Ordonanta prededintiala-stabilire locuinta minor

Deliberând asupra cauzelor civile conexate de faţă, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ………, reclamantul ………a solicitat în contradictoriu cu pârâta…….., pe cale de ordonanță președințială, stabilirea locuinței minorului ………… la domiciliul acestuia, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, s-a arătat că pârâta este o fire libertină, care îi place să obțină bani mulți prin muncă puțină, iar în data de 29.11.2016, aceasta a părăsit domiciliul comun, pentru a se muta cu o numitul  …………., cu care întreține o relație extraconjugală.

A învederat reclamantul faptul că, la data de 29.11.2016, pârâta a luat și minorul, însă acesta a refuzat să locuiască cu un bărbat străin, astfel că în prezent minorul locuiește cu reclamantul.

Totodată, reclamantul a susținut că din data de 29.11.2016 și până în prezent, pârâta nu a mai luat minorul la domiciliul său, însă îl deranjează în timpul orelor de curs.

Astfel că pârâta dorește doar destabilizarea emoțională a minorului, încercând totodată să-l prezinte pe numitul ………ca pe un tată mai bun.

Mai mult, de la sfârșitul lunii noiembrie și până în prezent, reclamantul a arătat că pârâta nu a contribuit financiar la creșterea minorului, tatăl fiind cel care se ocupă de minor.

Reclamantul a învederat că pârâta nu are un program fix, lucrând în schimburi, inclusiv sâmbăta și duminica

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 996 și urm. Cod proc.civ.

Pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat stabilirea locuinței minorului la domiciliul său și în subsidiar, stabilirea unui program de vizitare a minorului.

În motivare, pârâta a arătat că reclamantul este violent și gelos, agresând-o verbal și fizic.

Iar în urmă cu câteva luni, în timpul unui episod de agresiune, minorul l-a înțepat pe reclamant cu furculița în mână pentru a-l determina să nu o mai agreseze pe pârâtă.

Mai mult, pârâta a susținut că ultimul episod de agresiune a avut loc în cursul lunii noiembrie 2016, când reclamantul se afla în stare de conflict cu minorul, iar aceasta a încercat să intervină. Iar această intervenție l-a înfuriat atât de tare pe reclamant, încât a obligat-o prin forță să părăsească domiciliul conjugal fără posibilitatea de a lua și copilul.

Pârâta a arătat că reclamantul i-a interzis cadrelor didactice să îi permită să vadă minorul.

A apreciat pârâta faptul că reclamantul are un comportament care prezintă un pericol extrem pentru dezvoltarea minorului și că este în interesul minorului să locuiască cu mama.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de ………, sub nr. ………, reclamanta ……….. a solicitat în contradictoriu cu pârâta ………., pronunțarea unei hotărâri prin care să se stabilească locuința minorului la domiciliul său și în subsidiar, stabilirea unui program de vizitare al minorului.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii reclamantei.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Părțile s-au căsătorit în data de ……., iar din căsătoria părților a rezultat minorul …………., născut la data de ………...

În prezent, pe rolul Judecătoriei Brăila se află înregistrat dosarul nr. …………având ca obiect desfacerea căsătoriei părților.

Ordonanţa preşedinţială, prin esenţa ei, astfel cum este reglementată, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică şi fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aştepte desfăşurarea procedurii de drept comun.

Art. 920 Cod proc.civ. prevede că instanţa poate lua pe tot timpul procesului ( de divorţ) măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei.

Instanța reține că ambele părți solicită stabilirea locuinței minorului la domiciliile acestora.

Din ansamblul probatoriu administrat în cauză, reiese că în prezent minorul locuiește cu reclamantul-pârât, deoarece pârâta-reclamantă a părăsit domiciliul comun în data de 29.11.2016, locuind în prezent în ………….

Instanța, analizând cererile părților, constată, ca fiind în interesul minorului să locuiască în continuare la tată.

Din referatul de anchetă nr. ………., efectuat în cauză, instanța reține că reclamantul-pârât locuiește singur cu minorul în fostul domiciliu comun și că are posibilităţi materiale la momentul actual, oferindu-i minorului posibilităţi de dezvoltare fizică, morală şi intelectuală.

Referitor la posibilitățile pârâtei-reclamantei, instanța reține din cuprinsul aceluiași referat de anchetă psihosocială faptul că imobilul său are o singură cameră în care locuiește cu numitul …………, aspect învederat și de martorii audiați în cauză.

Din declarația martorului ……….reiese că reclamantul-pârât a fost cel care s-a ocupat de creșterea minorului de data plecării pârâtei-reclamante din domiciliul comun și până în prezent.

Totodată, acesta a declarat că pârâta-reclamantă a mai fost plecată o dată din domiciliul comun, în vara anului 2016, iar minorul a rămas tot în grija tatălui.

Referitor la susținerile martorei ……….potrivit cărora minorul este nefericit în compania tatălui și fericit când o vede pe mamă, instanța constată că nu se coroborează cu ansamblul probatoriu administrat în cauză.

Astfel, din fișa de caracterizare psiho-pedagogică a minorului nr. 601/17.03.2017 a Școlii ……….., instanța constată că acesta beneficiază de condiții materiale optime, este îmbrăcat decent, are toate rechizitele clasei pregătitoare și are zilnic pachețel.

Iar din declarația martorului ……….., instanța reține că minorul refuză să meargă fără tatăl său la întâlnirea cu mama sa.

Martora ……… a susținut că reclamantul-pârât s-a repezit odată la minor, însă nu l-a lovit niciodată.

