Hotarare

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de fata, constată următoarele:

Prin cererea adresată instanşei sub nr. 77777/327/2017, din data de 28.06.2017, petentii, au formulat plângere  împotriva  Ordonanţei de clasare a Parchetului de pe lângă  Curtea de Apel  Tulcea,  pronunţată în dosarul 26X8/P/2016 la data  de 07.11.2016, solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea ordonanţei de clasare  şi trimiterea cauzei la procuror în vederea reluării/completării urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de C. Ana Mihaela şi M. George A. , pentru urmărtoarele motive şi temeiuri de drept:

1.  După începerea urmăririi penale şi a punerii în mişcare a acţiunii penale,

mod netemeinic şi nelegal, s-a dispus clasarea cauzei, fară ca părtile vătămate , să fi fost audiate, să li se dea dreptul de a administra probe şi de a apăra  dreptul vătămat.

2.Invocă următoarele motive de nelegalitate ale soluţiei de clasare, asupra cărora solicită ca instanta sa se pronunte:

-suspecta C. Ana Mihaela, anterior corectării, le-a falsificat grilele şi

rezultatele  celor admişi, în sensul că a înlocuit tezele acestora cu altele, completate cu variantele corecte, aşa încât, în mod nelegal, aceştia să obţină note net superioare celor obtinute de petenţi , deşi erau mai slab pregătiţi.

-de asemenea, la momentul falsificării grilelor completate de către petenti în cursul examenului , prin contrafacerea scrierii, nu le-a transcris în mod fidel, omiţând să inscrie ceea ce petentii  bifaseră, aşa încât le-au fost atribuite note la examen inferioare celor pe care le-ar fi obtinut dacă nu le-ar fi fost falsificate lucrarile;

-inlocuirea grilelor scrise cu grilele contrafăcute a avut ca principal efect atribuirea faţă de anumite persoane de note superioare pregatirii acestora, în timp ce petentii au primit note mai mici;

-suspecta C. Ana Mihaela nu făcea parte din comisia de examinare;

-suspectii nu  a fost întrebaţi  dacă sunt de acord ca numita  C. să desfăşoare activităţi de examinare, cele contrare, reţinute în motivarea Ordonanţei, nu au niciun fundament sau temei. De altfel, nici nu avea cum să ii întrebe cineva dacă sunt de acord sau nu cu prezenta suspectei C. în sălile de examen, din moment ce comisia de examinare era numită printr-un act administrativ, iar în Ordinul M.A.I. nr. 129/2011 se interzicea prezenţa în sălile de examinare a oricărei persoane care nu face parte din acea comisie;

-după falsificarea lucrărilor celor pe care îi voia admişi, precum şi ale petenţilor, atât suspecta C., cât şi suspectul M., le-a încredinţat comisiei şi le-a arhivat ca şi când acelea ar fi fost cele originale. Aceste fapte întrunesc cel puţin elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din Codul penal. Solicita a se observa că acest text de lege nu prevede ca fapta să fi produs o anumită consecinţă juridică, ci numai condiţia ca înscrisul falsificat să fi fost încredinţat altei persoane. în cazul petenţilor  este îndeplinită această din urmă condiţie, deoarece lucrările, după ce au fost falsificate prin contrafacere, au fost încredinţate şefului comisiei de examinare şi membrilor acelei comisii.

-suspecta C. Ana Mihaela avea interes în modul de desfăşurare al examenului, deoarece soţul acesteia candida şi el pentru ocuparea unei funcţii, ca şi petentii. In urma falsificării lucrării, inclusiv ce a a soţului ei, acesta a fost declarat admis, ca urmare a substituirii lucrării acestuia cu o alta în care erau completate în mod corect toate grilele.

-suspecta C. Ana Mihaela, prin faptul că a alterat conţinutul intelectiv al lucrărilor, cu ocazia rescrierii acestora, şi-a depăşit în mod cert atribuţiile de serviciu. Aceasta nu avea în fişa postului dreptul/obligaţia de serviciu de a rescrie lucrările petentilor. Fapta sa constituie în mod cert abuz în serviciu prin aceea că a diminuat conţinutul intelectiv al lucrării, cu ocazia rescrierii lucrărilor, omiţând să transcrie toate răspunsurile bifate de petenti de pe grila originală şi apreciate ca fiind corecte

-în mod cert lucrările au fost falsificate de către suspectă sau de către altă persoană anterior corectării şi afişării rezultatelor. Cineva a avut un interes direct să falsifice lucrările, majorând punctajul unora dintre cei consideraţi admişi, printre care se numără şi soţul suspectei C. Ana Mihaela, şi diminuându-1 pe al petentilor.

Apărarea suspectei, conform căreia ar fi scăpat cafeaua pe lucrările tuturor candidaţilor în timp ce acestea s-ar fi aflat pe biroul suspectului Munteanu este  vădit neadevărată, deoarece:

-la D.G.A.  în prima declaraţie, suspecta nu a menţionat nimic cu privire la acest pretins episod, ci a avut o altă versiune, recunoscând în mare parte comiterea infracţiunilor imputate şi forma de participaţie penală;

-contrafacerea lucrărilor s-a comis anterior afisarii rezultatelor , deoarece daca s-ar fi afisat rezultatele lucrarile ar fi fost legate si arhivate în fişetul metalic şi nicidecum aflate pe un birou, asa cum sustine suspecta;

-lucrările nu puteau sta decât închise în biroul şefului de comisie şi

nicidecum pe masa acestuia nepăzite de nimeni;

-în biroul Şefului de comisie, suspectului Munteanu nu era niciun  aragaz sau alt dispozitiv de care s-ar fi putut prinde ibricul de cafea,  aşa încât,susţinerea din motivarea Ordonanţei, conform căreia „ibricul nu se desprindea uşor”,

este total eronată şi ruptă de realitatea faptică.

În ceea ce-l priveste pe suspectul Munteanu George , acesta nu avea dreptul sa ia lucrarile originale si sa le distrugă. Efectiv acesta a sustras si distrus originalele lucrarilor.

In mod infracţional a ascuns faptul că suspecta Cemamoriţ a falsificat prin contrafacere lucrările, deşi petentii  au reclamant faptul că le-a fost diminuată nota în mod nelegal

3 Soluţia este nelegală şi în ceea ce priveşte infracţiunea abuz în serviciu faţa ce cei doi suspecţi, deoarece suspecta C. nu avea dretul să contrafacă lucrările  de examen, iar suspectul M. nu avea dreptul să scoată din sediul instituţiei şi să ducă la domiciliul său lucrările , acestea fiind efectiv informaţii clasificate. De asemenea, suspectul M. avea obligaţia legală de a închide toate lucrările într-un fişet metalic pe care să se aplice sigiliul, având în vedere că acestea reprezentau informaţii clasificate.

Conform art. 23 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, lucrările trebuiau arhivate şi păstrate în unitatea M.A.I. şi nicidecum sustrase din incinta unităţii şi distruse la domiciliul suspectului Munteanu.

4 Nu au beneficiat de o anchetă efectivă a infracţiunilor sesizate şi le-a fost încălcat dreptul de apărare, deoarece, după înaintarea dosarului la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi după schimbarea încadrării juridice a faptelor imputate, nu au fost şi noi audiaţi, nu li s-a dat dreptul să administreze probe şi nici să-si apere drepturile procesuale.

De asemenea, soluţia de clasare faţă de cei doi suspecţi din Ordonanţa criticată nu este motivată sau conţine infonnaţii false/nefondate. Spre exemplu, „i se scuză” omisiunea suspectului Munteanu cu privire la neinformarea membrilor comisiei cu privire la contrafacerea lucrărilor, susţinându-se că „aceştia erau pe picior de plecare”. Acest fapt este vădit nereal, membrii comisiei neputând fi „pe picior de plecare” din moment ce lucrările noastre nu erau arhivate, legate, depuse într-un fişet metalic, etc..

În probatoriu, solicita ataşarea dosarului de urmărire penală nr. 26X8/P/2016.

Instanta areciază plangerea ca fiind nefondată pentru urmatoarele aspecte:

Este nereala sustinerea petentilor ca nu au fost audiati , că nu li s-a dat dreptul de a propune probe. Asa cum rezultă din actele dosarului –Vol 5 filele 96-102, petentii au fost audiati , nu au propus probe , mentionand ca isi mentin cele invocate în plangere.

Sustinerile petentilor din plangere nu au suport probational. In cauză au fost audiati candidatii, membrii comisiei de examinare , s-au  administrat toate probele ce se impuneau, adevărul judiciar fiind cel mentionat în ordonanta de clasare.

Membrii comisiei au aratat că nu au existat modificări în componenţa lucrărilor , acestea s-au aflat în permanenţă sub stricta lor supraveghere , fără ca vreo persoană să aibă acces sau contact cu aceste lucrări.

