Uzucapiune

Decizie 1377 din 19.06.2017


Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:........

Dosar nr. 25230/215/2013*

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1377/2017

Şedinţa publică de la 19 Iunie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE ............

Judecător ...........

Grefier ...........

Pe rol judecarea apelurilor declarate de apelanta-reclamantă ........., pe de o parte şi apelantul-pârât .........., pe de altă parte împotriva sentinţei civile nr. ........., pronunţată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu intimaţi-pârâţi, ........., având ca obiect uzucapiune.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns pentru apelanta-reclamantă ........., reprezentant convenţional, avocat ....., în baza împuternicirii avocaţiale nr. ........, emisă de Baroul Dolj, apelantul-pârât ........, personal, lipsă fiind celelalte părţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei  următoarele:

- prin încheierea de şedinţă din data de .......... a fost respinsă cererea de repunere pe rol formulată de apelantul-pârât şi a fost menţinută măsura suspendării dispusă  prin încheierea de şedinţă din data de ......... în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă;

- apelantul-pârât a depus cerere de repunere pe rol a cauzei;

- apelantul-pârât ............ a depus cerere de strigare a cauzei la sfârşitul şedinţei.

Instanţa constată că a rămas fără obiect cererea formulată de apelantul-pârât de lăsare a cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată, având în vedere că acesta s-a înfăţişat la apelarea cauzei, după care pune în discuţie cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelantul-pârât ..........

Apelantul-pârât .......... procedează la semnarea în şedinţă publică a motivelor de apel structurate.

Apelantul-pârât ......... solicită repunerea cauzei pe rol, întrucât nu mai subzistă motivele de suspendare.

Avocat ........., pentru apelanta-reclamantă ..........., solicită admiterea cererii de repunere pe rol.

În deliberare, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa urmează a încuviinţa cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelantul-pârât .........., având în vedere că nu mai subzistă motivele pentru care s-a suspendat cauza, dosarul ce a atras suspendarea fiind soluţionat definitiv.

Apelantul-pârât ........... depune completări la notele de probatorii depuse la termenul anterior şi solicită efectuarea unei adrese către ........ pentru a se constata că .........., în perioada când se susţine că a semnat acea chitanţă, era angajat ca şi militar; efectuarea unei adrese către ........... pentru a se verifica în ce bază i-a fost înregistrat imobilul mătuşii ........ şi chitanţe prin care să dovedească că din anul 1975 acel imobil a fost al lui ............. Prin completările la notele de probatorii a arătat faptul că în anul 1976 ....... a fost căsătorit cu .........., ulterior ............. până în anula 1978, perioadă în care ei au locuit în imobilul părinţilor, nu al lui ............ Solicită a se prezenta actul prin care a intrat în posesia imobilului în care a locuit .........., nu imobilul în discuţie, pentru că au legătură aceste 2 imobile.

Avocat ......., pentru apelanta-reclamantă ............., consideră inutilă cererea de probatorii formulată de apelantul-pârât în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, apreciind că nu are legătură cu obiectul cauzei.

În replică apelantul-pârât ......... învederează că acţiunea în constatare  s-a întemeiat inclusiv pe acea chitanţă, nu au renunţat la ea, chiar dacă nu au dovedit că acea chitanţă este originală şi legală şi, în aceast sens a solicitat chiar efectuarea unei expertize grafoscopice, care nu s-a mai realizat şi nici suma plătită pentru expert nu i-a fost restituită. Precizează că solicită aceste probe pentru că reclamanta nu a dovedit că această chitanţă este legală şi originală şi solicită ca reclamanta să dovedească acest fapt.

În deliberare, instanţa respinge atât proba cu efectuarea unei adrese către ......., cât şi proba cu efectuarea unei adrese către ........ ca nefiind utile soluţionării cauzei, faţă de obiectul cauzei si de motivele de apel invocate de ambele părţi, iar în ceea ce priveşte probele pe care ar trebui să le facă partea adversă le respinge ca nefiind utile soluţionării cauzei apreciind că  modul  cum înţelege apelanta reclamantă să-şi probeze acţiunea nu poate fi impus de apelantul pârât.

