Hotărâre care ţine loc de act autentic

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:...........

Dosar nr. 12735/215/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1329/2017

Şedinţa publică de la 12 Iunie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE ..........

Judecător ..........

Grefier ...........

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta reclamantă ........ împotriva sentinţei civile nr........ pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ........., în contradictoriu cu intimaţii pârâţi ............, având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns apelanta reclamantă ........., asistată de avocat ......, şi intimaţii pârâţi ...........

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de şedinţă care învederează următoarele:

- apelul este declarat în termen şi motivat

- s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru

- s-a depus întâmpinare

- nu s-a depus răspuns la întâmpinare

- nu se solicită judecarea cauzei în lipsă.

Instanţa procedează la verificarea identităţii apelantei reclamante şi a intimaţilor pârâţi.

Instanţa, în raport de dispoziţiile art. 131 Cod procedură civilă, pune în discuţie competenţa instanţei de judecată.

Avocat ........., pentru apelanta reclamantă, având cuvântul, învederează că Tribunalul Dolj este competent în soluţionarea prezentului apel.

Intimaţii pârâţi ..........., având cuvântul, învederează că Tribunalul Dolj este competent în soluţionarea prezentului apel.

Instanţa, verificându-şi competenţa, în raport de dispoziţiile art. art. 95 pct 2 şi art. 94 pct. 1 litera k Noul Cod procedură civilă, constată că este competentă, general, material şi teritorial în soluţionarea prezentei cauze.

Instanţa, în raport de dispoziţiile art. 238 Cod procedură civilă, pune în discuţie estimarea duratei procesului.

Avocat ........., pentru apelanta reclamantă, având cuvântul, învederează că estimează durata procesului la 6 luni.

Intimaţii pârâţi ........... arată că procesul se poate soluţiona oricând.

Instanţa estimează durata procesului la acest termen de judecată.

Avocat ........, pentru apelanta reclamantă, depune la dosar note scrise.

Intimaţii pârâţi ......... solicită amânarea cauzei întrucât nu este prezent apărătorul lor.

Instanţa respinge cererea de amânare a cauzei formulată de intimaţii pârâţi întrucât nu există la dosar dovada angajării unui apărător şi nici cerere de amânare privind imposibilitatea de prezentare a apărătorului.

Instanţa pune în discuţie cererea formulată de intimaţii pârâţi în întâmpinare, prin care solicită suspendarea cauzei şi trimiterea cauzei la parchet pentru efectuarea de cercetări.

Intimaţii pârâţi ........... solicită încuviinţarea cererii.

Avocat ......, pentru apelanta reclamantă, solicită respingerea cererii întrucât nu a fost solicitată şi la fond. Consideră că înainte de discutarea unei cereri de trimitere a cauzei la parchet ar trebui să fie audiat martorul ......... pentru a se lămuri dacă înscrisul a fost întocmit de apelanta reclamantă sau de o altă persoană. Arată că solicită încuviinţarea prrobei cu expertiza grafologică pentru verificarea înscrisurilor din 2011 şi 2012 care par a fi scrise de aceeaşi persoană.

Instanţa acordă cuvântul pe probele solicitate prin motivele de apel.

Intimaţii pârâţi ....... arată că sunt de acord cu proba testimonială şi cu efectuarea unei noi expertize grafologice dar se opun audierii martorului .............. care a discutat cu tatăl lor termenii vânzării terenului.

După deliberare, faţă de disp. art.307 CPC, care prevăd caracterul facultativ al suspendării cauzei în cazul în care se solicită înaintarea dosarului la parchet, instanţa respinge cererea de suspendare a cauzei formulată de intimaţii pârâţi ...............

Instanţa respinge probele solicitate de apelanta reclamantă prin motivele de apel ca nefiind utile soluţionării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe apel cu luarea în considerare a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, faţă de disp. art.14 din Legea nr.17/2014 invocată de instanţă, din oficiu, la acest termen de judecată.

Avocat ........, pentru apelanta reclamantă, solicită admiterea apelului, anularea sentinţei apelante şi trimiterea dosarului la instanţa de fond întrucât nu s-a intrat în cercetarea fondului, prim instanţă administrând o singură probă. Din punctul său de vedere trebuiau audiaţi toţi martorii propuşi, efectuată expertiză topo şi analizate de către instanţă  cele două chitanţe. Arată că nu pot fi primite concluziile raportului de expertiză întrucât expertul nu a avut la dispoziţie toate actele din dosar pentru efectuarea expertizei, exemplificând în acest sens cele două exemplare ale aceluiaşi contract cu două  semnături diferite pe care expertul nu le-a văzut. Menţionează că expertului i s-au pus la dispoziţie acte emise până în 2007.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu, avocat ........, pentru apelanta reclamantă, solicită respingerea acesteia întrucât este o chestiune ulterioară încheierii chitanţei şi arată că Legea 17/2014 a apărut ulterior. Solicită obligarea intimaţilor pârâţi la plata cheltuielilor de judecată.

Intimaţii pârâţi ........... solicită respingerea apelului şi înaintarea dosarului la parchet.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. ............ pronunţată de Judecătoria Craiova, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta ...... în contradictoriu cu pârâţii .......................

A fost obligată reclamanta la plata către pârâţi a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa  să se constate valabilitatea înscrisului sub semnătură privată intitulat ,,chitanţă" încheiată la ........ iar hotărârea care se va pronunţa să ţină loc de act autentic de vânzare- cumpărare.

Din raportul de expertiză grafologică întocmit în cauză a rezultat că semnătura de pe chitanţa din data de ........ nu-i aparţine lui .............

Astfel, instanţa a reţinut că în cauză nu s-a încheiat o convenţie valabilă iar ........... nu a avut calitatea de promitent vânzător.

Faţă de cele menţionate, instanţa a respins acţiunea formulată ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 c.p.c instanţa a obligat reclamanta la plata către pârâţi a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta ..........,, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.

A arătat că raportul de expertiză a avut la bază documente şi acte semnate de autorul pârâţilor între anii 2001-2007, dar fără a se pune la dispoziţia expertului şi contractul de vânzare-cumpărare, încheiat la data de ............., în aceeaşi zi cu chitanţa de mână încheiată la aceeaşi dată şi că, la dosar, există o serie de înscrisuri care contrazic concluziile expertului, astfel că apreciază că este imperios necesar să se efectueze un supliment la raportul de expertiză.

În ceea ce priveşte chitanţa încheiată la data de ..........., apelantul menţionează că aceasta nu este decât o detaliere a chitanţei încheiată la data de ............, respectiv o înşiruire în concret a terenurilor ce fac obiectul tranzacţiei, cu toate datele de identificare, chitanţa principală fiind cea încheiată la data de ............

Apelanta apreciază că trebuia administrată proba testimonială cu cei doi martori indicaţi în cererea de chemare în judecată, precum şi administrarea probei cu expertiza tehnică, specialitatea topo, pentru suprafeţele de teren menţionate în chitanţa încheiată la data de ............

Solicită admiterea apelului, anularea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, întrucât apreciază că nu s-a intrat în judecata fondului.

Analizând apelul, prin prisma excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, invocate din oficiu, ce are prioritate în soluţionare, faţă de dispoziţiile art. 248 N.C.P.C., Tribunalul reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa  să se constate valabilitatea înscrisului sub semnătură privată intitulat ,,chitanţă" încheiată la .........., iar hotărârea care se va pronunţa să ţină loc de act autentic de vânzare- cumpărare.

Conform acestui înscris, autorul intimaţilor-pârâţi, .........., s-a obligat să vândă apelantei-reclamante .......... terenul în suprafaţă de 10.000 mp, situat în comuna .............., astfel amplasat: suprafaţa de 2800 mp în ...............

Conform titlurilor de proprietate aflate la filele 9 şi 10, terenul ce a format obiectul convenţiei din data de ........... este situat în extravilan.

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată, se constată că reclamanta a înţeles să sesizeze instanţa cu o acţiune prin care a solicitat sa se valideze convenţia de vânzare cumpărare, aspect din care se poate prezuma faptul că reclamanta ar fi înţeles că încheie cu autorul intimaţilor-pârâţi o promisiune de vânzare cumpărare.

