Viol. Victima nu a împlinit 15 ani. Deosebire faţă de act sexual cu un minor

Decizie 126 din 10.11.2009


2. Viol. Victima nu a împlinit 15 ani. Deosebire faţă de act sexual cu un minor

Drept penal. Partea specială. Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală.

Cod penal, art.197 al.3, art.198

Consimţământul părţii vătămate la actul sexual presupune un acord între persoane, o aderare de bună voie, conştientă la o propunere de întreţinere de relaţii sexuale. Constrângerea morală a victimei minore, prin ameninţarea cu un rău, înlătură caracterul consensual al acceptării relaţiilor sexuale.

Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi

pentru cauze cu minori şi de familie

Decizia penală nr. 126 din 10 noiembrie 2009.

Prin sentinţa penală nr.32/P/25.02.2009 pronunţată de Tribunalul Neamţ s-a dispus condamnarea inculpatului F. A.:

- pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art.197 alin.3 teza I Cod penal, la pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II şi lit.b Cod penal, pe o durată de 4 (patru) ani, după executarea pedepsei principale.

- pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art.197 alin.3 teza I Cod penal, la pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II şi lit.b Cod penal, pe o durată de 4 (patru) ani după executarea pedepsei principale.

- pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor, prevăzută de art.198 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II şi lit.b Cod penal, pe o durată de 3 (trei) ani, după executarea pedepsei principale.

- pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor, prevăzută de art.198 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II şi lit.b Cod penal, pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.b şi art.35 alin.3 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, de 11 (unsprezece) ani închisoare şi pedeapsa complementară cea mai grea, de interzicere a drepturilor civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II şi lit.b Cod penal, pe o durată de 4 (patru) ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.357 alin.3 Cod procedură penală, s-au interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza II şi lit.b Cod penal, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.71 alin.2 Cod penal.

În temeiul art.350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menţinut măsura arestării preventive luată faţă de inculpat, iar în temeiul art. 88 Cod penal, s-a computat din pedeapsa de executat, durata arestării preventive efectuată de la data de 07.07.2008 şi până la data de 25.02.2009.

S-a constatat că V. L., în calitate de reprezentant legal al părţii vătămate minore – V. A. F., nu s-a constituit parte civilă în cauză.

S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărători aleşi.

În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului, suma de 2.000 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut faptul că inculpatul F. A. provine dintr-o familie cu cinci copii, rezultaţi din relaţia de concubinaj a mamei sale – A. E. cu defunctul F. G. Toţi fraţii inculpatului au gospodării proprii, în casa părintească din comuna P. Ş., judeţul Neamţ, rămânând doar inculpatul şi mama acestuia. Inculpatul a întrerupt cursurile şcolii generale în clasa a III-a, iar de la vârsta de .. ani, pentru a-şi asigura existenţa lui şi a mamei sale, a lucrat ca muncitor zilier în exploatările forestiere de pe V. T., din judeţul Neamţ. În comunitatea rromă din care făcea parte, inculpatul s-a bucurat de o imagine favorabilă, acesta fiind un tânăr muncitor care a fost nevoit să meargă la muncă de la vârsta de 11 ani, din cauza situaţiei financiare precare, pe care o avea familia sa, inculpatul îndeplinindu-şi corespunzător obligaţiile atât faţă de societate cât şi faţă de mama sa bolnavă, care a rămas în grija lui. Inculpatul se întorcea la domiciliu din zona în care lucra, periodic, la o săptămână – două.

În luna februarie 2008, la două din astfel de reveniri la domiciliu, aflate la interval de două sau trei săptămâni, inculpatul F. A. a avut câte un raport sexual, prin constrângere fizică şi morală, cu fiica surorii lui, V. A. F., în vârstă de zece ani şi opt luni.

Astfel, într-o zi de sâmbătă din luna februarie 2008, partea vătămată V. A. F., care locuia cu familia sa, în satul P., comuna P. Ş., în vecinătatea locuinţei bunicii sale – A. E., a mers în vizită la aceasta şi s-a aşezat pe pat lângă bunica sa, de unde se uita la televizor. În aceeaşi cameră, dar pe un alt pat, era întins şi inculpatul F. A.

