Ordonanță președințială

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA Dosar nr.1.../248/2018

ÎNTORSURA BUZĂULUI

SENTINŢA CIVILĂ NR.88

Şedinţa publică din data de 18 aprilie 2018

Instanţa constituită din :

Preşedinte : ...- Judecător

Grefier : ...

Pe rol fiind judecarea cauzei minori şi familie privind pe reclamantul ... în contradictoriu cu pârâta ..., având ca obiect „Ordonanţă preşedinţială”.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, au răspuns: reclamantul asistat de avocat ..., pârâta personal şi martorele ...şi ....

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care s-au evidenţiat părţile, obiectul litigiului, stadiul procesual şi modul de îndeplinire a procedurii de citare.

S-a făcut de către grefierul de şedinţă verificarea d-nei avocat ... în Tabloul Avocaţilor.

Instanţa constată că prin încheierea camerei de consiliu din data de 13 aprilie 2018 a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar formulată de pârâtă.

Instanţa constată că nu s-a depus la dosar de către pârâtă transcrierea CD-ului depus la dosar la termenul anterior de judecată.

Întrebată fiind de instanţă pârâta arată că nu este în măsură să depună la dosar transcrierea CD-ului.

Reclamantul prin reprezentant solicită instanţei să aibă în vedere faptul că pârâta nu a depus transcrierea CD-ului depus la termenul anterior de judecată, arătând că proba cu înregistrarea solicitată de pârâtă nu are caracter direct, nefiind mijlocită de instanţă, solicitând instanţei să nu ia în considerare această probă.

S-a luat interogatoriul propus de reclamant pârâtei, care după citire şi semnare s-a ataşat la dosar.

Instanţa din oficiu a procedat la luarea unui interogatoriu pârâtei.

Întrebarea nr.1

-Vă rog să indicaţi instanţei programul şcolar al celor doi minori.

Răspuns:

- Minorul ...urmează cursurile şcolare la Şcoala nr.11 din municipiul Braşov şi are orarul şcolar de luni până vineri între orele 12.00 – 16.00. Minora ... urmează cursurile şcolare la Liceul Ţara Bârsei din Prejmer fiind în clasa a IX-a şi are orarul şcolar de luni până vineri între orele 8.00-14.00 şi ajunge la domiciliu între orele 14.30-15.00.

Întrebarea nr.2

- Vă rog să precizaţi alte aspecte importante referitoare la comportamentul copiilor, afară de cel din cimitir.

Răspuns:

- În afara incidentului din 19 noiembrie 2017 când a fost sunat soţul meu de un vecin eu nu pot spune că am avut probleme în ce priveşte comportamentul minorilor în societate.

S-au luat declaraţie de la martorele ...şi ..., care după citire şi semnare s-a ataşat la dosar.

Instanţa întreabă părţile dacă mai au cereri de formulat.

Părţile arată că nu mai au cereri de formulat.

Reclamantul prin reprezentant depune la dosar practică judiciară, o declaraţie dată de preotul din comuna ..., numitul ... şi chitanţă în sumă de 700 lei, reprezentând onorariu avocat.

Instanţa declară încheiată cercetarea procesului şi văzând că nu mai sunt cereri de  formulat şi nici incidente de soluţionat, potrivit art.392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei şi acordă cuvântul părţilor în ordinea şi în condiţiile prevăzute la art. 216 Cod procedură civilă.

Reclamantul prin reprezentant solicită admiterea cererii formulate, cu cheltuieli de judecată, stabilirea locuinţei celor doi minori la tatăl reclamant sau cel puţin stabilirea locuinţei minorului ...la tată, exercitarea autorităţii părinteşti să se facă în comun de ambii părinţi, solicitând în subsidiar stabilirea programului de vizitare al minorilor, fără a fi necesară prezenţa mamei.

În continuare, reclamantul prin reprezentant arată că pârâta a depus contractul de închiriere până în luna mai, fiind incertă adresa locativă a minorilor după această dată.

Totodată, reclamantul prin reprezentant arată că pârâta a manifestat dezinteres faţă de relaţia copiilor cu reclamantul şi l-a ameninţat cu diverse plângeri.

