impediment deoarece aceste valori apar in expertizele din dosar si pot fi foarte uşor verificate.

Pentru  motivele expuse, solicită admiterea, in parte, a apelului in sensul de a fi reţinuta in lotul apelantului si suprafaţa de 2275 mp teren situat in extravilanul comunei S in T 13, P18 cu o valoare de 1188 lei, asa cum a fost identificat in suplimentul nr.2 la raportul de expertiza tehnica intocmit de C A.

La data de 17.12.2015 intimata reclamanta a depus la dosar note scrise, prin care a arătat că  înstrăinările concretizate in cele trei contracte de vânzare-cumpărare contestate in cauza  nu intra in categoria actelor  vizate de art.1091 N.C.Civ, deoarece nu au in conţinut rezerva uzufructului, a uzului sau abitaţiei, astfel  încât sa poata fi prezumată donaţia deghizată.

Preţul înscris in contractele de vânzare-cumpărare  a fost real, pe care părtile nu l-au stabilit in mod fictiv,  ci cu scopul de a-l plăti în realitate. Părţile sunt libere sa determine chiar un preţ inferior valorii reale a bunului, in considerarea unor relaţii speciale  dintre acestea (prietenie, rudenie).

In apel s-a procedat la evaluarea bunurilor imobile retinute la masa de partaj, precum si a bunurilor înstrăinate de catre  defunctul B A catre intimata reclamantă, sens in care a fost desemnat sa întocmească lucrarea de expertiza, prin tragere la sorţi, la termenul din data de 17.03.2016,  expertul O G C (aflat pe lista de experti a Ministerului Justiţiei  si acreditat ANEVAR).

La același termen, apelantul pârât B C, prin apărător,  a arătat ca nu înţelege sa formuleze cerere de recuzare a expertului.- fila 65 ds apel, vol.I.

La data de 26.05.2016 apelantul pârât a formulat o cerere de recuzare a expertului desemnat in cauza- fila 74, 78 ds apel, vol I, cerere respinsa la termenul de judecata din data de 09.06.2026, ca tardiv formulată-fila 87 ds apel, vol.I.

Impotriva expertizei întocmite in cauza, a suplimentului la raportul de expertiza, a răspunsurilor expertului s-au formulat obiectiuni, ce au fost puse in discutia contradictorie a părtilor si asupra cărora instanta de apel s-a pronunţat, motivat.

In apel s-a administrat si proba cu înscrisurile depuse de părti.

Părtile au formulat si au depus la dosar concluzii scrise.

Alizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, raportat la probatoriul administrat in cauză  şi la dispoziţiile legale incidente, tribunalul reţine următoarele:

In soluţIarea primelor două motive de apel, instanţa de control judiciar are in vedere obiectul cererii reconvenţIale formulată in faţa instanţei de fond de catre pârâtul reclamant (apelant) B C, cerere ce se regăseşte la filele 54-55, respectiv fila 99 ds fd.

Astfel, se constata ca pe cale reconvenţIală, s-a solicitat reducţiunea liberalităţilor excesive, deoarece in favoarea pârâtului reclamant  operează ,,prezumţia de donaţie deghizată (art.1091 al.4 din NCC), raportat la prețul  total neserios inserat in contractele de vânzare-cumpărare si la împrejurarea ca autorul B A  nu a primit nicio contraprestaţie” din partea reclamantei pârâte B F. Aceste aspecte s-au invocat relativ la cele trei contracte de vânzare-cumpărare prin care autorul B A a instrăinat in timpul vieţii către fiica sa,  B F, o serie de imobile:

-contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/14.12.2006 casă din caramidă acoperita cu tabla in supr de 50,33mp+anexă+ teren de 1065 mp, imobil situat P 40/1 si 41- în valoare de 35.000 lei – fila 25 ds fd;

-contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/22.11.2006 -teren în suprafaţă totală de 5.000 mp. (în 2 sole de câte 2.500 mp. In T22/2, P 16, respectiv P17) în valoare de 3.500 lei- fila 24 ds fd;

-contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. X/22.11.2006- teren în suprafaţă de 296 mp. păşune + 1.125 mp. Intravilan (din măsurători 1423mp), str. GA în valoare de 30.000 lei- fila 23 ds fd.

Cu titlu preliminar,  Tribunalul constata ca cele trei contracte de vânzare- cumpărare s-au încheiat sub imperiul dispoziţiilor Codului civil din 1864, astfel că potrivit dispoz art.6 al.2 din Noul C Civil  si art.102 al.1  din Legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul Civil, acestea nu pot genera alte efecte juridice  decât cele prevăzute de legea in vigoare la data încheierii lor.

In consecinţă,  referitor la prezumţia de donaţie deghizată invocata de apelantul pârât reclamant, in cauză sunt aplicabile dispozitiile art.845 din Codul Civil de la 1864.

Potrivit acestora: ,,Valoarea bunurilor înstrăinate unui succesibil în linie dreaptă, cu sarcina unei rendite viagere sau cu rezervă de uzufruct va fi socotită în porţiunea disponibilă şi excedentele, de este, se va trece în masa succesiunei. Imputaţiunea şi reportul nu pot fi cerute de succesibilul în linie dreaptă care a consimţit la aceste înstrăinări.”(subl.n.)

In speţă, se constată că în cele trei contracte de vânzare-cumpărare nu  s-a prevăzut renta viagera sau  rezerva uzufructului, astfel că in mod corect instanţa de fond nu a  considerat respectivele convenţii ca fiind donaţii deghizate, in temeiul prezumţiei instituite de art. 845 din Codul Civil de la 1864.

A doua teză invocată prin cererea reconvenţIala – respectiv preţul modic/neserios si neachitat catre autorul  părţilor, in mod corect nu a fost primită de către instanţa de fond, in justificarea calificării celor trei contracte ca fiind donaţii deghizate.

Astfel, contractul de vânzare-cumpărare este  in principiu, valabil,  chiar daca pretul este mult inferior valorii reale a lucrului vândut, întrucât părţile sunt libere sa determine preţul  sub valoarea lucrului, iar echivalenţa este relativă, fiind raportata nu numai la  valoarea lucrului vândut, dar si la subiectivismul părților (în speţă fiind vorba despre înstrăinarea unor imobile de la tată, către fiică).

Pe de altă parte, simulaţia, ca  operaţiune juridică, presupune încheierea  simultană a două contracte: unul public si unul secret (acesta din urma putând fi încheiat si inainte de actul public). In speţă, apelantul pârât reclamant nu a invocat încheierea vreunui contraînscris (actul secret), şi nici imposibilitatea morală de preconstituire a acestuia, data fiind relatia dintre părţi.

In soluţIarea celui de-al treilea motiv de apel, instanţa de control judiciar a administrat proba cu expertiză evaluare bunuri imobile, sens in care a desemnat in cauza, prin tragere la sorţi, un expert autorizat  de Ministerul Justiţiei pentru efectuarea de expertize judiciare, care deţine, de asemenea şi atestat ANEVAR, astfel încât valorile stabilite sa corespunda intr-o cât mai mare măsura valorilor de piaţă ale bunurilor ce constituie masa  succesorală.

Valorile stabilite de acest expert in calea de atac vor primi eficienţă  in soluţIarea apelului si respectiv la stabilirea valorii loturilor si a sultelor.

In soluţIarea celui de-al patrulea motiv de apel, Tribunalul va avea in vedere necesitatea de a nu se diviza  corpul de proprietate din str. Prelungirea P, după cum s-a  dispus de catre instanţa de fond: pe acest amplasament casa de locuit s-a atribuit apelantului pârât reclamant, iar anexele gospodăresti-  magazie, garaj cu pătul deasupra- s-au atribuit catre intimata reclamantă pârâtă.  In cauza nu s-a administrat o expertiza topo-cadastrala pentru identificarea exacta a terenurilor aferente celor două entităţi formate la fond, separându-se in mod nejustificat locuinţa de anexele sale, edificate in vederea utilizării normale a proprietăţii.