La un moment dat, au adormit atât partea vătămată cât şi inculpatul, timp în care A. E. plecase de acasă. Când partea vătămată s-a trezit, l-a simţit pe inculpat lângă ea, care a început să o pipăie şi să o mângâie, iar când a început să ţipe, inculpatul i-a pus mâna la gură, după care i-a dat pantalonii şi chiloţii jos şi a întreţinut un raport sexual normal cu minora. După consumarea violului, inculpatul a ameninţat-o pe partea vătămată să nu spună nimănui ce s-a întâmplat, deoarece va fi bătută atât de părinţi, cât şi de el. Inculpatul consumase băuturi alcoolice înainte de a întreţine raportul sexual cu victima, iar după săvârşirea infracţiunii de viol, inculpatul a lăsat-o pe aceasta să plece acasă. Partea vătămată nu a relatat cele întâmplate părinţilor săi, de frică să nu fie bătută, aşa după cum a fost ameninţată de inculpat.

După aproximativ 2 sau 3 săptămâni, partea vătămată V. A. F., a mers din nou în vizită la bunica sa, şi, în momentul în care a vrut să intre în bucătărie, i-a ieşit în întâmpinare de după uşă, inculpatul F. A., care a luat-o de mână şi a dus-o pe patul lui din bucătărie, unde i-a dat cu forţa pantalonii şi chiloţii jos şi a întreţinut din nou un raport sexual cu nepoata sa. La fel ca şi prima dată, inculpatul aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, a ameninţat-o pe victimă, spunându-i că va lua bătaie de la mama sa şi de la el, dacă va spune ce s-a întâmplat între ei.

După fiecare raport sexual, victima şi-a spălat singură lenjeria intimă, şi, de frică nu a spus părinţilor săi, nimic din cele întâmplate.

Începând din luna iunie 2008, partea vătămată a început să aibă greţuri, să ameţească şi să simtă dureri în burtă, stări pe care le-a comunicat mamei sale, V. L., care a decis să-şi ducă fiica la doctor, crezând că era o recidivare a apendicitei operate în urmă cu câteva luni. Aceasta, în ziua de 02.06.2008, s-a prezentat cu victima la M. Piatra Neamţ, unde a fost supusă unei examinări ecografice abdominale. Conform buletinului ecografic, s-a stabilit că victima prezintă o sarcină aflată în săptămâna a 17-a de evoluţie.

Surprinsă de rezultat, după ce a ieşit de la medic, V. L. i-a cerut explicaţii fiicei sale despre sarcină, aceasta relatându-i modul şi împrejurările în care inculpatul F. A. a violat-o. În aceeaşi zi, mama victimei şi-a informat soţul şi împreună s-au decis să denunţe faptele comise de inculpat, organelor de poliţie, lucru pe care l-au şi făcut. Cu ocazia examinării medico – legale efectuată victimei, în ziua de 03.06.2008, în cadrul Serviciului de Medicină Legală Piatra Neamţ, s-a stabilit că aceasta prezenta o deflorare veche (mai veche de 12-14 zile) şi avea o sarcină în luna a patra de evoluţie.

Cum sarcina constatată la o persoană de 10 ani şi câteva luni trebuia întreruptă, mama victimei a acţionat în acest sens la Secţia Ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, cât şi la o clinică de specialitate din Iaşi. Procedurile întreprinse de V. L. pe parcursul a două săptămâni au rămas fără rezultat, timp în care sarcina a evoluat, ajungând într-o fază în care avortul putea fi făcut doar în condiţii speciale, condiţii care nu puteau fi asigurate în România, din cauza lipsei tehnicii medicale performante şi a unei legislaţii imperfecte în acest domeniu.

Prin sprijinul extern al unei persoane fizice din Londra, care s-a oferit voluntar, s-a asigurat deplasarea victimei însoţită de mamă, la o clinică din Marea Britanie, unde s-a făcut avortul la sfârşitul lunii iunie 2008.

Prin comisie rogatorie s-a solicitat stabilirea ADN-ului la produsul de concepţie, pentru a putea fi valorificat în ţară, în vederea efectuării expertizei biocriminalistice, prin care să se stabilească dacă tatăl copilului avortat a fost inculpatul F. A. Din concluziile raportului de expertiză biocriminalistică efectuat în cauză de Institutul de Criminalistică – Serviciul de Biocriminalistică din cadrul I.G.P. Bucureşti, a rezultat că numitul F. A. este tatăl biologic al produsului de concepţie cu un indice de paternitate de 2.360.000.

După prima declaraţie dată în faţa organelor de poliţie, inculpatul a dispărut de la locuinţa mamei sale, pentru a se sustrage de la cercetări, adăpostindu-se la locuinţa numitului T. I., din comuna P., judeţul Neamţ, sub pretextul de a-l ajuta pe acesta la munca în gospodărie. Localizarea şi prinderea inculpatului s-a făcut în ziua de 07.07.2008, pe baza procedurilor legale de interceptare a convorbirilor telefonice, purtate de acesta pe telefonul său mobil. În aceeaşi zi, inculpatul a fost încarcerat pe baza mandatului de arestare preventivă, emis în lipsă.