A doua zi de dimineaţa , după corectarea lucrarilor , agenta C. Ana Mihaela a vărsat cafeaua pe birou unde s-au alterat o parte din lucrari. Lucrările deteriorate au fost refacute si de aici suspiciunea petentilor. Dar, din moment ce din probe a rezultat ca refacerea lucrărilor deteriorate s-a facut dupa corectarea acestora , această chestiune nu are ca efect producerea unor consecinte juridice cu privire la rezultatul sau corectitudinea notărilor de la examen. Acesta este adevarul judiciar iar judecătorul de camera preliminara nu poate trimite cauza pentru reluarea sau completarea urmaririi penale pe baza unor supozitii.

Dealtfel,  judecătorul de camera preliminara constata că lucrările dosarului au fost intocmite în mod profesionist de procurori din cadrul Curtii de Apel Constanta, iar anterior de catre procurori DNA.  Mai mult,  Directia Natională Antiocoruptie –Serviciul Teritorial Constanta a dispus clasarea cauzei sub aspectul savârsirii infractiunii de abuz în serviciu , prev de art. 13 ind. 2 din legea 78/2000 rap. a art. 297 alin. 1 c.penal cu aplic art. art. 35 alin. 1 si art. 5 alin. 1 c.penal  De mentionat că Prin Ordonanta de  clasare contestată se retine aceeasi situatie de fapt ca in Ordonanta din 04.08.2015 a DNA- Serviciul teritorial Constanta, dată în dosarul 13X7/P/2011. In legtura cu acest aspect se impune a fi mentionat ca ordonanta de clasare  a DNA  dată în dosarul 13X7/P/2011 a DNA a fost contestată, iar prin Încheierea nr. 137 din 22 decembrie 2015a Tribunalului Tulcea  a fost respinsă plangerea formulata de numitul A. Gurita, astfel incat sub aspectul starii de fapt retinute operează puterea de lucru judecat. Atât prin Ordonanta DNA cat si prin Ordonanta atacată s-a constatat lipsa elementelor constitutive ale infractiunii de abuz în serviciu, şi s-a dispus clasarea.  Chiar petentii prin plangere solicita reluarea urmaririi penale cerând în mod generic  să li dea dreptul de a se apăra dar nu spun cum sau  în ce mod , ce să facă judecătorul de cameră preliminară , ce  probe să ceară pentru a se reface/relua urmărirea penală. Petentii au avut aceasta posibitate, li s-a cerut sa propună probe, dar nu au facut-o sustinând în prezent în mod nereal că nu au fost audiati.

Este gresită sustinerea petentilor ca infractiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu trebuie sa producă vreo consecintî juridică . Producerea unei consecinte juridice este de esenta infractiunii. Or, în speţă această consecinţă lipseste din moment ce contrafacerea lucrărilor s-a facut dupa corectarea acestora si ca urmare a degradarii unor  lucrări prin varsarea cafelei de catre inculpata C. ANA MIHAELA. De precizat că din lucrarile dosarului reiese că  la prepararea cafelei s-a folosit un fierbător şi nu un aragaz .

În raport de cele de mai sus, judecătorul de cameră preliminară apreciază ca ordonanta este legală si temeinică , organele de anchetă penală pronuntandu-se efectiv pe plângerile petentilor, analizand incidenta infractiunilor pentru care intimatii puteau să răspundă penal.

Fată de aceste considerente ,

În baza art. 341 alin. 6 lit. a) din Codul de procedură penală republicat,

 Va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentii,  , împotriva  Ordonanţei de clasare a Parchetului de pe lângă  Curtea de Apel  Tulcea,  pronunţată în dosarul 26X8/P/2016 la data  de 07.11.2016.

În temeiul art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală republicat,

 Va obliga  pe fiecare din petenti la plata sumei de 50 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 341 alin. 6 lit. a) din Codul de procedură penală republicat,

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentii L. Titi, , D. Nicoleta, , H. Cristina, , I. Valentin, , I. Maria, , N. Zoiţa,  împotriva  Ordonanţei de clasare a Parchetului de pe lângă  Curtea de Apel  Tulcea,  pronunţată în dosarul 26X8/P/2016 la data  de 07.11.2016.

În temeiul art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală republicat,

Obligă  pe fiecare din petenti la plata sumei de 50 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Definitivă.

Dată în Camera de Consiliu şi pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27.06. 2018.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare