Cerere valoare redusa

Sentinţă civilă 685 din 01.03.2016


SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 685/2016

Şedinţa camerei de consiliu de la 01 Martie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol judecarea cauzei litigii cu profesioniştii privind pe reclamant şi pe pârât, având ca obiect cerere de valoare redusă.

La apelul nominal făcut în cauză, în camera de consiliu, nu se prezintă părţile.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, învederându-se instanţei cele de mai sus, după care:

Considerând cauza lămurită închide faza probatorie şi reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 01.02.2016, sub nr. 1..../271/2016, pe rolul Judecătoriei O...., timbrată cu 50 lei taxă judiciară de timbru, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 518,81 lei reprezentând contravaloarea facturi fiscale, precum şi suma de 184,08 lei reprezentând penalităţi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a susţinut că între părţi s-au născut raporturi contractuale izvorâte din contractul de vânzare cumpărare nr. 961/01.11.2012, prin care pârâta a achiziţionat de la reclamantă diverse produse, rămânând neachitat debitul indicat în petit.

În baza contractului, reclamanta a emis facturile nr D59-028369, D59-029346 , D59-028347, pentru mărfurile livrate, neachitate integral de pârâtă nici până la data introducerii cererii de chemare în judecată.

Pentru suma datorată de pârâtă, reclamanta a calculat penalităţi de 0,3% pe zi de întârziere, conform contractului, de la scadenţă şi până la data de 18.01.2016.

In consecinţă, considerând că are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, reclamanta a solicitat instanţei obligarea pârâtei la plata sumelor datorate.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art 1025-1032 Cod proc civ şi nu s-a solicitat dezbatere orală.

In dovedirea cererii, reclamanta a depus următoarele înscrisuri, in copie certificată: contractul de vânzare cumpărare nr. 961/01.11.2012, facturile nr. D59-028369, D59-029346 , D59-028347, certificat de la ORC referitor la societatea pârâtă.

Pârâta nu a completat formularul de răspuns comunicat de instanţă şi nu şi-a prezentat poziţia procesuală în nici un alt mod.

Analizând înscrisurile depuse de reclamantă, conform art 1030 alin 2 Cod proc civ,  instanţa reţine următoarele:

În fapt, între reclamanta şi pârâta s-au născut raporturi juridice contractuale, concretizate prin încheierea contractul de vânzare cumpărare nr. 961/01.11.2012, prin care pârâta a achiziţionat de la reclamantă mărfuri constând în diferite produse.

În baza contractului, reclamanta a emis facturile nr D59-028369, D59-029346 , D59-028347, acceptate în mod expres la plată de către pârâtă care şi-a aplicat semnătura şi ştampila asupra acestora.

Conform declaraţiilor necontestate ale reclamantei, pârâta nu a achitat integral facturile menţionate, debitul neachitat fiind de 518,81 lei.

In baza art.6.1. din contractul de vânzare nr. 961/01.11.2012: „în cazul neachitării preţului produselor livrate la data scadenţei plăţii, cumpărătorul se obligă să plătească penalităţi de 0,3%, pentru fiecare zi de întârziere, calculate la suma neachitată, începând cu prima zi ulterioară scadenţei.”

De asemenea în acelaşi articol, la punctul 6.3. se stipulează „în cazul neachitării preţului la data scadenţei, cumpărătorul este de drept pus în întârziere, nemaifiind nevoie de notificare”

Potrivit art. 1025 alin 1 Cod de procedură civilă, procedura cu privire la cererile de valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei si nu face parte dintre cererile exceptate procedurii potrivit alin 2 si 3 ale art. 1025 Cod  procedură civilă, astfel ca instanţa constata ca prezenta cerere poate fi soluţionata potrivit prevederilor Titlului X care reglementează procedura cu privire la cererile de valoare redusa.

Art. 1270 Cod civil consacră principiul forţei obligatorii a contractului, în temeiul căruia părţile unui contract sunt ţinute să-şi execute întocmai obligaţiile asumate prin încheierea contractului.

Instanţa retine ca reclamanta deţine o creanţa certă, respectiv existenţa sa este neîndoielnică, rezultând din înscrisurile depuse la dosar– respectiv contractul şi facturile emise în baza acestuia, este lichidă – câtimea ei fiind precis determinată prin facturile depuse la dosar şi exigibilă –fiind ajunsă la scadenţă, astfel că se poate solicita executarea, la nevoie, chiar silit. Creanţa este dovedită prin înscrisuri, respectiv prin contractul şi facturile semnate şi ştampilate de ambele părţi, acte care au putere doveditoare conform art. 273 Cod de procedură civilă.

De asemenea, obligaţia de plata consta intr-o suma de bani, iar temeiul acestei creanţe îl reprezintă contractul încheiat intre părţi.

 Parata nu si-a exprimat poziţia procesuala în cauză si nu a făcut dovada plăţii contravalorii facturilor, iar în materia răspunderii civile contractuale privind obligaţiile de rezultat, sarcina probei se împarte între reclamanta şi parata. Astfel, reclamanta are sarcina de a dovedi existenţa creanţei, iar dovada achitării datoriei incumbă paratei. În concluzie, în prezenta cauză, nedovedindu-se contrariul, instanţa constată că parata nu a achitat integral contravaloarea facturilor mai sus indicate.

Prin urmare, instanţa va admite primul capăt de cerere.

Sub aspectul penalităţilor de întârziere, instanţa constată că părţile au inserat la art. 6 din contract, pentru neplata contravalorii produselor, o clauză penală privind stabilirea unor penalităţi de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere calculate la suma neachitată, începând cu prima zi ulterioară scadenţei, cuantumul penalităţilor putând depăşi cuantumul creanţei principale, iar în cazul neachitării preţului la scadenţă, pârâta este de drept în întârziere. Având în vedere că pârâta nu a achitat preţul la scadenţă, instanţa constată că este întemeiată şi cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 184,08 lei, calculate de la data scadenţei facturilor fiscale până la data de 18.01.2016.

Pentru argumentele ce preced, instanţa va admite acţiunea, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 1031 Cod procedură civilă, pârâta va fi obligată să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, conform documentelor justificative depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamanta, CUI, , cu sediul in O...., jud. B...., în contradictoriu cu parata, CUI, cu sediul în P...., judeţ P.....

Obligă parata să plătească reclamantei suma de 518,81 lei, cu titlu de debit neachitat şi 184,08 lei cu titlu de penalităţi de întârziere contractuale.

Obligă parata să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie de drept.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria O.....

Data in camera de consiliu si pronunţată în şedinţa publică azi, 01.03.2016.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta