Acţiunea civilă nepatrimonială. Excepţia lipsei caracterului legal al obiectul acţiunii. Soluţie.

A avea o amantă, ca relaţie socială de profunzime intimă, este o situaţie care contravine adeseori moralităţii celor mai multe tipuri de comunitate umană şi care, deşi neprevăzută de lege, nu este nici interzisă, însă, prin interpretarea normelor care reglementează drepturile personalităţii rezultă că nu există nici o normă care să fondeze pretenţia unui reclamant, nesatisfăcut în dorinţa lui, de a obţine satisfacţia obligării unei persoane pârâte la predarea vieţii sale intime acestuia. Numai voinţa liberă, reciproc asumată de doi oameni, fără concursul legii şi sub auspiciile moralităţii, pot crea o convieţuire intimă în afara căsătoriei. Or, dispunând de sine însuşi reclamantul tinde la încălcarea libertăţii şi demnităţii pârâtei de a dispune de ea însăşi, în ceea ce priveşte acceptare liberă a convieţuirii intime cu reclamantul, legea neapărând insatisfacţia reclamantului prin punerea la îndemână a vreunui mijloc procesual de natura acţiunii exercitate. Reclamantul are un drept la acţiune, dar obiectul acţiunii fiind nelegal, dreptul nu poate fi examinat pe fond.

1. Constată că prin cererea înregistrată la Judecătoria Lipova sub nr. 580 în data de 8 mai 2013, timbrată, reclamantul TG în contradictoriu cu pârâta APF, a solicitat obligarea pârâtei, prin lege, să devină amanta reclamantului.

1.1. În motivarea cererii, reclamantul susţine că în urmă cu două săptămâni, într-o duminică după masă, se afla în casa pârâtei, fiind vecini. Erau singuri. Stătea pe patul din bucătărie şi se uita la televizorul pârâtei. Pârâta venise din camera alăturată cu ţ…e scoase, cu pantaloni scurţi, ca să se vadă ţ…i. Se pensa în oglindă, se ruja şi îi vorbea provocator reclamantului aşezându-se în faţa acestuia, uzând de  expresii pornografice. Reclamantul susţine că a prins-o de b…ă. Pârâta l-a lovit şi l-a înjurat de mamă. După un sfert de oră, pârâta a luat telefonul chemându-şi amantul din sat să o viziteze. A venit un băiat de 17 ani, A. S-a pus lângă ea pe pat, cu mâna după cap, a sărutat-o, după care pârâta i-a zis reclamantului: ,,Pleacă, că vreau să rămân cu el!”. Reclamantul a plecat resemnat. Susţine că în urmă cu 2 luni, l-a scos afară din casă şi a rămas cu un bărbat de 35 ani din sat, după care a încuiat uşa. Între timp, reclamantul s-a dus la pârâtă odată şi când să intre în casă, pârâta a ieşit pe trepte şi l-a lovit cu mătura în cap, refuzându-i intrarea. Susţine că pârâta are 23 de ani şi practică sexul cu toţi, chiar şi cu rudeniile ei, iar pe reclamant îl respinge, fapta pârâtei reprezentând o tortură pentru reclamant.

1.2. Solicită ca pârâta să fie citată la interogatoriu pentru a se stabili veridicitatea faptelor.

1.3. Dacă în 3 zile nu primeşte citaţiile şi preşedintele nu aprobă cauza civilă, avertizează că va fi chemat la Curtea Supremă.

…

4. La termenul de judecată din data de 23 octombrie 2013, Judecătoria a invocat din oficiu excepţia privind caracterul nelegal al formulării obiectului acţiunii civile, excepţie unită cu fondul cauzei.

5. În baza înscrisurilor prezentate, Judecătoria reţine că litigiul este conturat de acţiunea reclamantului de a obţine pe cale judecătorească obligarea pârâtei de a deveni amanta reclamantului, obiect în raport de care Judecătoria a invocat excepţia caracterului nelegal al acestuia.

6. Soluţionând cu prioritatea excepţia de fond privind nelegalitatea obiectului acţiunii, în temeiul art. 248 alin. 1 coroborat cu art. 245, art. 246 alin. 1, art. 247 alin. 1 raportat la art. 29 C. pr. civ. combinate cu art.11, art. 58, art. 60, art. 71 şi art. 72 C. civ., Judecătoria va admite excepţia şi va respinge acţiunea lăsând neexaminat fondul procesului.

6.1. Depăşind orice reflecţie privitoare la comportamentul reclamantului, persoană nesupusă vreunei interdicţii judecătoreşti (de a nu respecta normele de procedură care contribuie la asigurarea solemnităţii şedinţei de judecată, de a pretinde unei instanţe obligarea unei persoane să devină intimă sub aspectul vieţii sale private reclamantului), Judecătoria constată că are de evaluat obiectul acţiunii şi anume, dacă acesta îndeplineşte cerinţa legalităţii formulării pretenţiei concrete, de a obliga o femeie să devină amanta unui bărbat. Altfel spus, există un drept subiectiv recunoscut de lege unui subiect de drept de a avea o „amantă” căreia să-i corespundă o obligaţie corelativă a altui subiect de drept de a fi amanta acestuia.

6.2. Legiuitorul nu a instituit nici o normă expresă care să consacre dreptul de a avea o amantă, reglementând numai căsătoria, ca o uniune liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii, conform art. 259 alin. 1 C. civ.

6.3. A avea o amantă, ca relaţie socială de profunzime intimă, este o situaţie care contravine adeseori moralităţii celor mai multe tipuri de comunitate umană şi care, deşi neprevăzută de lege, nu este nici interzisă, însă, prin interpretarea normelor care reglementează drepturile personalităţii rezultă că nu există nici o normă care să fondeze pretenţia unui reclamant, nesatisfăcut în dorinţa lui, de a obţine satisfacţia obligării unei persoane pârâte la predarea vieţii sale intime acestuia. Numai voinţa liberă, reciproc asumată de doi oameni, fără concursul legii şi sub auspiciile moralităţii, pot crea o convieţuire intimă în afara căsătoriei.

6.4. Or, dispunând de sine însuşi reclamantul tinde la încălcarea libertăţii şi demnităţii pârâtei de a dispune de ea însăşi, în ceea ce priveşte acceptare liberă a convieţuirii intime cu reclamantul, legea neapărând insatisfacţia reclamantului prin punerea la îndemână a vreunui mijloc procesual de natura acţiunii exercitate. Reclamantul are un drept la acţiune, dar obiectul acţiunii fiind nelegal, dreptul nu poate fi examinat pe fond.

6.5. Dispoziţii legale relevante.

A. Codul civil.

Art. 11. Respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri. Nu se poate deroga prin convenţii sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri.

Art. 58. Drepturi ale personalităţii. (1) Orice persoană are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum şi alte asemenea drepturi recunoscute de lege. (2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile.

Art. 60 Dreptul de a dispune de sine însuşi. Persoana fizică are dreptul să dispună de sine însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

Art. 71. Dreptul la viaţa privată. (1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private. (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

Art. 72. Dreptul la demnitate. (1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

B. Codul de procedură civilă.

Art. 29. Noţiune. Acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces.

7. În temeiul art. 453 alin. 1 C. pr. civ. obligă pe reclamant să plătească pârâtei 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând cheltuieli de deplasare la instanţă.

Domenii speta

Spete similare