Mai susţine reclamantul prin reprezentant că s-a interesat de situaţia şcolară a minorului ..., iar acesta avea absenţe şi nu avea situaţia şcolară încheiată la o materie sau două, arătând că se obligă, în situaţia în care va fi stabilit domiciliul acestuia la el, să asigure deplasarea minorului la şcoala la care acesta frecventează cursurile, în municipiul Braşov.

Reclamantul prin reprezentant invocă Hotărârea nr.2/2016 a Colegiului medicilor din România.

Pârâta arată că nu este de acord cu stabilirea domiciliului minorilor la tatăl reclamant, întrucât minorii nu sunt de acord, arătând că este de acord cu stabilirea programului de vizitare al minorilor, fără cheltuieli de judecată.

Instanţa constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei şi o reţine pentru deliberare şi pronunţare.

JUDECĂTORIA,

I. Pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului, sub nr.1.../248/2018 la dată de 19.03.2018 s-a înregistrat cererea de ordonanţă preşedinţială, formulată de reclamantul ... în contradictoriu cu pârâta ... în reprezentarea minorilor ... ... şi ... ..., prin care a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună următoarele:

În principal, stabilirea locuinţei minorilor ... ... şi ... ... la domiciliul său din comuna ..., sat ... nr...., judeţul Covasna iar exercitarea autorităţii părinteşte să se facă de către ambii părinţi, până la soluţionarea dosarului nr.72/248/2018 având ca obiect divorţ ce se găseşte pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului.

În subsidiar, să se stabilească modalitatea de vizitare a celor doi minori, astfel:

- din două în două săptămâni începând cu săptămâna următoare pronunţării prezentei hotărâri, de sâmbătă orele 10:00 şi până duminică orele 19:00;

- din două în două săptămâni începând cu săptămâna pronunţării prezentei hotărâri, în ziua de vineri de la orele 12:00 sau după terminarea cursurilor şcolare  şi până la  orele 19:30;

- din două în două săptămâni începând cu săptămâna următoare pronunţării prezentei hotărâri, în ziua de marţi de la orele 12:00 sau după terminarea cursurilor şcolare  şi până la  orele 19:30;

- jumătatea perioadei din vacanţa de vară, vacanţa de primăvară şi vacanţa de iarnă, respectiv prima perioadă în anii pari şi a doua perioadă în anii impari;

- zilele de naştere ale minorilor să fie petrecute împreună cu ambii părinţi;

- pârâta să transmită informaţii cu privire la copii, evaluări medicale şi şcolare conform art.18 lit.f din Legea nr.272/2004.

Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, în esenţă a arătat reclamantul că împreună cu pârâta şi cei doi minori au avut domiciliul comun în comuna ..., sat ... nr...., judeţul Covasna însă în cursul lunii decembrie 2017, fără ştirea sa, pârâta împreună cu minorii au părăsit domiciliul comun, fiindu-i interzis de către pârâta a lua legătura cu minorii.

A mai arătat reclamantul că a contactat-o telefonic pe pârâtă pentru a afla unde este,  însă nu i-a răspuns la telefon, fiindu-i cu neputinţă de a afla unde sunt copii. A luat legătura cu Şcoala din ..., unde minorul ... urma cursurile şcolare, însă a aflat că acesta s-a mutat la o altă şcoală, deşi în calitate de tată nu şi-a dat acordul.

În cursul lunii februarie 2018 a primit  cererea de divorţ, din conţinutul căreia a luat la cunoştinţă de şcoala la care s-a transferat minorul şi noul domiciliu al pârâtei şi al copiilor şi deşi s-a deplasat de mai multe ori la Şcoala nr.11 din municipiul Braşov, unde minorul urmează cursurile şcolare pentru a se interesa de situaţia acestuia, pârâta aflând,  l-a ameninţat că îi formulează plângeri penale.

Potrivit actelor anexate cererii de divorţ, a constatat că pârâta a închiriat o garsonieră pentru o perioadă de 4 luni, însă  situaţia locativă este instabilă şi incertă iar suprafaţa locativă este necorespunzătoare pentru convieţuirea în bune condiţii a minorilor şi a mamei acestora, minori având nevoie de mai multă intimitate ceea ce le-ar oferi la domiciliul său din comuna ....