Instanța apreciază că acest incident nu denotă faptul că tatăl are un comportament inadecvat fața de minor.

La stabilirea locuinţei minorului, instanța va avea în vedere şi sentimentul de stabilitate şi apartenenţă al acestuia. Sentimentul de securitate implică și ca locuința minorului să fie un mediu plăcut pentru acesta.

La locuința tatălui, unde minorul s-a aflat în grija de la naştere şi până în prezent, minorul va beneficia de afecţiunea şi climatul de siguranţă oferit de reclamantul-pârât, aceștia locuind singuri în apartament.

În timp ce la domiciliul mamei, minorul va trebui să locuiască într-o cameră împreună cu concubinul acesteia, nefiind condiții proprii pentru creșterea unui minor în vârstă de 7 ani.

Referitor la comportamentul agresiv al minorului, instanța apreciază că este datorat relației tensionate a părților, pârâta-reclamantă nefăcând dovada că acesta se datorează doar reclamantului-pârât.

Instanța reține că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze în toate demersurile şi deciziile  care privesc copilul, acest interes fiind ridicat la rang de principiu atât prin normele naţionale, cât şi prin cele internaţionale în materie, respectiv art.2 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Prin urmare, şi la stabilirea domiciliului copiilor minori, condiţia esenţială în raport de care instanţele judecătoreşti au îndatorirea să se pronunţe, constă în interesul superior al copiilor, interes ce urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină şi jurisprudenţă.

Aceste criterii sunt vârsta copilului, posibilităţile părintelui de a-i asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală şi morală, ataşamentul faţă de minor, precum şi al minorului faţă de părinte, grija manifestată de părinţi în timpul convieţuirii şi după despărţirea lor în fapt, precum şi altele asemenea.

Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalităţii, ceea ce înseamnă că nu se poate reţine caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective; astfel spus, în aprecierea interesului superior al copilului nu se poate absolutiza vreunul dintre criteriile enunţate, instanţa urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu în contextul celorlalte.

Având în vedere cele prezentate mai sus, instanța apreciază că este în interesul superior al minorului aibă în continuare domiciliul stabil la tată în ………….

În ceea ce priveşte pensia de întreţinere, față de soluția pronunțată asupra capătului de cerere privind stabilirea locuinței minorului, pârâta-reclamantă are obligaţia de întreţinere a fiului său minor iar  art.529 alin.1 care prevede că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Mai mult, potrivit  529 alin. 2 Cod civ. prevede că atunci când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

Instanţa urmează să stabilească pensia de întreţinere în conformitate cu venitul pârâtei-reclamantei în sumă de 1.450 lei pe lună, potrivit concluziilor raportului de anchetă psihosocială efectuat în cauză, respectiv 362 lei lunar de la data introducerii cererii, 21.03.2017 și până la pronunţarea sentinţei în dosarul de divorţ (5562/196/2017).

În ceea ce privește cererea privind stabilirea unui program de vizită minorului pentru pârâta-reclamantă, instanța urmează a o admită.

Astfel, atât legea română, prin dispoziţiile înscrise în Codul Civil si Legea nr.272/2004, cat si legislaţia internaţională in materia ocrotirii minorilor au ca punct de plecare principiul enunţat anterior, ceea ce presupune obligaţia părinţilor de a veghea la creşterea si educarea copilului in mod efectiv, iar, in cazul in care părinţii sunt despărţiţi, cel căruia nu i-a fost încredinţat minorul trebuie sa păstreze legăturile personale cu acesta, aceste legături putând fi limitate numai in situaţii strict determinate.

Potrivit art.16 din Legea nr.272/2004, copilul care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsura dispusa in condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale si contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei in care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

 În concluzie, dreptul părintelui este condiționat, instanța având posibilitatea de a limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.

Prin urmare, instanța urmează a admite cererea formulată de pârâta-reclamantă și a încuviința dreptul de a avea legături personale cu minorul după următorul program

– la sfârșitul primei săptămâni și la sfârșitul celei de a treia săptămâni din lună, de sâmbătă ora 10.00 până duminică ora 18.00,

-în vacanța de vară,  jumătate din numărul de zile stabilit prin programa școlară astfel încât, în anii pari să includă prima jumătate, iar în anii impari să includă a doua jumătate,

-în vacanța de iarnă, jumătate din numărul de zile stabilit prin programa școlară astfel încât, în anii pari să includă sărbătoarea Crăciunului, iar în anii impari să includă sărbătoarea Revelionului,

-în vacanța de primăvară, jumătate din numărul stabilit prin programa școlară,

-în vacanța de Paști, jumătate din numărul de zile stabilit prin programa școlară astfel încât, în anii pari să petreacă Paștele cu mama, iar în anii impari cu tata,

-minorul va fi luat de locuința sa de către mamă și adus la domiciliu, la sfârșitul programului tot de către aceasta.

Văzând aceste considerente, instanţa va admite acţiunea principală, precum şi va admite cererea reconvenţională.

Față de soluția admiterii celor două cereri ale părților, instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată formate din taxa judiciară de timbru și onorariu avocat.

Pentru aceste motive, instanța nu va mai analiza cererea pârâtei-reclamante din dosar nr. …….., având în vedere conținutul identic cu al cererii reconvenționale din dosarul nr. ………….

 Prezenta hotărâre este vremelnică până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. ……….al Judecătoriei Brăila şi executorie.

Domenii speta

Spete similare