Contestaţie la executare

Decizie 814 din 10.04.2017


Dosar nr. 4176/215/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 814/2017

Şedinţa publică de la 10 Aprilie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE ......

Judecător ......

Grefier ......

Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta ......împotriva sentinţei civile nr. ......, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ......, în contradictoriu cu intimata-contestatoare ......şi intimatul BEJ ......, având ca obiect contestaţie la executare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns pentru apelanta ......, reprezentant convenţional, avocat ......, lipsă fiind celelalte părţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei următoarele:

- apelul a fost declarat şi motivat în termen;

- motivele de apel au fost comunicate;

- apelanta a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 500 lei;

- intimaţii nu au depus întâmpinări;

- nu a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

Având cuvântul asupra competenţei instanţei în soluţionarea apelului dedus judecăţii avocat ......, pentru apelanta ......, învederează că Tribunalul Dolj este competent general, teritorial şi material.

Instanţa constată, având în vedere dispoziţiile art. 95 alin. 1 pct. 2 rap. la art. 466 Cod procedură civilă că este competentă  general, teritorial şi material să soluţioneze apelul dedus judecăţii şi pune în discuţie estimarea duratei necesare soluţionării cauzei.

Avocat ......, pentru apelanta ......, estimează la un termen de judecată durata necesară soluţionării cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 238 Noul Cod de procedură civilă, instanţa estimează durata procesului la un singur termen de judecată, respectiv termenul azi, având în vedere obiectul şi complexitatea cauzei, precum şi probele solicitate, după care, acordă cuvântul asupra probatoriului.

Avocat ......, pentru apelanta ......, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile ataşate cererii de apel.

În deliberare, apreciind ca fiind utilă soluţionării cauzei instanţa încuviinţează proba cu înscrisurile ataşate cererii de apel, respectiv cu copia cărţii de identitate a intimatei-contestatoare şi nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa declară încheiată cercetarea procesului conform art. 244 Cod procedură civilă, considerându-se lămurită şi acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Avocat ......, pentru apelanta ......, solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinţei apelate în sensul respingerii contestaţiei la exectuare formulată de contestatoarea ....... La momentul încheierii contractului de arendare cu intimata au primit de la aceasta o copie de pe cartea ei de identificare şi bazându-se pe domiciliul indicat în acea carte de identitate au început şi executarea silită. Apreciază că este lipsit de relevanţă care era domiciliul din cartea de identitate câtă vreme competenta executorului judecătoresc a fost aleasă pe criteriul competenţei alternative în temeiul art. 782 Cod procedură civilă. Arată că intimata şi-a modificat cartea de identitate fără ca aceasta să expire, şi-a modificat cu rea credinţă cartea de identitate şi domiciliul la data de ......, iar executarea a început la ......şi nu aveau de unde să cunoască faptul că a intervenit o modificare a domiciliului. Arată că în România conturile bancare sunt unice, contul este deschis la o bancă şi nu este identificat prin locul sau agenţia la care este deschis, ci prin numărul unic de identificare, codul IBAN, fiind lipsit de relevanţă unde a fost deschis contul pe care îl avea debitoarea. Competenţa executorului judecătoresc este acordată potrivit Codului de procedură civilă la sediul central al instituţiei la care s-a deschis contul. Apreciază precară motivarea instanţei de fond, hotărârea este greşită şi se impune admiterea apelului.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin  sentinţa civilă nr. ......, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ......, a fost admisă contestaţia la executare precizată formulată de contestatoarea ......, în contradictoriu cu intimata ......, au fost anulate actele de executare realizate de BEJ ......în dosarele  de executare nr. ......, nr. ......, nr. ......şi a fost respinsă contestaţia la executare precizată faţă de intimatul BEJ ......, pentru excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

A fost obligată intimata ......către contestatoare la plata sumei de 3465,2 lei cheltuieli de judecată reprezentând : suma de 2000 lei taxa totală de timbru, suma de 465,2 lei contravaloare copii dosare de executare, suma de 1000 lei onorariu expert.

Pentru  a se pronunţa astfel, prima instanţa a constatat şi reţinut că  prin încheierea pronunţată la data de ......în dosarul de executare nr. ......de către BEJ ...... a fost admisă cererea formulată de creditorul ......şi s-a încuviinţat executarea silită privind recuperarea creanţei de 22.875,5 euro , plus cheltuieli de executare , împotriva debitoarei ......, în baza titlului executoriu reprezentat de contract de arendare nr. ......, investit cu formulă executorie.