S-a mai arătat că pârâta nu are nici veniturile necesare pentru a putea asigura cele necesare minorilor în condiţiile în care lunar trebuie să achite o chirie de 135 euro/lună, iar până la părăsirea domiciliul, el a fost cel care a asigurat stabilitate financiară familie.

Decizia pârâtei de schimbare forţată a domiciliului minorilor, ruperea legături acestora cu tatăl şi transferul la o altă unitate de învăţământ, are un vădit efect negativ asupra acestora, motiv pentru care minorul ... este evidenţiat cu note scăzute la şcoală şi un număr crescut de absenţe, iar acest comportament al pârâtei creionează un comportament abuziv, imprudent, radical şi înverşunat, total contrar intereselor superioare ale minorilor.

Potrivit art.483 Cod civil, autoritatea părintească aparţine ambilor părinţi, însă pârâta prin comportamentul său de a împiedica orice legătura a sa cu copii şi de a lua singură decizii cu privire la aceştia şi de a-i crea o imagine negativă în faţa copiilor, este contrară intereselor minorilor.

S-a mai arătat că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale prevăzute de art.996 alin.1 Cod procedură civilă iar în situaţia în care instanţa va respinge solicitarea ca domiciliul minorilor să se stabilească la tată, în subsidiar să se stabilească modalitatea de vizitare a minorilor.

În drept s-au invocat prevederile art.920 şi art.997 şi urm. Cod de procedură civilă.

În probațiune s-au depus înscrisuri, o caracterizare de la locul de muncă al reclamantului şi adeverinţă de venituri şi s-a solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâtei şi proba testimonială cu martora ... ....

II. Situându-se pe o poziţie procesual contradictorie, pârâta nu a depus întâmpinare însă prezentă în faţa instanţei, a solicitat doar administrarea de probe în apărare, respectiv proba testimonială cu martora ...şi înregistrare CD.

III. Sub aspect probator, în temeiul art.258  Cod procedură civilă, s-a încuviinţat pentru părţi probele solicitate.

IV. Cererea este legal timbrată potrivit art.6 alin.4  din OUG nr.80/2013 cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei. (f.16)

V. Instanţa, potrivit probatoriului limitat administrat în cadrul prezentei cereri ce are un caracter urgent, conturează următoarea stare de fapt:

Din relaţia de căsătorie a părţilor au rezultat minorii ... ... născut la data de 19.10.2005 şi ... ... născută la data de 24.03.2002, părţile având domiciliul comun în comuna ..., sat ... nr...., judeţul Covasna.

Astfel cum reclamantul a indicat în faţa instanţei, împrejurare necontestată de către pârâtă, despărţirea în fapt a soţilor şi părăsirea domiciliul comun de către pârâtă împreună cu minorii s-a făcut fără ca reclamantul să fie încunoştinţat, pârâta  argumentându-şi acest comportament prin aceea că reclamantul îi adresa ameninţări în situaţia în care ar pleca de la domiciliu.

Cert este că la data de 7 decembrie 2017, pârâta împreună cu cei doi minori au părăsit domiciliul din satul ... şi s-au stabilit cu chirie într-o locuinţă situată în municipiul Braşov, reclamantul luând la cunoştinţă de domiciliul minorilor doar cu ocazia primirii cererii de desfacere a căsătoriei formulată de pârâtă şi adresată Judecătoriei Întorsura Buzăului la data de 6 februarie 2018 şi înregistrată sub nr.78/248/2018.

Minorul ... ... a fost transferat de la Şcoala din comuna ..., judeţul Covasna, unde frecventa cursurile, la Şcoala nr.11 din municipiul Braşov iar minora ... ... este cursant în clasa a IX-a a Liceului „Ţara Bârsei” din comuna Prejmer, judeţul Braşov.

Rezultă că transferul minorului ... la noua unitate de învăţământ s-a făcut fără acordul tatălui reclamant, pârâta susţinând că a fost necesar transferul la o şcoală din municipiul Braşov, datorită schimbării domiciliului minorului, împrejurări necontestate de către părţi.