În cursul procesului penal, inculpatul F. A. a recunoscut numai actele sexuale cu un minor, susţinând că nu a întreţinut raporturi sexuale prin constrângere cu victima, care l-a provocat, prin declaraţiile de dragoste şi prin actele de tandreţe manifestate, să accepte întreţinerea de raporturi sexuale, mai ales că se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, iar în plus, nu a ştiut ce vârstă avea nepoata sa. Declaraţia inculpatului a fost susţinută ulterior, în cursul cercetării judecătoreşti şi de mama victimei – V. L. care şi-a schimbat radical poziţia faţă de inculpat, precum şi de cealaltă soră a acestuia – S. E., ambele surori încercând prin declaraţiile date, să plaseze răspunderea asupra victimei, cu scopul evident de a favoriza poziţia inculpatului în proces, astfel că susţinerile acestora, privind acceptul victimei de a întreţine relaţii sexuale cu inculpatul, pe motivul dragostei pe care i-o purta, manifestată în poeziile de dragoste descoperite în caietul acesteia, vor fi înlăturate, ca neîntemeiate.

Vinovăţia inculpatului în comiterea celor patru infracţiuni privitoare la viaţa sexuală, a rezultat fără dubii, din procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică anexă, procesul verbal încheiat cu ocazia completării cercetării la faţa locului şi planşa fotografică anexă, buletinul ecografic eliberat victimei de Centrul Medical Micromedica Piatra Neamţ la data de 02.06.2008, raportul de constatare medico – legală nr…. din … întocmit de S.M.L. Piatra Neamţ, raportul de expertiză biocriminalistică nr…. din …. întocmit de Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P. Bucureşti, referatul de evaluare întocmit inculpatului de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Neamţ, declaraţiile părţii vătămate V. A. F., declaraţiile martorilor V. F., V. L., T. I., A. D. şi S. E., toate coroborate cu declaraţiile inculpatului.

La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpatului, prima instanţă a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, privind pericolul social ridicat al infracţiunilor săvârşite, precum şi datele personale favorabile ale inculpatului, respectiv faptul că este tânăr, nu are antecedente penale, că este muncitor şi singurul întreţinător al unei mame bolnave şi riscul scăzut ca acesta să fie implicat în săvârşirea de noi fapte penale. În favoarea inculpatului nu au putut fi aplicate dispoziţiile art.74,76 Cod penal, cu efect asupra reducerii pedepselor, din cauza gravităţii faptelor comise, vârstei foarte fragede a victimei şi relaţiilor de rudenie apropiate dintre părţi.

Împotriva sentinţei de mai sus a declarat apel inculpatul care a arătat că a întreţinut relaţii sexuale cu consimţământul părţii vătămate, deoarece în comunitatea de rromi sunt normale astfel de relaţii de la o vârstă timpurie, situaţie în care a solicitat a se dispune achitarea sa pentru infracţiunile de viol, iar pentru infracţiunile de act sexual cu un minor a solicitat a se reţine circumstanţe atenuante şi aplicarea unei pedepse pentru care să se dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

La termenul de judecată din data de 7 iulie 2009 reprezentantul Parchetului a solicitat a se dispune schimbarea calificării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din 2 infracţiuni de viol prevăzute de art.197 al. 3 teza 1a c. penal şi 2 infracţiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art. 198 al.1 c. penal cu art.33 lit. a c. penal în 2 infracţiuni de viol prevăzute de art. 197 al. 3 teza 1a c. penal cu art. 33 lit. a c. penal.

La termenul de judecată din data de 10.11.2009 instanţa a pus în discuţie şi o eventuală schimbare a calificării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din 2 infracţiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1a c. penal şi 2 infracţiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art.198 al.1 c. penal cu art.33 lit. a c. penal în 2 infracţiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art.198 al.1 c. penal cu art.33 lit. a c. penal.

Cu ocazia judecării apelului, instanţa a reaudiat partea vătămată în prezenţa reprezentanţilor legali, pe inculpat şi pe martorele M. C. G. şi M. E.

Faţa de ansamblul probator administrat în cauză, în faza de urmărire penală, şi cu ocazia judecării cauzei în primă instanţă şi în apel, se constată că asupra existenţei raporturilor sexuale dintre inculpat şi partea vătămată toate părţile le recunosc. Ceea ce trebuie să se stabilească este dacă acestea au fost săvârşite în condiţiile prevăzute de art.197 sau de art.198 c. penal.

