Art.220 alin.1 cu aplic.art.35 alin.1 C.p.

Prin rechizitoriul nr.1742/P/2016 din data de 21.04.2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea a fost trimis în judecată inculpatul D.M.-V., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.220 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.

În actul de sesizare s-a reţinut că, la data de 04.10.2016, sub nr.828/P/2016, în evidenţele Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, judeţul Tulcea, a fost înregistrat procesul-verbal de sesizare din oficiu nr.214.083/04.10.2016, act întocmit la data de 03.10.2016 la I.P.J. Tulcea – Secţia 3 de Poliţie Baia – Postul de Poliţie Jurilovca, în cuprinsul căruia s-a consemnat faptul că minora de 14 ani, persoana vătămată Z.A.-L., din comuna Jurilovca, judeţul Tulcea, născută la data ……, a întreţinut raporturi sexuale cu consăteanul său, inculpatul D.M.-V., major de 19 ani. Sus-citatul act de sesizare a fost întocmit după declaraţia martorei Z.L.-F., mama persoanei vătămate minore, care a relatat organelor locale de poliţie faptul că în după-amiaza zilei de 03.10.2016, în jurul orei 1700, când a revenit la domiciliu şi-a găsit fiica în casă împreună cu inculpatul în timpul consumării unui act sexual între cei 2.

Prin actele ulterioare de procedură s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la fapta de act sexual cu un minor, prev. în art.220 alin.1 Cod penal, extinderea cercetărilor şi schimbarea încadrării juridice a faptei, efectuarea în continuare a urmăririi penale, preluarea cauzei pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea şi, în final, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul D.M.-V. pentru săvârşirea de către acesta, în formă continuată, a infracţiunii de act sexual cu un minor, prev. în art.220 alin.1 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.

Din actele de urmărire penală administrate în cauză a rezultat că fapta cercetată în speţa pendinte au fost săvârşite în următoarele împrejurări.

Părţile locuiesc deopotrivă pe raza satului Vişina din comuna Jurilovca a judeţului Tulcea, cunoscându-se din vara anului 2015 când au devenit prieteni. Din declaraţiile inculpatului D.M.-V. reiese că a avut în permanenţă cunoştinţă de vârsta reală a prietenei sale de numai 13 ani, elevă în cursul gimnazial la o şcoală din localitatea comună de domiciliu.

Iniţial relaţia sus-numiţilor a avut un caracter platonic, non-sexual, din declaraţiile lor concordante reieşind că primul raport sexual între ei s-a consumat abia în luna iulie a anului 2016, aceasta la domiciliul minorei şi cu consimţământul său. Probele administrate au dat anumite elemente de ademenire şi seducere a minorei căreia inculpatul i-a oferit constant diferite cadouri (bijuterii, un telefon mobil, etc.). De asemenea, consumarea raporturilor sexuale între părţi exclusiv la domiciliul minorei a fost posibilă şi pe fondul cunoaşterii de către autor a programului părinţilor săi, taţii părţilor fiind colegi de muncă.

Profitând din nou de lipsa părinţilor de la domiciliu, acest act s-a repetat şi în luna august a anului precedent, iar la data de 03.10.2016, după ce a preluat-o de la microbuzul şcolar, inculpatul D.M.-V. a condus-o acasă la ea pe persoana vătămată Z.A.-L. unde, după realizarea anumitor treburi gospodăreşti, au convenit să întreţină iarăşi relaţii sexuale, fiind surprinşi în această ipostază de către mama minorei, martora Z.L.-F..

Panicată de cele surprinse, în raport de vârsta foarte fragedă, de numai 14 ani a fiicei sale, după evacuarea inculpatului din domiciliul său, mama minorei a încercat să aibă o discuţie lămuritoare cu fiica sa, sesizând în aceeaşi seară organele locale de poliţie deoarece nu dorea ca prietenia dintre părţi să continue.

Caracterul repetat dar şi non-agresiv, liber consimţit al raporturilor sexuale dintre părţi reiese atât din probatoriul testimonial administrat cât şi din raportul de expertiză medico-legală nr.435/04.10.2016, finalizat la S.J.M.L. Tulcea la data de 07.10.2016, prin care se conchide că minora de 14 ani, parte -  vătămată Z.A.-L., prezenta la data examinării o deflorare veche a cărei dată nu poate fi precizată, cu semne minore de interferenţă mecanică în regiunea vulvo-vaginală, de dată relativ recentă, fără leziuni traumatice extra-genitale.