Pentru a se putea pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare trebuie sa fie indeplinite toate condiţiile necesare pentru transmiterea dreptului de proprietate, astfel cum acestea sunt reglementate prin dispoziţiile art.1179 N.Cod Civil, art.1650-1667 N.Cod Civil.

Art. 1179 alin. 1 din N. cod civil (legea nr. 287/2009) prevede ca şi condiţii esenţiale pentru validitatea unui contract: capacitatea de a contracta; consimţământul valabil al părţilor; un obiect determinat, posibil şi licit şi o cauză valabilă a obligaţiilor, iar în alin. 2 se prevede că  "în măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta trebuie respectată, sub sancţiunea prevăzută de dispoziţiile legale aplicabile".

Art. 1244 alin. 1 din N. cod civil prevede că "în afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară".

Astfel, actul juridic în discuţie, respectiv antecontractul încheiat la data de ..........., între apelanta-reclamantă şi autorul intimaţilor-pârâţi, neîndeplinind condiţia „ad validitatem” a formei autentice, astfel cum prevăd şi disp. art. 1244 N. cod civil, este nul ca şi contract de vânzare-cumpărare, dar, în virtutea principiului conversiunii actului juridic, valorează antecontract de vânzare-cumpărare (în termeni juridici, promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare), generator de obligaţii de a face în sarcina părţilor contractante, acestea fiind, astfel, obligate sa perfecteze în viitor contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică pentru a opera transferul dreptului de proprietate în patrimoniul părţilor.

Art. 1279 alin. 1, 2 şi 3 N. cod civil prevede că " (1) Promisiunea de a contracta trebuie să conţină toate acele clauze ale contractului promis, în lipsa cărora părţile nu ar putea executa promisiunea.

(2) În caz de neexecutare a promisiunii, beneficiarul are dreptul la daune-interese.

(3) De asemenea, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanţa, la cererea părţii care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite. Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile în cazul promisiunii de a încheia un contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel."

De asemenea, potrivit disp. art. 1669 alin. 1 N. cod civil "Când una dintre părţile unei promisiuni bilaterale de vânzare refuză din motive care îi sunt imputabile să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite".

Însă, pentru admisibilitatea unei atare acţiuni trebuie îndeplinite mai multe condiţii generale şi anume: să existe un antecontract valabil încheiat, ceea ce presupune că trebuie să îndeplinească condiţiile de valabilitate ale antecontractului, respectiv consimţământ valabil, capacitate, obiectul (bunul vândut şi preţul stabilit)  şi cauza.

Totodată, pe lângă aceste condiţii generale mai trebuie îndeplinite şi următoarele condiţii speciale: una dintre părţi să refuze autentificarea actului, reclamantul să-şi fi îndeplinit obligaţiile, respectiv plata preţului, iar promitentul vânzător să fie proprietar al bunului.

La acestea se adauga ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 17/2014 si conditiile reglementate de art. 3,4 si 9 din aceasta lege.

Analizand indeplinirea conditiilor reglementate de lege Tribunalul constată ca apelanta-reclamant  nu a facut dovada indeplinirii conditiilor reglementate de dispozitiile Legii nr. 17/2014, conditii ce trebuie analizate în momentul pronuntarii hotararii care sa tina loc de act autentic, având în vedere că antecontractul de vânzare cumpărare a dat naştere unui drept de creanţă, corelativ obligației de a vinde asumată de promitent în temeiul antecontractului, nefiind de natură să transfere dreptul de proprietate. Transferul acestuia nu s-a realizat în momentul perfectării antecontractului, indiferent de forma acestuia, ci se va realiza în viitor, la momentul încheierii contractului de vânzare, respectiv al pronunțării hotărârii judecătorești care să țină locul acordului de voință nerealizat. În acest sens, instanța de judecată, învestită în temeiul art. 1669 alin. 1 N. cod civil, trebuie să realizeze o verificare a îndeplinirii tuturor condițiilor de validitate la data pronunțării hotărârii care ține loc de contract de vânzare, reprezentate, în speță, de normele legale referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune, în vigoare la data pronunțării hotărârii judecătorești. Așadar, îndeplinirea condițiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum

Faţă de cele mai sus expuse se reţine ca potrivit art. 5 alin. 1 din L 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările ulterioare „În toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3, 4 şi 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară.”