Avocat ..........., pentru apelanta-reclamantă .........., depune la dosar extras de pe portalul Judecătoriei Craiova cu privire la dosarul nr. .........., având ca obiect acţiune în constatare şi copie de pe cererea de chemare în judecată şi formulează o nouă cerere de suspendare a prezentei cauze până la soluţionarea dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova.

Apelantul-pârât ........... solicită respingerea cererii de suspendare, întrucât prin această cerere se încearcă tergiversarea cauzei.

În deliberare, având în vedere că la dosar nu s-a făcut dovada printr-un certificat de grefă cu privire la existenţa  dosarului .........., cu privire la faptul că obiectul dosarului il constituie  cerere de chemare în judecată depusă de av ..........., neexistând nici măcar primirea instanţei  pe  cerere, tribunalul respinge cererea de suspendare a prezentei cauze până la soluţionarea dosarului nr. ........... aflat pe rolul Judecătoriei Craiova, având în vedere că nu se cunoaşte obiectul acestui dosar, nici părţile, simplul extras de pe portalul instanţelor de judecată nefăcând o dovadă în acest sens.

La interpelarea instanţei avocat ........., pentru apelanta-reclamantă ....... şi apelantul-pârât .......... învederează că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa declară încheiată cercetarea procesului conform art. 244 Cod procedură civilă, considerându-se lămurită şi acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Avocat ........., pentru apelanta-reclamantă ............, precizează că a criticat sentinţa pronunţată la fond numai dintr-o anumită perspectivă, respectiv lipsa calităţii procesuale pasive şi active a intimatului apelant pârât reclamant reconvenţional ....... Precizează că acesta nu are calitate procesuală pasivă, întrucât a fost înlăturat de la moştenirea lui ........... de către mătuşa sa pârâta reclamantă, decedată în timpul procesului, ..........., întrucât dumnealor sunt colaterali ordinari care vin la moştenire în raport de ramura şi clasa din care fac parte. Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a acţiunii numai în ceea ce-l priveşte pe ...........

Apelantul-pârât ............. precizează că aceste motivele invocate in apel sunt tardive, întrucât s-au judecat în două instanţe de fond şi una de apel şi nu s-au supus dezbaterii aceste aspecte, dacă are sau nu are calitate. Precizează că reclamanta a lărgit cadrul procesual şi a solicitat introducerea în cauză a sa şi a mătuşii sale. Solicită respingerea apelului declarat de apelanta-reclamantă.

Având cuvântul în replică, avocat ........., pentru apelanta-reclamantă .........., învederează faptul că atunci când au lărgit cadrul procesual au avut în vedere cele două declaraţii notariale.

Apelantul-pârât .......... solicită admiterea apelului său aşa cum a fost formulat şi precizat, a se constata că ............ au fost proprietari de drept ai imobilului, inexistenţa chitanţei împotriva căreia s-a înscris în fals, faptul că nu s-a probat existenţa chitanţei prin acea expertiză a fost din vina reclamantei şi a martorului care nu s-a prezentat. Reclamanta nu a depus dovezi că acea chitanţă este adevărată şi legală. Solicită constatarea dreptului de proprietate a lui ............ asupra acelui imobil, a lui ........... ca moştenitor şi a sa ca moştenitor colateral ordinar. Cu cheltuieli de judecată efectuate în faza apelului şi expertiză.

Avocat ........, pentru apelanta-reclamantă .........., solicită respingerea apelului declarat de apelantul-pârât ca nefondat, întrucât instanţa de fond a acordat ceea ce se solicită prin apel, deci este lipsit de obiect acest apel câtă vreme instanţa a acordat ceea ce a cerut, în sensul că a constatat  dreptul de proprietate şi pentru apelanţii pârâti în indiviziune cu reclamanta. Solicită respingerea apelului ca nefondat.

Apelantul-pârât .......... solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise.

Avocat ......., pentru apelanta-reclamantă ............, arată că nu se impune amânarea pronunţării, întrucât au fost depuse la dosar suficiente note de şedinţă.

În deliberare, instanţa respinge cererea de amânare a pronunţării pentru a se depune concluzii scrise şi pune în vedere părţilor că au posibilitatea de a depune concluzii scrise până la sfârşitul şedinţei de judecată.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr.........., pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ..........., a fost admisă în parte acţiunea modificată formulată de reclamanta ......., în contradictoriu cu pârâţii ..........., a fost admisă în parte cererea reconvenţională precizată, formulată de pârâţii-reclamanţi .........., decedată în timpul procesului şi continuată de moştenitoarea legală .............

S-a constatat dreptul de proprietate în indiviziune al reclamantei şi pârâţilor-reclamanţi ....... asupra imobilului teren în suprafaţă de 828 mp, situat în ................

Au fost compensate cheltuielile de judecată şi s-a dispus restituirea către pârâtul reclamant ..................................... a sumei de 900 lei achitată cu titlu de onorariu expertiză grafoscopică.

Pentru a se pronunţa astfel, prima  instanţa a constatat şi reţinut că, în 1975, reclamanta şi soţul acesteia, ......... au intrat în posesia terenului în suprafaţă de 828 mp, situat în ........... pe o distanţă de 33,46m, aşa cum a rezultat din raportul de expertiza tehnică efectuat în cauză.

Prima instanţa a reţinut din depoziţiile martorilor, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză că terenul nu a fost folosit de autorii soţului reclamantei şi al pârâţilor, ci a intrat în posesia reclamantei şi soţului acesteia ........ în 1975, anterior fiind în posesia numitului ..............., iar la data de 27.01.2012 a decedat numitul ..........., având ca moştenitori legali pe reclamantă, în calitate de soţie supravieţuitoare şi pe pârâţi, în calitate de colaterali privilegiaţi.

Verificând aplicarea legii civile în timp, Judecătoria instanţa a constatat că, în speţă, se vor aplica dispoziţiile vechiului cod civil, posesia începând în 1964.

Judecătoria a procedat la verificarea îndeplinirii celor doua condiţii impuse de lege pentru aplicarea instituţiei juridice a uzucapiunii de 30 de ani, prev. de art. 1847 şi 1890 din Codul civil din 1864, si anume: existenta unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună sau de rea- credinţă si exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani şi cu privire la prima condiţie,  a considerat-o îndeplinită de către reclamantă şi soţul acesteia, decedat şi ai cărui moştenitori legali sunt părţile, aceştia exercitând o posesie utila, aşa cum este definită aceasta de art. 1847 C.civ., si anume o posesie continua, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar.

S-a apreciat dovedirea caracterului continuu al posesiei  prin efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului, aşa cum atesta martorii  audiati în cauză şi faptul că depoziţia  martorilor vine si in sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei, rezultând ca reclamanţii şi autorii săi,  din momentul dobândirii si până in prezent, nu au fost tulburaţi de nimeni, ceea ce atestă ca posesia  nu a fost dobandită sau conservată prin acte de violenţă.

Caracterul public al posesiei reiese din însăşi natura de bun imobil a obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns, iar caracterul neechivoc al posesiei, respectiv ca reclamanta  şi soţul acesteia au intrat in stăpânirea imobilului cu intenţia de a se comporta faţă de acesta in calitate de proprietari si nu cu intenţia de a-l deţine pentru altul, este susţinut de prezumţia relativa de neprecaritate instituită de art. 1854 C.civ. ,care se coroborează cu atitudinea acestora de a se impune in faţa tuturor in calitate de proprietari.

Cea de-a doua condiţie, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani este de asemenea îndeplinită in cauza fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv  în 1975, reclamanta şi pârâţii, ca moştenitori legali ai lui .........., beneficiază de prezumţia relativă de continuitate, stabilită de art. 1850 C.civ., potrivit căreia posesorul actual care probează ca a posedat intr-un moment dat mai înainte, este presupus ca a posedat tot timpul intermediar. Nefăcându-se proba contrarie, rezulta ca aceştia au exercitat de peste 30 de ani o posesie neîntreruptă asupra imobilului obiect al litigiului.