Mai rezultă cu certitudine potrivit recunoaşterii pârâtei cu ocazia administrării interogatoriului cât şi potrivit depoziţiei martorelor ...– propusă de reclamant şi ...propusă de către pârâtă, că de la data despărţirii părţilor în fapt, pârâta a limitat reclamantului posibilitatea de a avea legături cu minorii, refuzându-i participarea la şedinţele cu părinţi la şcoală, la a fi contactaţi la unităţile de învăţământ, de a-i răspunde la telefon. Pârâta şi-a justificat comportamentul prin aceea că reclamantul,  înainte de despărţirea în fapt nu s-a interesat de soarta celor doi copii.

Probabil neînţelegerile părţilor în calitate de soţi, a motivat  pârâta de a părăsii domiciliul comun şi de a promova o cerere de desfacere a căsătorie înregistrată sub nr.78/248/2018 la data de 06.02.2018 iar potrivit stării de fapt conturate anterior, reclamantul ... a fost motivat de a promova pe calea ordonanţei preşedinţiale, până la soluţionarea cererii de desfacere a căsătoriei, o cerere privitor la cei doi minori rezultaţi de relaţia de căsătorie.

Cert este că, între cele două părţi  există o stare tensionată pe fondul neînţelegerilor ce au avut că finalitate despărţirea în fapt, iar de la data despărţirii în fapt, aceste neînţelegeri s-au acutizat, situaţia de faţă reprezentând un caz clasic, când leziunile cauzate de neînţelegerile părinţilor, sunt răzbunate prin intermediul copilului, iar acest comportament al părinţilor nu poate fi benefic pentru copil ci chiar contrar intereselor acestuia.

VI. În drept, prezenta cerere de ordonanţă preşedinţială este întemeiată pe dispoziţiile art.997 Cod procedură civilă, care prevăd că instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Pe fondul cauzei, instanţa urmează a analiza, condiţiile de admisibilitate ale promovării prezentei cereri de ordonanţă preşedinţială potrivit art.997 Cod procedură civilă.

Cum, prin prezenta cerere, reclamantul a indicat că temei legal, dispoziţiile art.997 Cod procedură civilă,  practica judiciară constant a recunoscut dreptul instanţelor să ordone pe cale de ordonanţă preşedinţială măsuri vremelnice privitor la minori  când  unul dintre părinţi îşi neglijează în mod grav îndatoririle părinteşti, ori are o comportare periculoasă ori nu are în vedere interesul superior al acestora.

Judecătoria urmează a analiza aparenţa dreptului reclamantului ... în raport cu susţinerile acestuia în conţinutul cererii introductive, respectiv a  dreptului acestuia în calitate de părinte, de a se stabili domiciliul minorilor la domiciliul său, de a exercita autoritatea părintească împreună cu mama pârâtă asupra celor doi minori şi  să aibă legături personale  cu minorii ... şi ... şi care ar determina urgenţa acestei măsuri.

În lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copiilor, instanţa de tutelă stabileşte locuinţa minorului potrivit art.400 Cod civil.

Reclamanta ... în temeiul art.401 Cod civil, fiind separat de cei doi minori, are dreptul de a avea legături personale cu aceştia, iar în caz de neînţelegeri  instanţa de tutelă decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept iar până la divorţ autoritatea părintească se exercită de către ambii părinţi.

În ceea ce priveşte caracterul vremelnic al acţiunii promovate de reclamant, instanţa reţine, ca de altfel în materie de ocrotire a minorilor, nici o măsură nu are caracter definitiv, ea poate fi modificată ori de câte ori se constată că împrejurările care au justificat-o au încetat să mai existe. Pentru aceste motive,  este just punctul de vedere adoptat în practică de a recunoaşte instanţei dreptul de a lua în caz de urgenţă, pe cale de ordonanţă preşedinţială orice măsură reclamată de interesele minorilor, procedură necondiţionată de existenţa unei acţiuni privitoare la fondul dreptului.

Însă, caracterul vremelnic al prezentei cereri rezultă şi din împrejurarea relatată de reclamant în conţinutul prezentei cereri, respectiv de a se stabili domiciliul minorilor sau în subsidiar o modalitate în care poate avea legături cu cei doi minori până la soluţionarea definitivă a dosarului nr.78/248/2018, ce în prezent se găseşte pe rolul Judecătoriei  Întorsura Buzăului având ca obiect cerere de desfacere a căsătorie.

În  ceea ce priveşte urgenţa măsurii, instanţa va aprecia că cererea de stabilire a domiciliului minorilor, de exercitarea a autorităţii părinteşti şi  de exercitare a dreptului părintelui de a avea legături persoane cu copilul  sunt urgente prin însăşi natura lor.

În ceea ce priveşte petitul privitor la stabilirea domiciliului celor doi minori la domiciliul reclamantului din comuna ..., sat ..., judeţul Covasna, nu poate fi primită,  ţinând seamă că minorul ... urmează cursurile Şcolii nr.11 din municipiul Braşov, are vârsta de 12 ani şi împreună cu mama sa, şi-a stabilit reşedinţa în municipiul Braşov.

Împrejurarea că locuinţa familie este o garsonieră şi că cei doi minori nu ar avea condiţii de locuit, nu poate fi reţinută de către  instanţă ca motiv temeinic ce să fie avut în vedere în a se stabilii la acest moment, provizoriu, domiciliul minorului la tată. Cei doi minori, primesc sprijin din partea mamei, împrejurare confirmată chiar de  către martora ...– bunica paternă -, care a arătat că mama pârâtă se ocupa cel mai mult de creşterea minorilor.

În ceea ce priveşte pe minora ... în vârstă de 16 ani, de asemenea instanţa reţine că nu există nici un motiv temeinic la acest moment,  pentru ca minorei să i se stabilească domiciliul  la tată în comuna ..., în condiţiile în care este elevă la un liceu din comuna Prejmer iar potrivit vârstei, a fi la domiciliul mamei pârâte, este în interesul superior al acesteia.

Cu privire la exercitarea autorităţii părinteşti faţă de cei doi minori, instanţa reţine că, potrivit prevederilor Cod civil, autoritatea părintească comună reprezintă regula, în timp ce autoritatea părintească exercitată de către un singur părinte reprezintă o situaţie de excepţie şi trebuie să fie temeinic motivată.

În drept, potrivit art. 487  Cod civil, părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia potrivit propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului.

Despărţirea părinţilor şi stabilirea locuinţei minorilor la unul dintre aceştia sau la bunici sau alte persoane,  nu trebuie să afecteze exerciţiul autorităţii părinteşti comune. Ambii părinţi trebuie să aibă, în mod constant, în vedere interesul copilului lor şi să ia împreună deciziile importante legate de creşterea şi evoluţia acestuia, spre exemplu cele referitoare la religia copilului, la asistenţa medicală, întreţinere şi educaţie.

Autoritatea părintească comună, în cazul părinţilor despărţiţi reprezintă modalitatea de responsabilizare a amândurora cu privire la minori şi de garantare atât a prezenţei mamei cât şi a tatălui în viaţa copilului, independent de faptul că aceştia nu mai convieţuiesc.

Această prevedere are la bază prezumţia că este în interesul superior al copilului ca autoritatea părintească să se exercite în comun şi în caz de despărţire a părinţilor, custodia comună asigurând dreptul copilului la grijă părintească normală şi permanentă din partea ambilor părinţi. Doar pe cale de excepţie, în cazuri întemeiate, autoritatea părintească va fi acordată unui singur părinte.

În cauză, urmează a se reţine că  nu s-a făcut dovada existenţei unor motive întemeiate care să creeze convingerea instanţei că autoritatea  părintească trebuie să fie acordată doar unuia dintre părinţi. Neînţelegerile celor doi soţi, şi împrejurarea că  pârâta  a luat singură decizii asupra celor doi minori constituie motiv, pentru care, până la soluţionarea cererii de desfacere a căsătoriei exercitarea autorităţii părinteşti să se facă de către ambii părinţi.

Instanţa reţine cu privire la petitul prin care reclamantul a solicitat a se stabilii o modalitate de vizitare a celor doi minori,  că  existenţa legăturilor personale dintre părinţi şi copii, este de esenţa ocrotirii părinteşti, indiferent dacă a avut loc aşa zisa „scindare” a acestei instituţii, iar interesul minorului cere ca acest drept legal, care nu poate fi contestat, să fie exercitat continuu. Dacă totuşi se întâmplă că unul dintre părinţi să-l împiedice pe celălalt să-şi exercite acest drept, ne găsim în prezenta unui abuz, care nu poate fi confirmat, ci trebuie eliminat cât mai rapid cu putinţă.