Conform prevederilor art.197 c.penal violul este actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa. Această din urmă ipoteză presupune că inculpatul nu exercită o constrângere fizică asupra părţii vătămate, ci se foloseşte de împrejurarea că aceasta nu este în stare să se opună raportului sexual. Pe de altă parte, constrângerea poate să fie şi morală, împotrivirea victimei la raportul sexual fiind înfrântă prin ameninţarea cu producerea unui rău.

Spre deosebire de viol, actul sexual cu un minor prevăzut de art.198 reprezintă actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, care nu a împlinit vârsta de 15 ani. Pentru existenţa acestei infracţiuni este necesar consimţământul părţii vătămate la actul sexual. Consimţământul presupune un acord între persoane, o aderare de bună voie la o propunere. Cu alte cuvinte, partea vătămată trebuie să fie conştientă şi să înţeleagă ceea ce i se propune.

În cauza de faţă, la data săvârşirii faptelor de către inculpat, partea vătămată avea vârsta de 10 ani şi 8 luni, iar din adresa nr…/… a Serviciului de medicină legală Neamţ (…), rezultă că minorii sub 14 ani nu se supun expertizei psihiatrice fiindcă nu au discernământ. Pe de altă parte, inculpatul este fratele mamei părţii vătămate.

Acesta aspecte au creat inculpatului un ascendent asupra părţii vătămate, care nu avea cum să se opună inculpatului şi este prea puţin probabil că la vârsta ei conştientiza ceea ce înseamnă un raport sexual, pentru a fi de acord cu acesta. În afară de aceste aspecte, inculpatul a ameninţat-o pe partea vătămată că o va bate dacă va spune cuiva că a avut raport sexual cu ea.

Inculpatul a încercat să se apere invocând faptul că pe un caiet au fost găsite, scrise de către partea vătămată, un gen de „declaraţii de dragoste”(filele … dos. urm. pen.), aspect care ar demonstra că partea vătămată îl iubea şi de aceea a fost de acord să întreţină cu el relaţii intime. Din aceste „declaraţii” nu rezultă însă că ele sunt adresate expres inculpatului. Dacă ar fi reală situaţia de fapt relatată de inculpat privind „sentimentele de iubire” ale părţii vătămate faţă de el şi „prematuritatea” relaţiilor sexuale în comunitatea rromă, apare inexplicabilă dispariţia inculpatului, faptul că acesta şi partea vătămată au ascuns „dragostea” lor din februarie şi până în iunie, şi plângerea penală depusă de părinţii părţii vătămate.

Instanţa consideră că în cauza de faţă din ansamblul probator administrat rezultă că cele două rapoarte sexuale dintre inculpat şi partea vătămă au avut loc fără consimţământul acesteia şi fără ca aceasta să aibă posibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra, partea vătămată fiind constrânsă moral de inculpat de a accepta rapoartele sexuale cu aceasta.

Pentru aceste considerente, instanţa de apel în baza art.379 pct.2 lit. a c. pr. pen. va admite apelul declarat de inculpatul F. A. împotriva sentinţei penale nr. 32/P/25.02.2009 a Tribunalului Neamţ, va desfiinţa această sentinţă cu privire la soluţionarea laturii penale, va reţine cauza spre rejudecare şi pe fond:

În baza art. 334 c. pr. pen. va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor prin care inculpatul a fost trimis în judecată din 2 infracţiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1a c. penal şi 2 infracţiuni de act sexual cu un minor prevăzute de art. 198 al.1 c. penal cu art.33 lit. a c. penal în 2 infracţiuni de viol prevăzute de art.197 al.3 teza 1a c. penal cu art.33 lit. a c. penal, pentru acre se va dispune condamnarea inculpatului.

La stabilirea limitelor de pedeapsă instanţa va avea în vedere prevederile art.52 şi 72 c. penal şi luând în considerare faptul că inculpatul nu are antecedente penale, era singurul întreţinător al mamei sale şi lucra pentru a-şi asigura venituri, consideră în cauză se poate face aplicarea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 al.2 cu art.76 al.1 l it.a c.penal.

În temeiul art.357 alin.3 Cod procedură penală, se vor interzice inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II şi lit. b Cod penal, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.71 alin.2 Cod penal.

În temeiul art.350 alin.1 Cod procedură penală, se va menţine măsura arestării preventive luată faţă de inculpat, iar în temeiul art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa ce se va aplica, durata arestării preventive efectuată de la data de 07.07.2008 la zi.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Se va lua act că inculpatul a avut apărător ales.

În baza art. 199 al.3 c. pr. pen se va admite cererea formulată de dl. avocat C. C. şi dispune scutirea de plata amenzii judiciare aplicate prin Încheierea penală din data de 27.10.2009.

În baza art.192 alin.3 c. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămân în sarcina acestuia.