Cu ocazia audierii sale din data de 27.02.2017, organul de cercetare penală i-a adus la cunoştinţă sus-numitului calitatea de inculpat, drepturile şi obligaţiile aferente, procedând la audierea sa. În aceste împrejurări, la sugestia organului de cercetare penală, inculpatul a consemnat în declaraţia tipizată că nu mai are alte cereri în probatoriu „ ...altele decât testarea poligraf şi solicitarea de (efectuare a unui) încheiere a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei...”

Prin Ordonanţa nr.1742/P/2016 din data de 19.04.2017, cu motivarea acolo-arătată, în temeiul disp. art.286 raportat la art.478 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus respingerea ca nelegal şi inoportun a demersului judiciar de încheiere a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpatului D.M.-V..

În cursul urmăririi penale nici persoana vătămată şi nici aparţinătorii săi nu s-au constituit părţi civile în cauză, la data de 09.11.2016, după testarea sa poligraf, martora Z.L.-F. depunând la dosar o declaraţie prin care a arătat că îşi retrage plângerea prealabilă, demers lipsit de consecinţe juridice în raport de obiectul cauzei şi vârsta persoanei vătămate.

Starea de fapt rezultă din următoarele mijloace de probă: actele de procedură mai sus-expuse, declaraţiile persoanei vătămate Z.A.-L., actele medicale şi medico-legale şi declaraţiile martorei Z.L.-F., toate coroborate cu mărturisirile inculpatului D.M.-V..

S-a mai reţinut în actul de inculpare că fapta inculpatului D.M.-V. care, începând din luna iulie 2016, a întreţinut în mod repetat raporturi sexuale cu persoana vătămată Z.A.-L., minoră de 13/14 ani, cunoscând acest lucru, întruneşte în sarcina sa elementele constitutive ale infracţiunii continuate de relaţii sexuale cu un minor, prev. în art.220 alin.1 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.

În cursul urmăririi penale nu au fost luate măsuri preventive, asigurătorii şi nici alte măsuri procesuale.

Caracterizând profilul socio-moral şi juridico-penal al inculpatului D.M.-V., se constată că acesta, în vârstă de 19 ani, nu are o ocupaţie stabilă şi se află la primul conflict cu legea penală. În cursul cercetărilor, sus-numitul nu a recunoscut iniţial comiterea faptei cercetată în sarcina sa pe care, formal, a arătat ulterior că o regretă şi că va înceta orice relaţie cu persoana vătămată, fiind însă evident că nu a înţeles să respecte raţiunea incriminării unor fapte de acest tip, ignorând riscurile de ordin fizic, educativ şi psiho-afective, emoţionale, aduse tinerelor fete cu vârste de sub 15 ani în relaţiile lor cu aparţinătorii, mediul social şi şcolar în cazul debutului prea timpuriu al vieţii lor sexuale, susţinând într-un mod departe de a fi concludent că a nutrit puternice sentimente de afecţiune faţă de persoana vătămată Z.A.-L..

Relativ la cele ce preced, în temeiul disp. art.327 lit.a Cod procedură penală, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.M.-V., necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii continuate de act sexual cu un minor, faptă penală prev. în art.220 alin.1 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.

În cursul urmăririi penale, inculpatul D.M.-V. a fost cercetat în stare de libertate exercitându-şi dreptul la apărare prin apărător ales în persoana d-lui. av. Lupu Cristi din cadrul B.A. Tulcea cu împuternicirea nr.221/14.10.2016.

Conform dispoziţiilor art.274 Cod procedură penală, s-a fixat în sarcina inculpatului D.M.-V. suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli de urmărire penală către stat.

Suma de 195 lei reprezentând onorariu pentru asistenţă juridică obligatorie a persoanei vătămate minore Z.A.-L. se va asigura din fondurile speciale ale M.J.L.C. pentru av. Ştefănescu Mihai din cadrul B.A. Tulcea cu delegaţia nr.1481/05.10.2016.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28.04.2017 sub nr.596/179/2017.

Prin încheierea camerei de consiliu nr. 158 din data de 07.06.2017, în baza art.346 alin.(1) Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.1742/P/2016 din data de 21.04.2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea, privind pe inculpatul D.M.-V., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii continuate de act sexual cu un minor, faptă penală prevăzută de art.220 alin.1 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii .

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 04.10.2016, sub nr.828/P/2016, în evidenţele Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, judeţul Tulcea, a fost înregistrat procesul-verbal de sesizare din oficiu nr.214.083/04.10.2016, act întocmit la data de 03.10.2016 la I.P.J. Tulcea – Secţia 3 de Poliţie Baia – Postul de Poliţie Jurilovca, în cuprinsul căruia s-a consemnat faptul că minora de 14 ani, persoana vătămată Z.A.-L., din comuna Jurilovca, satul Vişina, judeţul Tulcea, născută la data 29.08.2012, a întreţinut raporturi sexuale cu consăteanul său, inculpatul D.M.-V., major de 19 ani.

 Actul  de sesizare a fost întocmit după declaraţia martorei Z.L.-F., mama persoanei vătămate minore, care a relatat organelor locale de poliţie faptul că în după-amiaza zilei de 03.10.2016, în jurul orei 1700, când a revenit la domiciliu şi-a găsit fiica în casă împreună cu inculpatul în timpul consumării unui act sexual între cei doi .

În cauză în urma cercetărilor efectuate şi din actele de urmărire penală administrate a rezultat că fapta cercetată în speţa pendinte a fost săvârşită în următoarele împrejurări:

Părţile locuiesc deopotrivă pe raza satului Vişina din comuna Jurilovca a judeţului Tulcea, cunoscându-se din vara anului 2015 când au devenit prieteni.

Din declaraţiile inculpatului D.M.-V. reiese că a avut în permanenţă cunoştinţă de vârsta reală a prietenei sale de numai 13 ani, elevă în cursul gimnazial la o şcoală din localitatea comună de domiciliu.

Iniţial relaţia sus-numiţilor a avut un caracter platonic, non-sexual, din declaraţiile lor concordante reieşind că primul raport sexual între ei s-a consumat abia în luna iulie a anului 2016, aceasta la domiciliul minorei şi cu consimţământul său.

Probele administrate au dat anumite elemente de ademenire şi seducere a minorei căreia inculpatul i-a oferit constant diferite cadouri (bijuterii, un telefon mobil, etc.). De asemenea, consumarea raporturilor sexuale între părţi exclusiv la domiciliul minorei a fost posibilă şi pe fondul cunoaşterii de către autor a programului părinţilor săi, taţii părţilor fiind colegi de muncă.

Profitând din nou de lipsa părinţilor de la domiciliu, acest act s-a repetat şi în luna august a anului precedent, iar la data de 03.10.2016, după ce a preluat-o de la microbuzul şcolar, inculpatul D.M.-V. a condus-o acasă la ea pe persoana vătămată Z.A.-L. unde, după realizarea anumitor treburi gospodăreşti, au convenit să întreţină iarăşi relaţii sexuale, fiind surprinşi în această ipostază de către mama minorei, martora Z.L.-F..

Panicată de cele surprinse, în raport de vârsta foarte fragedă, de numai 14 ani a fiicei sale, după evacuarea inculpatului din domiciliul său, mama minorei a încercat să aibă o discuţie lămuritoare cu fiica sa, sesizând în aceeaşi seară organele locale de poliţie deoarece nu dorea ca prietenia dintre părţi să continue.

Caracterul repetat dar şi non-agresiv, liber consimţit al raporturilor sexuale dintre părţi reiese atât din probatoriul testimonial administrat cât şi din raportul de expertiză medico-legală nr.435/04.10.2016, finalizat la S.J.M.L. Tulcea la data de 07.10.2016, prin care se conchide că minora de 14 ani, parte -  vătămată Z.A.-L., prezenta la data examinării o deflorare veche a cărei dată nu poate fi precizată, cu semne minore de interferenţă mecanică în regiunea vulvo-vaginală, de dată relativ recentă, fără leziuni traumatice extra-genitale.

Cu ocazia audierii sale din data de 27.02.2017, organul de cercetare penală i-a adus la cunoştinţă sus-numitului calitatea de inculpat, drepturile şi obligaţiile aferente, procedând la audierea sa. În aceste împrejurări, la sugestia organului de cercetare penală, inculpatul a consemnat în declaraţia tipizată că nu mai are alte cereri în probatoriu „ ...altele decât testarea poligraf şi solicitarea de (efectuare a unui) încheiere a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei...”

