Pensii

Sentinţă civilă 135 din 17.11.2017


Anularea deciziei de debit emisă de Casa Judeţeană de Pensii, urmare a neîndeplinirii de către Casa de Pensii a obligaţiei de emitere, anterior deciziei de debit, a deciziei de suspendare a pensiei de invaliditate gradul III de care beneficia reclamanta. Potrivit art.114 ali.(1) lit.f. din Legea 263/2010, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art.6 alin.(1) pct.I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv. Prin urmare, sancţiunea legală este suspendarea plăţii pensiei prin decizie, iar în lipsa acesteia, drepturile băneşti au drept cauză juridică a plăţii decizia de pensionare iniţială şi, deci, nu pot fi calificate ca şi sume încasate necuvenit, în temeiul art.179 alin.1 din Legea 263/2010.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 17.11.2017

Prin contestaţia înregistrată la această instanţă sub nr. 3868/101/2017 contestatoarea F. C., a chemat în judecată intimata  CJP Mehedinţi, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei nr. 171922/28.08.2017 emisă de CJP Mehedinţi, ca fiind netemeinică şi nelegală.

În fapt a arătat că, prin decizia mai sus menţionată CJP Mehedinţi a considerat că în perioada 17.06.2016-31.08.2016 a încasat necuvenit drepturi salariale în cuantum de 1562 lei.

A arătat că, în data de 19.06.2016  a depus dosarul de pensionare, concediul fără plată a început la data de 17.06.2016, iar în această perioadă nu a încasat venituri şi nu a prestat muncă.

A mai menţionat că, suma de 766 lei virată în luna septembrie 2016 reprezintă c/val. plăţii zilelor de concediu de odihnă din anul 2016, astfel încât nu se poate considera că s-a încasat vreun drept salarial, fiind  de fapt drepturi salariale încasate retroactiv.

În drept, îşi întemeiază contestaţia pe disp. OG nr. 92/2003 şi Legea 263/2010.

În dovedirea  acţiunii a depus în copie: carte de identitate,Decizia nr. 171922/28.08.2017 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale şi buletin de calcul.

La data de 05.10.2017 CJP Mehedinţi a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.

În fapt a arătat că, în perioada 17.06.2016-31.08.2016, reclamanta a realizat venituri asimilate salariului ca pensionar invaliditate gradul III cu normă întreagă de 8 ore/zi, aceasta putând lucra doar jumătate din timpul normal de lucru de 8 ore.

A mai arătat că, art. 118 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementează situaţiile în care pensia poate fi cumulată cu salariul, una dintre posibilităţi fiind cumulul pensiei de gradul III cu venituri provenite din muncă,

Mai mult decât atât, art. 114 alin. (1), lit.f) prevede suspendarea pensiei de invaliditate în situaţia în care pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.

Consideră că, susţinerea reclamantei potrivit căreia nu ar fi încasat un drept salarial pentru perioada în litigiu nu are relevanţă juridică deoarece legiuitorul reglementează interdicţia cumulului pensiei de invaliditate gradul III cu venituri realizate din programul normal de lucru de 8 ore.

A susţinut că în situaţia reclamantei se impune suspendarea plăţii pensiei pe perioada obţinerii veniturilor salariale.

Ca urmare, pensia de invaliditate gradul III nu poate fi cumulată cu venituri realizate de o persoană cu program de lucru de 8 ore, motiv pentru care s-a emis decizia de debit contestată, urmând ca pensia de invaliditate gradul III încasată în intervalul în care figurează cu venituri pentru un program de lucru de 8 ore să fie recuperată potrivit art. 179 din Legea 263/2010.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Reclamanta F. C., beneficiară a unei pensii de invaliditate gradul III, contestă prin prezenta acţiune decizia de debit nr. 171922/28.08.2017 emisă de pârâta CJP Mehedinţi, decizie prin care s-a constituit în sarcina acesteia un debit în cuantum de 1562 lei, reprezentând drepturi de pensie încasate necuvenit pe perioada 17.06.2016-31.08.2016, urmare a faptului că pe această perioadă a realizat venituri asimilate venitului obţinut cu contract de  muncă de 8 ore/zi ( normă întreagă), deşi era pensionară de invaliditate de gradul III.

Susţine pârâta că pensia de invaliditate nu poate fi cumulată cu venituri realizate de o persoană cu un program de lucru de  8 ore, motiv pentru care i-a fost emisă decizia de debit contestată, urmând ca dreptul de pensie încasat necuvenit să fie recuperat, potrivit art. 179 din Legea 263/2010.

Această susţinere nu poate fi verificată de către instanţă în cadrul contestaţiei împotriva deciziei de debit, întrucât, deşi pârâta arată că se impunea emiterea unei decizii de suspendare a pensiei, aceasta nu a emis-o şi nici comunicat-o reclamantei.

Astfel, potrivit art. 114 alin. (1) lit. f) din Legea 263/2010, în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.

Prin urmare, sancţiunea legală prevăzută de lege este suspendarea  plăţii pensiei, ce urmează regulile procedurale prevăzute de art. 116 din Legea 263/2010, cu modificările ulterioare.

În lipsa unei decizii emise de CTP de suspendare / modificare a drepturilor de pensie stabilite prin decizie definitivă, drepturile băneşti au drept cauză juridică a plăţii tocmai decizia de pensionare iniţială şi nu pot fi calificate ca ,,sume încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale”, în sensul art. 179 alin. 1 din Legea 263/2010.

De asemenea, intervenirea uneia din situaţiile prevăzute de art. 114 nu poate valora juridic cauza de exonerare a pârâtei de obligaţia de  emitere a deciziei de suspendare, potrivit art. 114  şi 116 din Legea 263/2010.

Nu se pune problema exonerării pensionarului de  invaliditate/anticipată parţial de obligaţia de restituire, în sarcina pârâtei subzistând obligaţia de a respecta procedurile legale, aceasta putând în termenul de prescripţie de 3 ani să opereze orice modificare/suspendare a drepturilor de pensie cu recuperarea sumelor stabilite astfel, ca fiind încasate necuvenit.

Ca atare, emiterea deciziei de debit în lipsa deciziei de suspendare/sistare a pensiei este lipsită de bază legală.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, instanţa va admite acţiunea  ca întemeiată, va anula decizia de debit contestată şi, în consecinţă, va repune părţile în situaţia anterioară emiterii deciziei şi va obliga pârâta la restituirea sumelor reţinute  de la  reclamantă.

Urmează să se ia act că  nu se solicită cheltuieli de judecată.

Această hotărâre a rămas definitivă prin respingerea apelului declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii, conform deciziei civile nr.997/27.03.2018 a Curţii de Apel Craiova.