Art. 16 din aceeaşi lege prevede ca „înstrăinarea prin vânzare-cumpărare a terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempţiune, potrivit art. 4, sau fără obţinerea avizelor prevăzute la art. 3 şi 9 este interzisă şi se sancţionează cu nulitatea relativă.”

Conform art. 20 alin. 1 din aceeasi lege, „prevederile prezentei legi nu se aplică antecontractelor şi pactelor de opţiune care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia.”

 De asemenea, potrivit art.20 alin.2 „dispoziţiile prezentei legi nu se aplică înstrăinărilor între rude până la gradul al treilea, inclusiv.”

Din analiza dispoziţiilor art.1 din Ordinul nr.719 din data de 12 mai 2014 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului „se aprobă normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, prevăzute în anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.”

Conform art. 2 alin.1 „normele metodologice prevăzute la art.1 se aplică transferului dreptului de proprietate realizat în baza unui contract de vânzare-cumpărare autentificat de notarul public, precum şi în baza unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare, dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei în materie.(2)Transferul dreptului de proprietate, realizat în modalităţile prevăzute la alin.(1), poate avea ca obiect atât întregul teren, cât şi o cotă-parte din dreptul asupra acestuia. (3)Normele metodologice nu se aplică contractelor de vânzare-cumpărare care au la bază antecontracte şi pacte de opţiune autentificate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 17/2014, cu modificările ulterioare.

Din coroborarea textelor de lege precizate, instanţa apreciază ca Legea nr. 17/2014 este aplicabila in cazul  tuturor antecontractelor incheiate atat sub imperiul vechiului Cod civil cât şi sub imperiul noului Cod civil, fiind exceptate antecontractele incheiate intre rude până la gradul al treilea, inclusiv, sens în care s-a pronunţat şi Curtea Constituţională.

Cum în speta de fata obiectul cererii il reprezinta un teren extravilan agricol, solicitandu-se pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de autentic in baza unui antecontract de vanzare –cumparare neautentificat la notar, incheiat la data de ........, instanta constata ca dispozitiile Legii nr.17/2014 sunt aplicabile, apelanta-reclamantă avand obligatia de a face dovada indeplinirii acestor conditii cumulative reglementate de lege.

Aplicarea în cauză a Legii 17/2014 nu încalcă dispozițiile art.15 alin.(2) din Constituție, ci este în concordanță cu principiul activității legii, potrivit căruia orice act normativ acționează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice născute după acest moment. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr.287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.729 din 12 august 2004).

Astfel îndeplinirea condițiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunțarea hotărârii judecătorești care să țină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare.

Prin prisma celor mai sus expuse şi analizând actele şi lucrările dosarului se reţine că apelanta-reclamantă nu a făcut dovada îndeplinirii cerinţelor instituite prin dispoziţiile legale mai sus precitate din  legea nr.17/2014, faţă de care se constată că nu se mai impune analizarea celorlalte condiţii de admisibilitate, astfel că se apreciază că este întemeiată excepţia inadmisibilităţii  şi, în consecinţă, în baza art. 480 alin. 1 N.C.P.C.,  instanţa urmează să admită apelul, să schimbe sentinţa apelată, în sensul admiterii excepţiei inadmisibilităţii, invocate din oficiu şi respingerii acţiunii ca inadmisibile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă .......... domiciliată în ........ şi cu domiciliul  procedural ales  la Cabinet Individual de Avocatura-........... împotriva sentinţei civile nr. 12690/07.11.2016, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ........, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi .............. .

Schimbă sentinţa civilă apelată, în sensul că :

Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu.

Respinge acţiunea ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la ............

Domenii speta

Spete similare