În considerentele acestei încheieri se menţionează că debitoarea are domiciliul în .......

Cererea de executare silită formulată de intimata ......ce a determinat formarea dosarului de executare nr. ......a fost înregistrată de BEJ ......la data de .......

Prin încheierea pronunţată la data de ......în dosarul de executare nr. ......de către BEJ ......a fost admisă cererea formulată de creditorul ......şi s-a încuviinţat executarea silită privind recuperarea creanţei de 9.103,6 euro, plus cheltuieli de executare, împotriva debitoarei ...... în baza titlului executoriu reprezentat de contract de arendare nr. ......investit cu formula executorie.

În considerentele acestei încheieri se menţionează că debitoarea are domiciliul în .......

Cererea de executare silită formulată de intimata ......ce a determinat formarea dosarului de executare nr. ......a fost înregistrată de BEJ ......la data de .......

În dosarul de executare nr. ......al BEJ ......, înaintat instanţei la data de ......, nu se regăseşte încheierea de încuviinţare a executării silite menţionată ulterior în adresele de înfiinţare poprire , ca fiind pronunţată la data de ......, pentru suma de 25.609,40 euro , plus suma de 8164 ,20 lei , în baza titlului executoriu contract de arendare nr. ......şi încheiere stabilire cheltuieli de executare.

Cererea de executare silită formulată de intimata ......ce a determinat formarea dosarului de executare nr. ......a fost înregistrată de BEJ ......la data de .......

Ulterior,  BEJ ......a emis adrese de înfiinţare poprire în dosarele de executare nr. ......, nr. ......, nr. .......

Instanţa a reţinut că executarea silită, ca ultimă fază a procesului civil şi una din formele de manifestare a acţiunii civile, este guvernată de principiul disponibilităţii.

Executarea silită precum şi celelalte acte de executare care sunt de competenţa executorului judecătoresc se îndeplinesc la cerere , dacă legea nu dispune altfel.

Aceasta înseamnă că executarea silită se poate declanşa, în principiu , numai la cererea creditorului; prin urmare, creditorul va trebui să sesizeze organul de executare printr-o cerere, la care este obligat să depună titlul executoriu în original , în baza căruia urmează să se facă urmărirea.

Conform principiului disponibilităţii tot creditorul este cel care va alege forma de executare, respectiv dacă va dori ca executorul judecătoresc să facă acte de urmărire mobiliară, imobiliară sau poprire, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare.

Ca urmare, avem pe o parte executorul judecătoresc, auxiliar al justiţiei care este investit de stat în scopul de a impune realizarea întocmai a dispoziţiilor cuprinse într-o hotărâre judecătorească sau într-un alt titlu executoriu , iar de cealaltă parte creditorul , acea persoană căreia i s-a eliberat un titlu executoriu şi care doreşte să îşi valorifice creanţa pe care acest înscris o constată.

Potrivit art.49 alin.1 din Legea nr. 188/2000 , executarea silită şi celelalte acte de executare (…) se îndeplinesc la cerere (…) . Rezultă din textul legii că , pentru a efectua orice act de urmărire , executorul judecătoresc trebuie să fie investit cu o cerere prin care creditorul să-i solicite îndeplinirea actului respectiv. De asemenea, creditorul ia cunoştinţă despre diligenţa de care trebuie să dea dovadă în executarea silită începută şi din cuprinsul contractului pe care îl încheie cu executorul judecătoresc, în sensul că i se aduce la cunoştinţă faptul că organul de executare este împuternicit, în urma cererii făcute de creditor , să procedeze la efectuarea actelor de executare solicitate de creditor.

Actele de executare pe care executorul judecătoresc este obligat să le efectueze urmare a investirii cu o cerere de executare sunt acele acte procedurale prin care se marchează o etapă în cadrul procedurii execuţionale; în privinţa rolului activ , executorul judecătoresc şi-l poate manifesta doar în măsura în care a fost sesizat cu o cerere de executare din partea creditorului, pentru realizarea integrală şi cu celeritate a obligaţiei prevăzută în titlul executoriu .

Ca urmare, instanţa a reţinut că intimatul BEJ ......nu are calitate procesuală pasivă în speţă, ci doar intimata ce a formulat cerere de executare silită.

Instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art.12 alin.1 NCPC drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credinţă, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi.

În speţă, instanţa a reţinut că intimata ......a formulat cererile de executare silită menţionând că debitoarea ......are domiciliul în .......

Instanţa a reţinut că intimata ......avea obligaţia a verifica iniţial datele menţionate în cererile de executare silită tocmai pentru respectarea dispoziţiilor legale în materia executării silite.

Din copia cărţii de identitate a contestatoarei cu valabilitate ......, instanţa a reţinut că aceasta are domiciliul în .......

Având în vedere că executarea silită s-a realizat prin poprire, instanţa a rfeţinut următoarele : potrivit dispoziţiilor art. 782 alin. 1 CPC poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul poprit, iar potrivit alin.2 , în cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice, competenţa aparţine executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, după caz , de la sediul principal sau , după caz , de la sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul şi-a deschis contul.

Deşi la data formulării cererilor de executare silită, ......şi, respectiv, ......, domiciliul contestatoarei se afla în ......Dolj, ( acest aspect nefiind cunoscut de executorul judecătoresc întrucât intimata menţionase ca domiciliu al contestatoarei localitatea ......) în dosarele de executare silită nr. ......, nr. ......şi nr. ......nu se face menţiunea domiciliului real al contestatoarei debitoare ( ......), nu s-au individualizat terţii popriţi şi nu s-a făcut dovada că debitoarea are conturi deschise la instituţii de credit din .......

Ca urmare devin incidente dispoziţiile art. 666 alin. 5 pct. 1 CPC ( aplicabil la acel moment, înainte de OUG NR.1/03.02.2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind CPC, precum şi a unor acte normative conexe) , respectiv : executorul judecătoresc va respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat.

În speţă, cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat , respectiv un executor judecătoresc din circumscripţia Curţii de Apel Craiova, judeţul Dolj.

Potrivit dispoziţiilor art. 712 alin.1 NCPC, împotriva executării silite , a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Instanţa a reţinut că în speţă intimata a formulat cereri de executare silită, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 12 alin.1 NCPC, în condiţiile în care, aşa cum anterior s-a arătat , contestatoarea avea domiciliul în Localitatea Craiova, Judeţul Dolj, astfel încât actele de executare realizate în dosarele de executare nr. ......, nr. ......, nr. ......, nu respectă dispoziţiile legale prevăzute de art. 782 alin.1 şi alin.2 NCPC.

Din aceste considerente, instanţa a admis contestaţia la executare precizată  astfel cum a fost formulată în contradictoriu cu intimata ......, a anulat actele de executare realizate în dosarele de executare nr. ......, nr. ......şi nr. ......de BEJ ......, a respins cererea faţă de intimatul BEJ ......pentru excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, cu aplicarea art. 453 NCPC.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimata ......, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei, în sensul respingerii contestaţiei la executare.

În motivarea apelului, s-a arătat că, în ceea ce priveşte domiciliul debitoarei ...... indicat în cartea de identitate a acesteia, prima instanţă a considerat că s-ar impune anularea executării întrucât la data demarării executărilor silite, domiciliul debitoarei din cartea de identitate era diferit de cel menţionat în actele de executare.

În primul rând, în cauza analizată, este lipsit de orice relevanţă care era domiciliul debitoarei la momentul demarării executării silite.

Apelanta arată că, în temeiul competenţei alternative conferite de dispoziţiile art. 781 Cod proc. civilă, a ales să se  adreseze cererea de executare silită unui executor judecătoresc din circumsripţia Curţii de Apel Bucureşti unde se_află sediul terţului poprit, respectiv sediul central al instituţiilor de credit la care debitoarea avea deschise conturile.

Potrivit art. 781 Cod procedură civilă „(1) Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul o oprit.

În cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice, competenţa aparţine executorului judecătoresc al cărui birou se afă în circumscripţia curţii de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, după caz, de la sediul principal sau, după caz, de la sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul si-a deschis contul. Dacă debitorul are mai multe conturi deschise, competenţa pentru înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor aparţine executorului judecătoresc de la oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise."

În al doilea rând, cât priveşte reaua-credinţă reţinută de prima instanţă în sarcina apelantei, trebuie observat că: pe de o parte, este paradoxal ca un creditor care urmăreşte să-şi valorifice o creanţă constată printr-un titlu executoriu (deci o creanţă protejată de lege) să fie acuzat de instanţa de judecată de rea-credinţă prin raportare la un debitor care apelează la toate tertipurile posibile pentru a eluda îndeplinirea obligaţiilor asumate contractual şi

pe de altă parte, debitoarea şi-a schimbat cartea de identitate cu doar două săptămâni înainte ca subscrisa să formulăm cererea de executare silită.

Or, pentru executarea silită demarată, subscrisa am avut în vedere domiciliul debitoarei din cartea de identitate pusă la dispoziţie cu ocazia încheierii contractelor de arendare - titluri executorii, carte de identitate cu valabilitate până la data de ...... (Anexa 1), potrivit căreia domiciliul debitoarei era în .......

Rezultă astfel că, la data formulării cererilor de executare silită, cu bună-credinţă s-a  fundamentat pe o carte de identitate pusă la dispoziţie tocmai de debitoare şi nu putea întrevedea o modificare a acestei cărţi de identitate.

Deşi constatările primei instanţe asupra domiciliului debitoarei sunt evident irelevante din perspectiva competenţei executorului judecătoresc, acestea dovedesc lipsa de obiectivitatea cu care prima instanţă a analizat dispoziţiile legale aplicabile.

În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate potrivit căruia ......nu a făcut dovada că „debitoarea are conturi deschise la instituţii de credit din Bucureşti", arată printr-o interpretare greşită a dispoziţiilor art. 781 Cod proc. civilă, prima instanţă a reţinut că executorul judecătoresc ......nu este competent să efectueze executările silite în cauză întrucât debitoarea nu ar avea conturi deschise la instituţii de credit din Bucureşti.

Această condiţie nici nu se impune a fi verificată întrucât instanţa de fond a alterat conţinutul şi înţelesul art. 781 Cod pr. civ. care reglementează un caz de competenţă alternativă pentru executorul judecătoresc în ipoteza în care executarea silită se face prin poprire.

În  acest sens, trebuie sesizată diferenţa între "conturi deschise la instituţii de credit din Bucureşti" - înţelesul greşit atribuit de instanţa de fond şi "conturi deschise la instituţii de credit care au sediul în Bucureşti" - sensul propriu dat de prevederile art. 781 Cod pr. civ.

de fond trebuia să verifice dacă conturile credit cu sediul în Bucureşti şi nu dacă debitoarea avea efectiv conturi deschise la instituţii de credit din Bucureştii

Diferenţa semnalată mai sus este deosebit de importantă pentru că, în reglementarea cazului de competenţă alternativă, legiuitorul are în vedere că executarea silită poate fi efectuată de un executor judecătoresc de Ia sediul principal sau, după caz, de la sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul si-a deschis contul.

Potrivit regulii generale stabilite pe calea alin. (1) al art. 781 Cod procedură civilă „Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se afă în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul poprit.

Sediul instituţiilor de credit este - fără putinţă de tăgadă - sediul principal al societăţii mamă, nicidecum sediul vreunei sucursale sau alte entităţi fără personalitate juridică.

Prin urmare, chiar şi numai raportat la prevederile alin. (2) ale art. 781 Cod procedură civilă, rezultă fără îndoială că un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde instituţia de credit îşi are sediul principal este competent să înfiinţeze poprirea dacă debitorul are un cont deschis la instituţia de credit indiferent dacă acest cont este deschis la sediul prinipal sau la o sucursală.

Alin. (2) al aceluiaşi art. 781 Cod procedură civilă, în acord cu care „în cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice, competenţa aparţine executorului judecătoresc al cărui birou se afă în circumscripţia curţii de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, după caz, de la sediul principal sau, după caz, de la sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul si-a deschis contul. Dacă debitorul are mai multe conturi deschise, competenţa pentru înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor aparţine executorului judecătoresc de la oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise." pe de o parte confirmă regula stabilită la primul alineat, iar, pe de altă parte, extinde sfera executorilor competenţi şi la cei de la sediile secundare, însă, de această dată, numai pentru cazul conturile deschise la aceste sedii.

Or, în speţă, poprirea s-a realizat de către un executor judecătoresc ce are sediul în circumscripţia Curţii de apel Bucureşti, adică de la sediul principal sau secundar al instituţiilor de credit (bănci) unde debitoarea avea deschise conturile.

Cu titlu de exemplu, sediul principal al Libra Internet Bank SA este în Bucureşti, deci, executarea silită prin poprire asupra oricăror conturi ale debitoarei deschise la această bancă este legală câtă vreme se realizează de către un executor judecătoresc din circumscripţia Curţii de apel Bucureşti.