Se va mai reţine că privitor la acest drept al părinţilor, este necesar că oricare dintre aceştia să-şi poată vedea copilul să ţină legătura permanent cu el, pentru a constata felul în care i se asigură întreţinerea, creşterea, sănătatea şi pregătirea profesională, deoarece numai în felul acesta este în măsură că în caz de nevoie să ceară modificarea măsurilor existente privitoare la încredinţarea copilului, în sensul de a-i fi încredinţat lui, unei alte persoane său unei instituţii de ocrotire.

Mai trebuie reţinut în drept că, potrivit art.36 din Legea nr.272/2004, ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor, iar  exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea să legală şi administrarea patrimoniului său.

Limitarea legăturii cu minora poate fi impusă doar în situaţia prevăzută de art. 262 alin.2 Cod civil care prevede că :  „Copilul care nu locuieşte la părinţii săi său, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceştia. Exerciţiul acestui drept nu poate fi limitat decât în condiţiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului”.

În speţa dedusă judecăţii, aşa cum s-a reţinut din probatoriul administrat, rezultă că între părţi există o stare tensionată, iar pentru acest motiv nu au reuşit a ajunge la un consens privitor la stabilirea legăturii pe care reclamantul o poate avea cu cei doi minori.

Împrejurarea dovedită cum că în toamna anului 2017, reclamantul a avut o discuţie cu pârâta pe motivul că cei doi minori ar fi dat foc la lumânări în cimitirul din comună şi astfel un vecin a adus cunoştinţă familiei acest comportament al copiilor iar pârâtul a folosit un limbaj necorespunzător la adresa minorei ..., nu poate constitui motiv ce să atrag ruperea legăturii dintre tată şi cei doi minori.

Martora ...– bunica paternă -  a arătat cu ocazia audierii, că familia locuind într-o comunitate rurală, nu de multe ori i s-a spus de către diverse persoane că minora ... a fost văzută pe uliţele satului în prezenţa unor colegi iar ea a înştiinţat-o pe pârâtă, spunându-i mereu să aibă grijă de copii.

Instanţa reţine, ţinând seamă  şi de vârsta minorei ... – 16 ani – că în evoluţia creşterii minorilor, nu de multe ori părinţii se confruntă cu diverse situaţii şi poate,  pe care nu le pot gestiona astfel cum minorii şi le-ar dori, şi evident discuţiile dintre părinţi pot lua amploare.

Însă, în speţă, nu se poate reţine ca dovedit un comportament al reclamantului tată, faţă de minoră, ce să convingă instanţa că prezenţa acestuia în creşterea şi educarea minorei ... ar fi contrară intereselor acesteia ci din contră se impune a se restabili relaţia părinte-copil, pentru ca reclamantul să poată veghea la creşterea educarea acesteia.

Ocrotirea minorilor reprezintă una dintre principalele instituţii ale dreptului civil, instanţa urmând a nu pierde din vedere, că interesul copilului minor reprezintă criteriul principal în legătură cu ocrotirea lui. - art.263 Cod civil.

Potrivit art.262 alin.(2)  Cod civil,  copilul care nu locuieşte la părinţii săi său, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceştia. Exerciţiul acestui drept nu poate fi limitat decât în condiţiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului.

Judecătoria mai reţine potrivit art.236 Cod civil că orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.

Ori de câte ori interesele minorilor se află în primejdie datorită neînţelegerilor dintre părinţi cu privire la legăturile pe care părinţii trebuie să le aibă cu copii, instanţa nu are numai dreptul, ci este chiar obligată să intervină urgent în vederea ocrotirii intereselor lor şi pentru a hotărî în privinţa acestora.

În speţa dedusă judecăţii, împrejurarea că legătura reclamantului ... cu cei doi minori se exercită cu greutate sau este chiar inexistentă datorită relaţiei tensionate a părţilor, face a se dovedii urgenţa luării acestei măsuri.

