Evacuare. procedura speciala reglementata de art. 1033-1044 cod procedura civila

Prin sentinţa civilă nr.X/05.09.2018 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr.X/184/2018, instanţa a admis cererea reclamantei  C F, domiciliată în comuna B, sat B, str., jud. Olt, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat P I, cu sediul în, jud. Olt, în contradictoriu cu pârâtul V G – S (CNP ), domiciliat în comuna B, sat B, jud.Olt.

A dispus evacuarea pârâtului din imobilul casă de locuit situat în comuna B, sat B, str. B, , jud. Olt, proprietatea reclamantei.

De asemenea, a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 900 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţa, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Balş în data de 24.08.2018, reclamanta  C F a solicitat instanţei ca, pe calea procedurii speciale reglementate de art.1033-1044 din Noul Cod de procedură civilă, să dispună evacuarea pârâtului V G-S din locuinţa proprietatea reclamantei situată în comuna B, sat B, str. B, , jud. Olt,; totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul locuieşte cu acceptul acesteia în casa sa, iar de ceva timp a început să consume băuturi alcoolice şi a devenit violent cu ea.

A precizat reclamanta că, asupra locuinţei în cauză, are un drept de proprietate exclusivă, ca urmare a partajului de bunuri succesorale realizat prin Sentinţa civilă nr.X/31.08.2004 a Judecătoriei Balş.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art.1033-1038 din Noul Cod de procedură civilă privind procedura specială a evacuării imobilului ocupat fără drept.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar o serie de înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu 100 lei taxă judiciară de timbru.

Pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii.

În combaterea cererii, pârâtul a depus la dosar înscrisuri.

În cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri şi interogatoriul pârâtului.

Instanţa a pus în discuţie cererea formulată de pârât prin întâmpinare de constatare a unui drept de retenţie asupra imobilului pe motiv că de – a lungul timpului ar fi contribuit cu bani la lucrările adăugate acestuia, reclamanta, prin apărător ales, solicitând respingerea acesteia, arătând că în procedura specială a evacuării din imobilele ocupate fără drept, o astfel de cerere este inadmisibilă.

Analizând cu prioritate, conform prevederilor art.248 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, excepţia inadmisibilităţii cererii având ca obiect drept de retenţie formulată de pârât, instanţa a reţinut că este întemeiată pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 1042 din Noul Cod de procedură civilă, pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii prevăzute în prezentul titlu, nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată; pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.

În speţă, instanţa a reţinut că cererea pârâtului de constatare a dreptului de retenţie asupra imobilului este o veritabilă cerere reconvenţională, care, în raport de prevederile legale sus-menţionate, este inadmisibilă în procedura specială a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept.

În consecinţă, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de reclamantă prin apărător ales şi va respinge cererea având ca obiect – constatare drept de retenţie, ca inadmisibilă.

Cu toate acestea, instanţa a pus în vedere pârâtului că are posibilitatea să formuleze împotriva reclamantei o acţiune în pretenţii, pe calea dreptului comun, soluţia de respingere ca inadmisibilă a cererii din prezenta hotărâre neimpunându-se cu autoritate de lucru judecat în raport de un proces viitor, întrucât nu s-a statuat asupra fondului raportului juridic dintre părţi.

Cu privire la cererea de evacuare pe calea procedurii speciale reglementată de Titlul XI din Noul Cod de procedură civilă, analizând actele dosarului, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În fapt, astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr.X/31.08.2004 a Judecătoriei Balş, reclamanta este proprietarul imobilului casă de locuit situat în comuna B, sat B, str. B, , jud. Olt.

Conform celor recunoscute de ambele părţi, reclamanta a tolerat pârâtului de mai mult timp să locuiască în imobilul susmenţionat.

Având în vedere conflictele dintre cei doi, reclamanta i-a solicitat pârâtului să părăsească imobilul casă proprietatea sa, însă aceasta a refuzat, continuând să locuiască în imobil, aspect recunoscut de pârât prin întâmpinare.

În drept, potrivit art.1033 din Noul Cod de procedură civilă, dispoziţiile Titlului XI se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foştii locatari sau alte persoane. Conform alin.2 al acestui articol, ocupantul este oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduinţa proprietarului.

Potrivit art.1038, atunci când proprietarul unui imobil doreşte să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul va notifica în scris ocupantul, punându-i în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în termen de 5 zile de la comunicarea notificării.

Conform art.1040, dacă locatarul sau ocupantul notificat în condiţiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanţei să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu.

În speţă, instanţa  a reţinut că reclamanta a făcut dovada că este proprietarul imobilului casă de locuit situat în comuna B, sat B, str. B, , jud. Olt, precum şi faptul că pârâtul ocupă în fapt acest imobil şi că nu are niciun titlu legal care să justifice această folosinţă, acesta având calitatea de tolerat al reclamantei. De asemenea, reclamanta a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile reglementată de art.1038 privind notificarea pârâtului de a părăsi imobilul în cauză.