Apoi, nu are nicio importanţă la care unitate/agenţie a instituţiei de credit şi-a deschis în concret contul debitoarea, ci Ia care instituţie de credit a fost deschis contul întrucât contul bancar este propriu instituţiei de credit (băncii) la care este deschis şi nu agenţiei/unităţii bancare la care a fost deschis.

Aceasta este, de altfel, şi raţiunea reglementării art. 781 Cod proc. civilă, care oferă o sferă largă de opţiuni creditorului pentru a executa sumele de bani existente în conturile deschise la o instituţie de credit ce funcţionează în mai multe locaţii ale ţării.

O altă interpretare a textului ar conduce la o sancţionare a creditorului care ar fi nevoit, la momentul formulării cererii de poprire, să cunoască efectiv unitatea/agenţia/sucursala unde debitorul său a deschis în concret contul, informaţii care nu pot fi la îndemâna creditorului.

De aceea, executarea silită prin poprire demarată de către subscrisa ...... prin intermediul unui executor judecătoresc din circumscripţia Curţii de apel Bucureşti este legală potrivit prevederilor art. 781 Cod pr. civ.

În drept, apelul este  întemeiat pe dispoziţile art. 781, art. 718, art. 466 Cod pr. civ, precum şi toate dispoziţiile legale ocate în cuprinsul prezentului apel.

Deliberând asupra apelului formulat, Tribunalul reţine următoarele:

Prin  sentinţa civilă nr. ......, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ......, a fost admisă contestaţia la executare precizată formulată de contestatoarea ......, în contradictoriu cu intimata ......fiind anulate actele de executare realizate de BEJ ......în dosarele  de executare nr. ......, nr. ......, nr. ......; a fost respinsă contestaţia la executare precizată faţă de intimatul BEJ ......, pentru excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Apelanta critică soluţia instanţei de fond arătând că în cauză au fost nesocotite dispoziţiile art. 781 CPC.

Tribunalul apreciază că această critică este întemeiată. Astfel, potrivit art. 782 alin. 1 poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul sau terţul poprit. Potrivit art. 782 alin. 2 CPC, în cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice, competenţa aparţine executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, după caz, de la sediul principal sau, după caz de la sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul şi-a deschis contul. În cazul în care debitorul are mai multe conturi deschise, competenţa pentru înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor aparţine executorului judecătoresc de la oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise.

Prin cererea de executare silită formulată de intimata ......înregistrată de BEJ ......la data de ......în dosarul nr. ......s-a solicitat executarea silită împotriva debitoarei ...... în vederea recuperării creanţei în cuantum de 22.875,5 euro, în baza contractului de arendare nr. ......

Prin încheierea pronunţată la data de ......în dosarul de executare nr. ......de către BEJ ......a fost admisă cererea formulată de creditorul ......şi s-a încuviinţat executarea silită privind recuperarea creanţei de 22.875,5 euro , plus cheltuieli de executare , împotriva debitoarei ......, în baza titlului executoriu reprezentat de contract de arendare nr. ......, investit cu formulă executorie.

În considerentele acestei încheieri se menţionează că debitoarea are domiciliul în .......

Prin adresele de înfiinţare a popririi din data de ......emise către ......s-a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor debitoarei, persoanele juridice menţionate dobândind calitatea de terţi popriţi.

Prin cererea de executare silită formulată de intimata ......înregistrată de BEJ ...... la data de ......în dosarul nr. ......s-a solicitat executarea silită împotriva debitoarei ...... în vederea recuperării creanţei în cuantum de 9103,6 euro, în baza contractului de arendare nr. .......

Prin încheierea pronunţată la data de ......în dosarul de executare nr. ......de către BEJ ...... a fost admisă cererea formulată de creditorul ...... şi s-a încuviinţat executarea silită privind recuperarea creanţei de 9.103,6 euro, plus cheltuieli de executare, împotriva debitoarei ......, în baza titlului executoriu reprezentat de contract de arendare nr. ......, investit cu formulă executorie.

Prin adresele de înfiinţare a popririi din data de ......din dosarul de executare nr......s-a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor debitoarei, persoanele juridice menţionate dobândind calitatea de terţi popriţi.

Prin cererea de executare silită formulată de intimata ......înregistrată de BEJ ...... la data de ......în dosarul nr. ......s-a solicitat executarea silită împotriva debitoarei ...... în vederea recuperării creanţei în cuantum de 25609,4 euro, în baza contractului de arendare nr. .......