Prin Ordonanţa nr.1742/P/2016 din data de 19.04.2017, cu motivarea acolo-arătată, în temeiul disp. art.286 raportat la art.478 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus respingerea ca nelegal şi inoportun a demersului judiciar de încheiere a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpatului D.M.-V..

În cursul urmăririi penale nici persoana vătămată şi nici aparţinătorii săi nu s-au constituit părţi civile în cauză, la data de 09.11.2016, după testarea sa poligraf, martora Z.L.-F. depunând la dosar o declaraţie prin care a arătat că îşi retrage plângerea prealabilă, demers lipsit de consecinţe juridice în raport de obiectul cauzei şi vârsta persoanei vătămate.

Starea de fapt expusă a rezultat  din următoarele mijloace de probă:

-procesul-verbal de sesizare din oficiu nr.214.083/04.10.2016,

-declaraţia martorei Z.L.-F., mama persoanei vătămate minore

-declaraţiile persoanei vătămate Z.A.-L.,

-raportul de expertiză medico-legală nr.435/04.10.2016, finalizat la S.J.M.L. Tulcea la data de 07.10.2016

-declaraţia  inculpatului D.M.-V..

Prin încheierea camerei de consiliu nr. 158  din data de 07.06.2017, în baza art.346 alin.(1) Cod procedură penală s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.  1742/P/2016 emis la data de 21.04.2017, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea , privind inculpatul D.M.-V., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată ,  faptă prevăzută şi pedepsită de art. 220 alin. 1 C.pen cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.

La termenul de judecată din data de 13.09.2017, cu ocazia audierii, inculpatul D.M.-V. a declarat că recunoaşte săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa  în maniera actului de inculpare, solicitând  judecarea sa în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Astfel, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul D.M.-V. instanţa reţine că în privinţa acestuia sunt aplicabile  prevederile art. 396 alin. (10) Cod procedură penală raportat la art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) şi (2) şi art. 377 alin. (1)-(4) Cod procedură penală,care prevăd că  judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi persoana vătămată atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa.

În cazul în care inculpatul declară că solicită ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute de art. 374 alin. (4) Cod procedură penală, instanţa procedează la ascultarea acestuia, după care, luând concluziile procurorului şi a celorlalte părţi, se pronunţă asupra cererii.

 În caz de admitere a cererii, instanţa întreabă părţile şi persoana vătămată dacă propun administrarea probei cu înscrisuri, pentru prezentarea acestor înscrisuri instanţa neputând acorda decât un singur termen.

Potrivit art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, instanţa, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, va avea în vedere limitele de pedeapsă reduse cu o treime, în cazul pedepsei închisorii, şi cu o pătrime, în cazul pedepsei amenzii.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa a reţinut că raţiunea instituirii procedurii simplificate prev. de art. 396 alin. (10) Cod procedură penală raportat la art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) şi (2) şi art. 377 alin. (1)-(4) Cod procedură penală a fost aceea de a fi judecate cu maximă celeritate acele cauze în care inculpaţii înţeleg să recunoască faptele imputate prin actul de sesizare şi să-şi însuşească probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, fără a solicita alte probatorii pe situaţia de fapt.

De asemenea, instanţa a constatat că este competentă şi legal sesizată să judece cauza de faţă, inculpatul nu este acuzat de săvârşirea unor infracţiuni pentru care legea penală prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, inculpatul a declarat personal înainte de începerea cercetării judecătoreşti că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

De asemenea, instanţa a mai reţinut că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt legal administrate.

Din probe a rezultat că starea de fapt corespunde cu cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de inculpat.

Raportat la faptul că inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care şi le-a însuşit, în cauză s-a procedat în conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (10) Cod procedură penală raportat la art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) şi (2) şi art. 377 alin. (1)-(4) Cod procedură penală.

Din evaluarea judiciară a materialului probator administrat în cauză în faza de urmărire penală şi raportat la recunoaşterea vinovăţiei inculpatului, se reţine existenţa faptei şi a vinovăţiei certe a inculpatului.

Procedând la calificarea juridică, instanţa constată  că, în drept, fapta inculpatului D.M.-V. care, începând din luna iulie 2016, a întreţinut în mod repetat raporturi sexuale cu persoana vătămată Z.A.-L., minoră de 13/14 ani, cunoscând acest lucru, întruneşte în sarcina sa elementele constitutive ale infracţiunii continuate de relaţii sexuale cu un minor, prev. în art.220 alin.1 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al conţinutului constitutiv al infracţiunii  continuate de relaţii sexuale cu un minor, prev. în art.220 alin.1 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal constă din acţiuni manifestate in raporturi sexuale în mod repetat cu minora Z.A.-L. cu consimţământul acesteia.