În ceea ce priveşte apărările formulate de pârât privind existenţa unui drept de retenţie împotriva reclamantei, instanţa a reţinut că nu au relevanţă în speţă şi, astfel cum s-a arătat mai sus, nu pot fi analizate în procedura specială reglementată de Titlul XI din Noul Cod de procedură civilă, pârâtul având posibilitatea să le valorifice pe calea unei acţiuni separate.

Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa a admis cererea formulată de reclamantă şi a dispus evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea reclamantei situat în comuna B, sat B, str. B, , jud. Olt, hotărârea instanţei fiind executorie.

Reţinând culpa procesuală a pârâtului, în temeiul dispoziţiilor art. 453 din Noul Cod de procedură civilă, instanţa l-a obligat pe acesta la plata către reclamantă a sumei de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxe judiciare şi onorariu avocat.

Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat apel pârâtul V G S, solicitând ca pe baza probelor ce se vor administra, admiterea apelului, anularea sentinţei atacate şi, rejudecând pe fond, respingerea cererii reclamantei  C F ca neîntemeiată.

În motivele de apel, apelantul pârât a declarat că soluţia instanţei este nelegală şi netemeinică şi nu are la bază un probatoriu care să susţină o astfel de cerere de evacuare formulată pe calea procedurii speciale prevăzute de noul cod de procedură civilă în titlul XI.

Astfel, deşi în cererea de chemare în judecată se solicită evacuarea sa dintr-un imobil casă de locuit cu 5 camere situat în comuna B, jud. Olt, imobil pentru care intimata reclamantă deţine şi titlu de proprietate, instanţa de judecată a dispus evacuarea din tot imobilul casă de locuit,  deşi, aşa cum a arătat în întâmpinarea depusă la instanţa de fond, la aceeaşi adresă din comuna B, jud. Olt cu , în prelungirea casei cu 5 camere pentru care reclamanta deţine titlu de proprietate, se mai află un imobil cu 3 camere construit împreună cu familia sa şi în care au convenit să locuiască împreună.

Arată că aceste aspecte nu au fost avute în vedere de instanţa de fond şi în mod greşit a dispus evacuarea sa din imobilul din B, fără să facă o minimă individualizare a acestui imobil.

Consideră că, în aceste condiţii, nu poate fi evacuat pe calea procedurii simplificate prevăzute de noul cod de procedură civilă din imobilul pentru care reclamanta intimată nu are titlu de proprietate, pentru simplu motiv că, pentru celălalt imobil aflat la aceeaşi adresă sunt în indiviziune.

De altfel, acestea sunt şi motivele pentru care a invocat în faţa primei instanţe cel puţin un drept de creanţă garantat cu un drept de retenţie asupra imobilului din comuna B, jud. Olt.

În drept, apelantul pârât a invocat dispoziţiile art.466 din noul cod de procedură civilă şi a arătat ca dovada apelului înţelege să o facă cu acte.

Intimata reclamantă nu a depus la dosar întâmpinare.

Analizând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, raportat la probatoriul administrat la fond şi la dispoziţiile legale incidente în cauză, tribunalul reţine următoarele:

Intimata reclamantă este proprietarul imobilului casă de locuit compusă din 5 camere şi hol, împreună cu terenul aferent în suprafaţă de 1200 mp, situat în intravilanul comunei B, sat B, str. B, , jud. Olt, astfel cum rezulă din sentinţa civilă nr.121/31.088.2004 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr.X/2004 (f.5).

În consecinţă,  intimata reclamantă a făcut dovada că este proprietarul imobilului casă de locuit situat în comuna B, sat B, str. B, , jud. Olt, precum şi faptul că pârâtul ocupă în fapt acest imobil fără un titlu legal care să justifice această folosinţă, fiind îndeplinite astfel condiţiile prevăzute de art.1034 şi următoarele C prc civ.

Afirmaţia apelantului potrivit căreia părţile se află în indiviziune cu privire la imobil nu poate fi reţinută de tribunal. Astfel, însuşi apelantul a susţinut că, în continuarea imobilului proprietatea reclamantei ar fi construit, împreună cu familia sa, alte camere, afirmaţie care, dacă ar fi dovedită, ar da naştere unui eventual drept de creanţă  ce ar putea fi valorificat print-o acţiune separată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 1043 C Pr. Civ. şi cum corect a reţinut judecătorul fondului.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art.480 alin.1 C proc civ,  va respinge apelul declarat de apelantul pârât V G S împotriva sentinţei civile nr.X/05.09.2018 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr.X/184/2018, în contradictoriu cu intimata reclamantă  C F, ca nefondat.

În temeiul art.453 C proc civ, va obliga apelantul la plata către intimată a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Data publicarii pe portal: 02.11.2018

Domenii speta

Spete similare