Prin adresele de înfiinţare a popririi din data de ......din dosarul de executare nr. ......s-a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor debitoarei, persoanele juridice menţionate dobândind calitatea de terţi popriţi.

După cum atestă înscrisurile dosarelor de executare nr. ......, ......şi ......, executarea silită s-a efectuat numai în modalitatea popririi, prin adresele menţionate mai sus din ......, ......şi ......executorul judecătoresc dispunând înfiinţarea popririi asupra conturilor debitoarei.

Observând dispoziţiile art. 782 alin. 2 CPC, Tribunalul apreciază că BEJ ...... cu sediul în ......este competent din punct de vedere teritorial să efectueze procedura de executare silită în dosarele de executare silită nr. ......, nr. ......şi nr. ......, având în vedere că în materie de poprire, legiuitorul instituie o competenţă teritorială alternativă, în sensul că, competenţa aparţine executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, după caz, de la sediul principal sau, după caz de la sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul şi-a deschis contul.

Tribunalul reţine că în mod eronat prima instanţă a reţinut că nu s-au individualizat terţii popriţi şi nu s-a făcut dovada că debitoarea are conturi deschise la instituţii de credit din Bucureşti, având în vedere că poprirea se consideră înfiinţată prin adresa emisă de către executorul judecătoresc, nefiind necesar acordul sau confirmarea terţului poprit.

În ceea ce priveşte menţionarea domiciliului debitoarei ......ca fiind în ......, Tribunalul reţine că în mod corect prima instanţă a apreciat că intimata ......avea obligaţia a verifica datele menţionate în cererile de executare silită pentru a asigura respectarea dispoziţiilor legale în materia executării silite, având în vedere că din copia cărţii de identitate a contestatoarei cu valabilitate ......, debitoarea avea domiciliul în ....... Însă, cu toate acestea, având în vedere că în materia popririi, legiuitorul instituie o competenţă alternativă ce poate aparţine fie executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel de la domiciliul debitorului, fie executorului judecătoresc din circumscripția curţii de apel de la seiul instituţiei de credit unde debitorul şi-a deschis contul.

În ceea ce priveşte eventuala neîndeplinire a obligaţiei de predare a suprafeţelor de teren în baza contractelor de arendare intervenite între părţi, Tribunalul reţine că, în prezenta cauză se pune problema validităţii actelor de executare şi a titlului executoriu, instanţa nefiind investită cu un capăt de cerere având ca obiect rezilierea contractelor de arendare pentru a se putea analiza eventuala neexecutare culpabilă a obligaţiilor vreuneia dintre părţile contractante.

Referitor la faptul că, contractele de arendare nr. ......, nr. ......, nr. ......ar fi fără obiect, Tribunalul reţine că obiectul actului juridic civil este reprezentat de operaţiunea juridică, respectiv arendarea, iar obiectul obligaţiei este reprezentat de conduita părţilor, respectiv acţiunile sau inacţiunile la care sunt îndreptăţite părţile sau de care sunt ţinute părţile. Or, în prezenta cauză, nu se menţionează care obiect ar lipsi şi mai mult Tribunalul reţine din analiza convenţiei intervenită între părţi că este individualizat atât obiectul actului juridic civil cât şi obiectul obligaţiei fiecăreia dintre părţi.

În ceea ce priveşte neindicarea provenienţelei sumelor cuprinse în actele de executare din dosarele nr. ......, nr. ......şi nr. ......, din analiza dosarelor de executare în cauză reiese că, executorul judecătoresc a individualizat creanţele ca provenind din contractele de arendare nr. ......, nr. ......, nr. ......, la care  s-au adăugat cheltuielile de executare.

Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 480 alin. 2 teza a doua CPC, Tribunalul va admite apelul declarat de apelanta-intimată  ......, împotriva sentinţei civile nr. ......, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ......, în contradictoriu cu intimata- contestatoare ......, şi intimatul B.E.J. ......şi va schimba sentinta civilă apelată în sensul că va respinge contestatia la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite  apelul declarat de  apelanta-intimată  ......, împotriva sentinţei civile nr. ......, pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ......, în contradictoriu cu intimata- contestatoare ...... şi intimatul B.E.J. .......

Schimbă sentinta civilă apelată în sensul că respinge contestatia la executare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la .......