Pentru aceste considerente, dar si în echitate, pentru a respecta un echilibru al bunurilor  ce au revenit (fie cu titlu de mostenire, fie cu titlu oneros- prin cumpărare) celor doi descendenti de la autorii lor- se va atribui in lotul apelantului pârât reclamant casa de locuit construită din cărămidă arsă, construită în anul 1963, compusă din 4 camere, situată în S, str. P, nr. X, jud. Olt- 53.700 lei; o casă compusă din 3 camere, construită în anul 1921, din bârne, în suprafaţă de 60 mp, situată în S, - 1200 lei împreună cu o magazie din cărămidă-45.000 lei şi un garaj cu pătul deasupra-16.800 lei, situate în S, str. P, nr. X, jud. Olt, precum si  suprafaţa de 2718 mp teren curţi – constructii si arabil, situata in S, intravilan,  T20, P15,16,17,18,19,20 si 21, având nr. cadastral 1969, cu vecinii: N -1A, E –str.P, S –Str. şi V- 3A si 4CC- 427.800 lei.

Este fondat motivul de apel referitor la neincluderea la partaj a suprafetei de 2275 mp  situata in extravilanul com. S T 13, P 18, in valoarea de 2300 lei, ce se va reţine si atribui in lotul intimatei B F,care si-a exprimat in acest sens opţiunea, susţinând prin concluziile scrise finale varianta IX de lotizare, versiunea 2 sau, in subsidiar, 3. Ambele presupun includerea in lotul intimatei a respectivei suprafeţe.

S-a dat eficienţă valorii de extravilan a acestei suprafete, deoarece astfel figureaza in titlul de proprietate  nr.X/57/1994- fila 15 dosar fond.

Nu este fondat cel de-al saselea motiv de apel, referitor la fântâna care nu a fost identificata si evaluata, deoarece niciuna dintre părtile litigante nu au solicitat aducerea la masa de partaj a acestui bun. Nu se pune astfel problema unei omisiuni a instantei de judecata.

Referitor la lotizarea terenului  extravilan (motivul  VII), instanţa va da eficienţă variantei de lotizare nr.1, versiunea 2- f.53 verso ds apel, vol.III, care corespunde atât repartizării bunurilor in loturi cu respectarea aspectelor anterior retinute, dar si  necesităţii  atribuirii de bunuri in natura catre toti succesorii.

In varianta de lotizare  menţIată - nr.1, versiunea 2- se are in vedere ½ din valoarea apartamentului din str. respectiv suma de 113.800 lei (motivul VIII de apel).

In cuprinsul dispozitivului se va mentIa valoarea fiecarui bun atribuit (motivul IX de apel).

In consecinţă,  in temeiul dispoz art.296 V C Pr Civ, Tribunalul va admite apelul formulat de apelantul pârât B C, împotriva  sentinţei civile nr. X/02.07.2015 şi a încheierii de admitere în principiu din data de 21.05.2015, pronunţate de Judecătoria S în dosarul nr. X/311.2013, în contradictoriu cu intimata reclamantă B F, şi cu intimatul pârât B I.

Va schimba in parte sentinţa apelata, in sensul că va constata că valoarea masei partajabile rămasă de pe urma autorilor B A si B E este de 695.250 lei.

Va constata ca valoarea fiecarui lot al celor doi  descendenţi ai defunctilor este de 347.625 lei.

Se vor atribui bunurile succesorale in loturi, in varianta I de lotizare, versiunea 2, întocmită în apel.

 Se vor păstra încheierea de admitere in principiu si sentinţa, in rest.

 In temeiul dispoz art.274, 276 V C Pr Civ, se vor compensa  in parte cheltuielile de judecata efectuate in apel si in consecinţă va fi obligat  apelantul pârât  B C să plătească intimatei reclamante B F suma de 1160,95 lei,  cu titlu de cheltuieli de judecată.

Data publicarii pe portal: 10.07.2018

Domenii speta

Spete similare