In aceste condiţii, prima instanţa a apreciat ca in speţă sunt întrunite toate condiţiile prev. de art. 1837, 1847, 1860 si 1890 C.civ.  din 1864, pentru câştigarea de către reclamantă şi pârâţi  a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 828 mp şi a admis  în parte acţiunea modificată şi cererea reconvenţională precizată şi a constatat dreptul de proprietate în indiviziune, deoarece nu s-a dezbătut succesiunea autorului .........., asupra imobilului teren în suprafaţă de 828 mp, situat în .............

În temeiul art. 453, alin 2 NCPC, instanţa a compensat în totalitate cheltuielile de judecată.

Având în vedere că s-a revenit asupra probei cu expertiza grafoscopică, prima instanţa a dispus restituirea către pârâtul reclamant .......... a sumei de 900 lei achitată cu titlu de onorariu expertiză grafoscopică.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta ........... criticând-o  pentru netemeinicie şi nelegalitate.

În apelul formulat de reclamanta  .......... se arată că prima instanţă, la pronunțarea sentinţei, instanţa a avut în vedere declaraţiile de acceptare expresa a succesiunii autorului ...........

Potrivit declaraţiei autentificate la BNP ....... sub nr. ........, paratul reclamant ......... a acceptat succesiunea defunctului ......... in calitate de văr primar (moștenitor de gradul IV - colateral ordinar ), iar potrivit declaraţiei autentificate la BNP ...... sub nr. ......., pârâta reclamanta ......... decedata in timpul procesului a acceptat succesiunea defunctului .......... in calitate de mătușă (moștenitor de gradul III colateral ordinar).

Potrivit art. 983 NCC :„(1) Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepţia colateralilor privilegiaţi.

(2) Colateralii ordinari vin la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi, colateralii privilegiaţi şi ascendenţii ordinari nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Dispoziţiile art. 964 alin. (2)se aplică în mod corespunzător.Colateralii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul. ”

Reclamanta arată că pârâtul ........., este înlăturat de la moştenire de către pârâta reclamanta ......, decedată în timpul procesului.

Solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei , în sensul  admiterii în parte a cererii reconvenţionale numai cu privire la pârâta ........ şi respingerea cererii reconvenţionale formulate de către pârâtul ..........

 În motivarea apelului formulat de apelantul pârât reclamant reconventional ......., acesta arată că, în temeiul dispoziţiilor art 479 NCPC dispoziţii speciale privind judecata, solicită refacerea probelor solicitate la prima instanţă şi de care nici a două instanţă nu a ţinut seama, aşa cum a stabilit Tribunalului Dolj prin Decizia Civilă nr. 749 27.04.2015.

Arată instanţa de fond nu a analizat toate probele solicitate şi consideră că această sentinţă  este netemeinică nelegală, întrucât instanța nu a respectat prevederile art 22 din NCPC la nici un termen de judecată pe parcursul derulării procesului.

Astfel, prin Nota de probatorii depusă la termenul 09.09.2015 a solicitat mai multe probe  pentru a fi administrate şi anume: proba cu martori şi interogatoriul reclamantei .........; efectuarea unei expertize grafoscopică, iar reclamanta să depună acte legale din care să reiese modul în care a intrat în posesia imobilului din  ........... ; să se emită o adresă către ............ pentru a se stabili dacă nu cumva în perioada când s-a încheiat „Chitanţa”, adică în anul 1975 ..............) se afla în stagiul militar obligatoriu; să se emită o adresă către către ............, pentru a se comunica cine a beneficiat de ajutorul de înmormântare de pe urma defunctei ..........;  emiterea unei adrese la ..........., pentru a se verifica susţinerile făcute de reclamantă, ac că imobilul nu era înscris în cartea funciară nu este adevărată, iar certificatul de atestare modă nr........... îi infirmă susţinerea acesteia.

Arată apelantul pârât reclamant reconventional că, prin încheierea şedinţei din data de ....... instanţa a admis o parte din solicitări , respingând solicitările privitoare la întocmire a adreselor către ........, precum şi obligarea reclamantului de a depune actul prin care a primit mobilul respectiv, actul prin care a intrat în posesia apartamentului în urma divorţului de fosta sa soţie şi hotărârea de divorţ, ca nefiind utile cauzei.

A arătat prin adeverinţa eliberată de societatea ................, că mătuşa sa ........... a fost angajata acestei societăţi din anul 1963 şi susţinerea că a cumpărat imobilul de la ........ între anii 1960-1965 este fondată  că, în timpul audierii de instanţă a martorului ..........., reclamanta cât şi apărătorul acesteia au intervenit şi l-au influenţat în declaraţie, fapt constatat de instanţă, dar nu s-au luat măsuri împotriva acestora

A mai arătat apelantul pârât reclamant reconventional că deşi prima instanţă a încuviinţat proba cu expertiza grafoscopică, că a achitat o taxă în cuantum de 900 lei către ........., această expertiză nu s-a mai efectuat.

Referitor la reţinerile instanţei, apelantul pârât reclamant reconventional arată că acestea sunt nejustificate, fiind contrazise pe de o parte de actele depuse de reclamantă la dosar, de actele şi martorii propuşi de el administrate ca probatorii precum şi de declaraţiile martorilor reclamantei .......... care s-au contrazis în declaraţii, iar instanţa avea obligaţia de a verifica aceste contradicţii, dar nu s-a prevalat de această obligaţie care îi revenea în stabilirea adevărului.

Luând act de susţinerea celor două instanţe de fond din sentinţa .......... cum că pârâţii ar fi renunţat la cererea  de intervenţie în interes propriu, aceasta este eronată nefiind susţinută de declaraţia intervenintilor care să fie consemnată în încheierile de şedinţă ale procesului, fiind doar susţinerea primei instanţe de fond nemotivată de probe prin care li s-a respins acţiunea prin cererile de intervenţie şi reconvenţionale depuse în primul dosar ...........

Arată că există contradicţiile din actele depuse ca probatorii şi "Acţiunea în Constatare” formulată de  reclamantă asupra cărora instanţa de fond nu s-a pronunţat si că solicită admiterea cererii de intervenţie si reconventională în totalitate şi constatarea dreptului de proprietate a lui ..........., terenul fiind dobandit de aceasta si de ........ între anii 1960-1965 de la numitul ........., fapt ce rezulta din certificatul de atestare fiscală nr. ......... se atestă calitatea de deţinător a lui ...... pe imobilul din ..........

În ceea ce priveşte declaraţiile lui ........, se arată că acestea sunt în contradicţie cu ceea ce declara martora .......... şi că nerealizarea expertizei grafoscopice s-a datorat martorului .......... şi reclamantei care s-au eschivat

Arată că, din certificatul de căsătorie reiese că părinţii săi s-au căsătorit pe 25.05.1965 şi au locuit până în 1969 la ........., după care s-au mutat cu chirie tot în „......... ”, că instanţa, dacă  ar fi respectat prevederile art 22 alin. 2 din NCPC trebuia să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză şi că reclamanta avea obligaţia de a demonstra legalitatea înscrisului „ Chitanţă ".

În motivele de apel, structurate, apelantul parat reclamant reconventional arata ca solicită refacerea probelor solicitate in prima instanţă si de care nici cea de a doua instanţă nu a tinut seama, avand in vedere faptul ca prima instanţă de apel a reţinut că judecătoria a  admis cererea reclamantei limitandu-se la expertiza topo, că a respins cererea reconventională fără să motiveze solutia, ca nu a discutat si administrat proble propuse, nu a analizat elementele obligatorii ale uzucapiunii si susţinerile din cererea reconventională

Arată că  prima instanţă nu a respectat  obiectivele din decizia tribunalului ci s-a bazat doar pe declaratiile martorilor care s-au contrazis, nu s-a verificat daca imobilul este inscris in CF, si ca toate probele pe care le-a propus trebuiau să ducă la concluzia ca imobilul este proprietatea lui .............

Deliberând asupra apelului declarat de ........., Tribunalul constată că acesta este fondat din considerentele ce succed:

Limitele efectului devolutiv al apelului sunt determinate de ceea ce s-a apelat si de ceea ce s-a  suspus judecătii in primă instanţă(tantum devolutum quantum appellatum, tantum devolutum quantum iudicatum), aşa cum prevăd disp art 477 si respectiv 478 Cpc, astfel încât, desi apelul provoacă o nouă judecată in fond a litigiului, acesta, pe de o parte se limitează la motivele de apel, iar, pe de altă parte, reprezintă totusi o cale de atac îndreptată împotriva hotararii primei instanţe, deci un mijloc procedural de continuare a procesului care a debutat in prima instanţă şi nu un mijloc de extindere  sau de dezvoltare a cadrului procesual.

Apelanta reclamanta a sustinut, în apel, că intimatul apelant pârât reclamant reconventional ........ nu are calitatea de mostenitor al sotului ei, fiind inlăturat de la succesiune de matuşa sa, ......

Această susţinere este reală întrucât Tribunalul constată, din înscrisurile depuse la dosar,  că numita ......., mama intimatului ......... şi mătuşa autorului ........,  a decedat in anul 2006, înainte de decesul autorului ........ care a avut loc în anul 2012, iar intimatul ....... nu putea veni la succesiunea autorului ......... decât prin reprezentarea mamei sale, predecedate.

 Cum însă,  potrivit disp  art. 966 Cod civil reprezentarea succesorală este admisă numai în privinţa descendentilor copiilor defunctului, la nesfârsit şi în privinţa descendentilor din fraţi si surori, pana la gradul al patrulea inclusiv, iar intimatul nu este nici descendent direct, nici descendent al fratelui sau surorii defunctului ci al mătuşii acestuia, în cazul lui nu este admisa reprezentarea, deci el  nu poate veni la succesiunea autorului .......... prin reprezentarea mamei sale.

In ceea ce priveşte susţinerea intimatului  în sensul ca abia in al doilea ciclu procesual, in apel, apelanta reclamanta a invocat lipsa calităţii sale de moştenitor deşi tot aceasta l-a chemat in instanţă ca pârât, deci ca moştenitor al defunctului, Tribunalul constată următoarele:

Reclamanta a investit instanţa cu o acţiune in uzucapiune, actiune care se introduce in contradictoriu cu proprietarul bunului a cărei uzucapare se solicită.

În situaţia în care nu a fost identificat un  proprietar al terenului in litigiu, cum este cazul in speţă, întrucât in înscrisul sub semnătura privată intitulat "chitanţă" prin care se atesta cumpărarea imobilului casa situat pe terenul a cărei uzucapare se solicită, se arată că terenul pe care este situat casa este proprietate statului, fără însă să se arate in temeiul cărui act normativ sau de proprietate, s-a apreciat de către prima instanţă şi nu s-a contestat de catre părţi că pârâtul ...... are calitate procesuală pasivă, ca persoană susceptibilă să invoce un drept real asupra imobilului întrucât bunul intră în categoria res nullius şi revine domeniului privat al statul/unităţii administrativ teritoriale, în temeiul art. 477, 646 şi 680 C. civ. şi art. 25 din legea nr. 213/1998.

Astfel, legitimitate procesuală pasivă într-o acţiune în constatarea dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii poate avea proprietarul, dar şi aceia care, prin invocarea unor impedimente legale sau de alta natură, pot împiedica constatarea dobândirii dreptului de proprietate de către cel care formulează cerere în acest sens.

În aceasta ultima categorie se încadrează şi pârâţii care au declarat ca au acceptat succesiunea defunctului ............. si care puteau veni la succesiunea acestuia in calitate de mostenitori legali alături de reclamanta, sotie supravietuitoare.

Aceasta calitate de posibili mostenitori ai defunctului este suficienta pentru a putea justifica legitimarea procesuala pasivă a pârâţilor, dar nu înseamnă că acestia, care au vocatie succesorala generala au automat si vocaţie succesorala concreta la mostenirea defunctului ............

Prin urmare, tribunalul va respinge apărarea intimatului şi va reţine că acesta nu are calitatea de mostenitor a autorului ............

Cu privire la apelul declarat de apelantul parat reclamant reconventional ..........., tribunalul reţine că acesta este nefondat din considerentele ce succed:

Apelantul, alături de pârâta ............,  a formulat initial cerere de interventie in interes propriu, motivată în drept pe Codul de procedura civila de la 1865 desi in speta sunt aplicabile dispozitiile noului cod de procedura civila, fara insa ca aceasta cerere, care este o veritabila cerere de chemare in judecata să cuprindă măcar elementele esentiale ale unei actiuni in instanţă, cu atât mai putin toate elementele prevăzute de art 194 Cpc , fara să fie depusă în numar suficient de exemplare pentru comunicare si fără ca intervenintii sa pretinda a li se recunoaste sau stabili vreun drept propriu.

In apel, apelantul a criticat faptul că prima instanţă nu a admis aceste cereri de interventie, critica pe care o apreciem neîntemeiata întrucat, pe de o parte, aşa cum am arătat cererile erau informe, iar pe de alta parte, ele au rămas fara obiect deoarece reclamanta a formulat precizare prin care a largit cadrul procesual pasiv solicitând a se introduce in cauza in calitate de pârâti si pe cei care formulaseră cerere de interventie, iar  prima instanţă, in primul ciclu procesual,  a retinut că intervenintii au renunţat la cererea de interventie, fapt ce nu a fost combatut de acestia prin motivele de apel formulate in primul ciclu procesual.

Mai mult, Tribunalul reţine că pârâţii .........  au formulat cerere reconventională, deşi nici prin această cerere nu au solicitat un drept propriu ci au solicitat sa se admita actiunea si sa se constate dreptul de proprietate asupra imobilului din .........., fără să se precizeze despre ce imobil este vorba având in vedere ca la nr. respectiv este si o casă şi un teren si nici in favoarea cui  să se constate dreptul de proprietate, desi, solicitând admiterea actiunii, se presupune ca au fost de acord cu actiunea reclamantei de a i se consta dreptul de proprietate pentru teren.

Cu toate acestea,  prima instanţă a admis  în parte atât cererea principala cât si cererea reconventională si a constatat  dreptul de proprietate în indiviziune al reclamantei şi pârâţilor-reclamanţi ....... asupra imobilului teren în suprafaţă de 828 mp, situat în ............ deşi nu a clarificat daca a fost învestita de pârâţi cu o cerere reconvenţională prin care se cerea sa se constate ca si ei sunt proprietari asupra terenului in cauză.

De asemenea, prima instanţă a reţinut  existenta unei posesii utile, neviciate, neîntrerupte timp de 30 de ani exercitate  de către reclamantă şi soţul acesteia, decedat şi ai cărui moştenitori legali sunt părţile, deşi  nu a verificat dacă si pârâtii reclamanti reconventionali au exercitat vreo posesie asupra terenului in cauză şi nici daca acestia sunt mostenitorii legali ai sotului reclamantei, simpla declaratie de acceptare a succesiunii autorului data de catre acestia nefiind suficienta pentru a se constata calitatea de mostenitori legali ai autorului. Mai mult, parte in cauza mai erau, pe lânga reclamanta si paratii reconventionali, si pârâtul ............... .

Cum insă aceste aspecte nu au fost criticate in apel, cu exceptia lipsei calitatii de mostenitor a paratului ........, aspect pe care instanţa de apel s-a pronunţat atunci când a analizat apelul apelantei reclamante, având în vedere limitele efectului devolutiv al apelului la care instanţa  de apel s-a raportat în debutul analizei apelurilor părţilor, tribunalul nu va analiza şi nu se va pronunţa pe aceste aspecte.

Apelantul a mai criticat modul cum prima instanţă a înteles sa încuviinţeze si sa administreze probele si modul cum a apreciat aceste probe raportându-se în principal la înscrisul intitulat" chitanţă " pe care l-a apreciat ca fals şi a arătata ca cei cărora trebuia să li se recunosca dreptul de proprietate erau părinţii autorului ........, respectiv ........., acestia fiind adevaratii cumpăratori ai imobilului situat in ............ .

Tribunalul constată că modul de incuviinţare si administrare  a probelor nu putea produce nicio vătămare apelantului întrucât apelantul  pârât reclamant reconventional nu este succesor al autorului .......,  deci, pe de o parte, nu poate solicita joncţiunea posesiei sale cu ce a autorului ..........., iar pe de altă parte nici nu a invocat faptul că, după decesul autorului este cel care a posedat terenul în cauză, deci l-ar putea uzucapa . 

In ceea ce priveşte inscrisul intitulat "chitanţă", acesta  nu constituie un act de proprietate asupra imobilului având in vedere ca este nul pentru nerespectarea condiţiilor de forma ad valididatem ci poate constitui, in baza principiului conversiunii actului juridic, doar o eventuala promisiune de vânzare cumpărare asupra imobilului  casa. Cum, în speta, s-a solicitat constituirea dreptului de proprietate prin uzucapare pentru teren, acest inscris are importanta numai pentru a se determina momentul de început al posesiei, astfel ca susţinerile apelantului parat reclamant reconventional cu privire la faptul ca adevărăraţii cumpărători sunt parintii autorului .......... si nu acesta nu au relevanta pentru că, pe de o parte, nu este vorba despre un act translativ de drepturi, iar, pe de alta parte, chiar daca ar fi aşa , ....... este mostenitor, in calitate de descendent direct, al părinţilor săi, iar apelantul nu este nici mostenitor al lui ......., nici al lui .........., nici succesor cu titlu particular, deci nu are niciun interes a se constata ca parintii lui ......... sunt proprietarii terenului in cauză. 

Cererile de probatorii privind modul cum  reclamanta a intrat in posesia apartamentului din ........., adrese către ........ pentru a se comunica cine a beneficiat de ajutorul de inmormântare de pe urma defunctei ......., adrese către ........ pentru a vedea de când a fost .......... a fost angajata acestei societăţi, nu puteau fi admise intrucat aceste probe nu sunt pertinente si concludente deoarece nu au legătură cu obiectul procesului si nu purtau asupra unor imprejurari de natura  a rezolva actiunea în uzucapiune asupra terenului.

Ca urmare a argumentelor expuse, în temeiul art 480  alin 1 Cpc , Tribunalul va  respinge apelul declarat de apelantul pârât reclamant reconventional ................., iar in temeiul art 480 alin 2 Cpc, va admite apelul  declarat de apelanta reclamantă pârâtă reconventională ....... împotriva sentinţei civile nr. ......, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ......., va schimba în parte sentinta civilă apelată în sensul că va constata dreptul de proprietate în indiviziune al reclamantei pârâte reconvențional ...... şi al pârâtei-reclamantă reconventional ......... asupra imobilului teren în suprafaţă de 828 mp, situat în ............

Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile apelate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge apelul declarat de apelantul pârât reclamant reconventional ....., cu domiciliul în ........., împotriva sentinţei civile nr. ........., pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ..........., în contradictoriu cu intimata reclamantă pârâtă reconventională ......., cu domiciliul în ........ .

Admite apelul declarat de apelanta reclamantă pârâtă reconventională ........., împotriva aceleiaşi sentinţe, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi ............

Schimbă în parte sentinta civilă apelată în sensul că:

Constată dreptul de proprietate în indiviziune al reclamantei pârâte reconvențional .......... şi al pârâtei-reclamantă reconventional .......... asupra imobilului teren în suprafaţă de 828 mp, situat în ............

Mentine celelalte dispozitii ale sentintei civile apelate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la ..