Concluzionând,  privitor la poziţia părţilor în calitate de părinţi ai minorilor, este clar dovedit,  astfel cum anterior s-a expus, că situaţia de faţă reprezentă un caz clasic, când leziunile cauzate de relaţia de cuplu a părţilor, sunt răzbunate prin intermediul copiilor, iar acest comportament al  părţilor,  nu poate fi benefic pentru minori ci contrar intereselor acestora, la acest moment.

Nu mai puţin este importantă de reţinută jurisprudenţa CEDO în special cauza  Ignaccolo-Zenide contra României  şi cauza Monroy contra României, în care Curtea Europeană a afirmat că art.8 implică dreptul părintelui de a beneficia de măsuri adecvate din partea statului pentru a fi alături de copilul său, precum şi obligaţia autorităţilor naţionale de a dispune aceste măsuri de urgenţă, deoarece trecerea timpului poate avea consecinţe ireparabile asupra relaţiilor dintre copii şi părintele care nu locuieşte cu el. De asemenea s-a mai reţinut de către curte, că dacă în acest domeniu delicat nu sunt de dorit măsuri coercitive în privinţa minorilor, nu trebuie exclusă recurgerea la sancţiuni atunci când părintele cu care locuiesc copii, împiedică în orice mod legătura dintre părinte şi minor.

 Pentru considerentele prezentate, cererea reclamantului pentru a se lua măsuri provizorii privind legăturile sale cu minorii ... ... şi ... ... este admisibilă pe calea ordonanţei preşedinţiale şi întemeiată.

Instanţa va mai reţine însă, că exercitarea în concret a dreptului părintelui de a veghea la creşterea şi educarea copiilor minori, nu trebuie să stânjenească prezenţa obligatorie a celuilalt părinte, comunicarea dintre părinte şi copil trebuie să aibă loc în  mod firesc fără nici o restrângere şi în perioade de timp constante, nici prea mici însă nici prea mari,  pentru a se realiza scopul prevăzut de art.262 şi art.401 Cod civil.

Însă instanţa nu poate îmbrăţişa  în totalitate  modalitatea de vizitare a minorilor expusă de reclamant în conţinutul cererii introductive, astfel că la stabilirea modalităţii concrete în care reclamantul ... urmează a avea legături cu cei doi copii, se vor avea în vedere următoarele împrejurări;

- Faptul că minorii au vârsta de 12 ani respectiv 16 ani şi nu s-a dovedit că sunt dependenţi de mama pârâtă;

 - Împrejurarea că reclamantul ... are domiciliul în comuna ... iar minorii în municipiul Braşov;

- Programul şcolar al minorului ... ce are cursuri de la orele 12:00  la orele 16:00 cât şi ale minorei ... ce are  programul şcolar zilnic de la orele 8:00 la orele 14:00;

- Pentru că minorii au domiciliul împreună cu mama pârâtă, se impune ca legătura dintre aceştia şi reclamant să se facă fără prezenţa mamei;

-  Garanţiile morale şi materiale ale părţilor, interesul minorilor, cât şi interesul reclamantului de a veghea la creşterea,  educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestora  şi restabilirea cât mai urgent cu putinţă a legăturii dintre copil şi părinte.

Pentru ca legătura dintre părinte şi copil să se menţină constant şi în intervale de timp nici prea lungi şi nici prea scurte, treptat şi însă ţinând seamă şi  de argumentele anterior enunţate, instanţa va stabili legătura pe care reclamantul o va avea cu minorii, astfel cum este indicată în dispozitivul acestei hotărâri.

Concluzionând, instanţa la luarea acestei măsuri provizorii, până la soluţionarea dosarului nr.78/248/2018 a avut în vedere în special interesul superior al  celor doi minori  la acest moment, care în perioada decembrie 2017 – aprilie 2018 au avut o legătură sporadică cu tatăl lor – chiar inexistentă datorită opoziţiei mamei pârâte -  şi a stabilit o modalitate de vizitare provizorie,  punctual şi clară, tocmai pentru a evita un conflict al părţilor şi pe această temă.

Sub aspectul solicitării reclamantului, de a se stabili ca zilele de naştere ale minorilor să fie petrecute împreună cu ambii părinţi, instanţa o consideră neîntemeiată, ţinând seamă că  această pretenţie nu ţine de  instituia juridică a legăturii personale pe care părinţii le pot avea cu copii lor minori, sub un prim aspect,  iar sub cel de al doilea aspect,  pârâta ... are dreptul de a i se respecta viaţa privată iar impunerea de către instanţă pârâtei cu titlu de obligaţie, de a fi  împreună cu reclamantul cu ocazia zilei de naştere a minorilor, nu are corespondenţă în dispoziţiile legale în materia ocrotirii minorilor.

Este adevărat, că ar fi benefic pentru minori, ca cei doi părinţi să menţină o legătură permanentă şi conciliantă în ceea ce priveşte orice activitate legată de aceştia, însă, aceasta depinde de cum părţile vor înţelege în viitor, modalitatea de a gestiona relaţia părinţi-copil, deoarece chiar dacă soţi nu vor mai fi, părinţii celor doi minori vor fi pentru totdeauna.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului ca pârâta să-i transmită informaţii cu privire la copii, evaluări medicale şi şcolare, instanţa  o va considera ca nefondată, fiind dovedit chiar de către  reclamant, că are la îndemână orice pârghie de a le obţine şi de a le cunoaşte, atâta timp cât  are cunoştinţe despre situaţia şcolară a minorului ... şi prin modalitatea în care instanţa a stabilit a avea legături cu minorii, poate obţine orice date cu privire la aceştia.

VII.  În ceea ce priveşte  cheltuielile de judecată, reclamantul a făcut dovada avansării unor cheltuieli în cuantum de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi 700 lei onorariu apărător şi ţinând seamă de soluţia dată cererii, de admitere în parte şi prevederile art.453 Cod procedură civilă, pârâta va fi obligată să achite reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 520 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE,

Admite în parte cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de către reclamantul ... CNP …., cu domiciliul în comuna ..., sat ..., nr. ..., judeţul Covasna şi domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet avocat ..., cu sediul în …., judeţul Braşov, în contradictoriu cu pârâta ..., CNP …, domiciliată în …, str. …, judeţul Braşov şi drept consecinţă,

Dispune exercitarea în comuna a autorităţii părinteşti de către ambii părinţi faţă de minorii ... ... născut la data de 19.10.2005 şi ... ... născută la data de 24.03.2002, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr.72/248/2018 al Judecătoriei Întorsura Buzăului

Stabileşte până la soluţionarea definitivă a dosarului nr.72/248/2018 al Judecătoriei Întorsura Buzăului, modalitatea în care reclamantul ..., urmează a avea legături personale cu minorii  ... ... născut la data de 19.10.2005 şi ... ... născută la data de 24.03.2002, astfel:

Din două în două săptămâni începând cu săptămâna următoare pronunţării prezentei hotărâri, de sâmbătă orele 10:00 şi până duminică orele 15:00, cu preluarea minorilor de la domiciliul pârâtei la orele 10:00 şi aducerea minorilor la domiciliul pârâtei la orele 15:00, de către reclamant.

Din două în două săptămâni începând cu săptămâna pronunţării prezentei hotărâri, în ziua de vineri, după încheierea programului şcolar al minorilor  şi până la  orele 19:30.

Din două în două săptămâni începând cu săptămâna următoare pronunţării prezentei hotărâri, în ziua de marţi după încheierea programului şcolar al minorilor  şi până la  orele  17:30 pentru minora ... ..., iar pentru minorul ... ..., până la orele 19:30. 

Jumătatea perioadei din vacanţa de vară, vacanţa de primăvară şi vacanţa de iarnă, respectiv prima perioadă începând cu orele 12:00, cu preluarea minorilor de la domiciliul reclamantei de către pârât şi readucerea la domiciliu în ultima zi la orele 18:00.

Respinge restul pretenţiilor, ca neîntemeiate.

Obligă pârâta să achite reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 520 lei.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, cale de atac ce se depune la Judecătoria Întorsura Buzăului.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 18 aprilie 2018.

PREŞEDINTE  GREFIER

... …

Reactat.Jud…..

Tehnored…...

19.04.2018/4 ex.

Domenii speta

Spete similare