Urmarea imediată constă în încălcarea libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a minorei.

Legătura de cauzalitate rezultă din însăşi săvârşirea faptei(ex re), asupra căreia nu există niciun dubiu, întrucât raportul sexual a fost probată prin mijloace ştiinţifice respectiv Raportul de expertiză medico-legală nr.435/04.10.2016 .

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, în accepţiunea art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal , acesta prevăzut rezultatul faptei sale , urmărind producerea lui prin săvârşirea infracţiunii.

Pe cale de consecinţă, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 396 Cod procedură penală, în sensul că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

La individualizarea sancţiunii pentru inculpatul D.M.-V., instanţa are în vedere scopul pe care îl îndeplinesc pedepsele conform art.3 din Legea nr. 254/2013, şi criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 C.pen., respectiv:

a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;

d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit;

e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului

f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal;

g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

De asemenea, instanţa  va avea în vedere faptul recunoaşterii în totalitate de către inculpat, pe parcursul judecăţii, a infracţiunii comise, precum şi acordul acestuia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii şi va face aplicarea cauzei legale de reducere a pedepsei prevăzută de art.396 alin.10 C.proc.pen. pentru inculpatul D.M.-V. care la termenul de judecată din data de 13.09.2017, cu ocazia audierii, a declarat că recunoaşte săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa  în maniera actului de inculpare, solicitând  judecarea sa în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Fişa de antecedente penale aflată la dosarul cauzei ilustrează că inculpatul D.M.-V.  se află la primul conflict cu legea penală.

În acelaşi timp, instanţa va ţine cont de persoana inculpatului, în vârstă de 198 de ani,necăsătorit, care a avut o atitudine de recunoaştere a faptei săvârşite în faza incipientă a urmăririi penale, dar şi la ultimul termen de judecată acordat în cauză, când a arătat că recunoaşte fapta comisă şi că regretă săvârşirea acesteia.

Pe cale de consecinţă, ţinând seama de atitudinea cooperantă şi regretul manifestat de inculpat, precum şi faptul că acesta este integrat , în temeiul art. art. 220 alin. 1  cu aplicarea art.35 alin. 1 Cod Penal cu referire la art. 396 alin. (1), alin. (4) şi alin. (10) Cod procedură penală,  instanţa va  condamna pe inculpatul D.M.-V., , la pedeapsa de 8 luni  închisoare, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată ,  faptă prevăzută şi pedepsită de art. 220 alin. 1 C.pen cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanţa reţine dispoziţiile art. 83  Cod penal, conform cărora se poate dispune amânarea  pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

- pedeapsa stabilită este mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 8 luni închisoare;

- inculpatul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii;

- acesta şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

De asemenea, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Totodată, se reţine că maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea săvârşită de inculpat este de 5 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. (2) Cod penal, iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată şi nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii sale la răspundere penală.

Faţă de aceste considerente, temeiul art. 83 alin. (1) Cod penal  va dispune amânarea aplicării pedepsei închisorii de 8 luni pe un termen de supraveghere de 2 ani stabilit potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Tulcea, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 86 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Tulcea.

În temeiul art. 404 alin. (3) Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 274 alin.(1) Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în cuantum total de 350 lei

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

În temeiul art. 220 alin. 1  cu aplicarea art.35 alin. 1 Cod Penal cu referire la art. 396 alin. (1), alin. (4) şi alin. (10) Cod procedură penală condamnă pe inculpatul D.M.-V., la pedeapsa de 8 luni  închisoare, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată ,  faptă prevăzută şi pedepsită de art. 220 alin. 1 C.pen cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen.

În temeiul art. 83 alin. (1) Cod penal dispune amânarea aplicării pedepsei închisorii de 8 luni pe un termen de supraveghere de 2 ani stabilit potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Tulcea, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 86 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probaţiune Tulcea.

În temeiul art. 404 alin. (3) Cod procedură penală, atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 274 alin.(1) Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în cuantum total de 350 lei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 28.09.2017.

Domenii speta

Spete similare