Limitarea drepturilor de pensie militară de stat la media salariilor/soldelor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei

ASIGURĂRI SOCIALE

Limitarea drepturilor de pensie militară de stat la media salariilor/soldelor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei

- OUG nr. 59/2019, art. VII pct. 3

- Legea nr. 223/2015, art. 28

- Legea nr. 80/1995, art. 11

- Ordinul nr. 31/2016, Anexa 1

Drepturile la pensie militară de stat au fost deschise în favoarea apelantului în baza art. 64 din Legea nr. 223/2015 iar cuantumul acesteia s-a raportat la o bază de calcul cu aplicarea plafonării de 85% din baza de calcul.

Sporul de care a beneficiat, pentru decorarea cu semnul onorific „În serviciul Patriei”, se aplică prin includerea în baza de calcul a pensiei militare lunare brute și nu prin adăugarea la pensia netă rezultată, altfel s-ar nesocoti dispozițiile art. VII din OUG nr. 59/2017, motive pentru care s-a impus respingerea apelului declarat și păstrarea sentinței apelate.

Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă

Decizia nr. 426 din 9 iulie 2020

Prin Sentința civilă nr. (...)/LM din data de 20.12.2019, pronunțată de Tribunalul (...), în dosar nr. (...)/2019, s-a respins contestația formulată de contestatorul (C) – CNP (...) cu domiciliul procedural ales la sediul Cabinet de avocat (...) din (...), în contradictoriu cu intimații CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE cu sediul în (...) și COMISIA de CONTESTAȚII din cadrul MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE sediul în (...).

Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Contestatorul este beneficiarul unei pensii militare de serviciu pentru limită de vârstă începând cu data de 06.06.2019, drepturile fiind stabilite în temeiul Legii nr. 223/2015.

Prin decizia nr. (...)/03.07.2019 au fost calculate drepturile de pensie, cuantumul acestora fiind determinat prin utilizarea mediei de 3.969 lei a salariilor nete realizate în perioada aleasă de contestator, respectiv decembrie 2018 - mai 2019 conform cererii depuse la filele 49-50 la dosar, a procentului de 9% corespunzător perioadei de contribuție la fondul pentru pensia suplimentară, a sporului aferent Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 25 ani și a vechimii cumulate de 41 ani, 8 luni și 12 zile.

Împotriva acestei decizii, contestatorul a formulat și depus contestația nr. (...)/19.07.2019 exprimându-și nemulțumirea cu privire la faptul că sporul aferent Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 25 de ani nu se regăsește în cuantumul pensiei sale nete. Contestația sa a fost soluționată de către Comisia de Contestații din cadrul MAI prin Hotărârea nr. (...)/21.08.2019 în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată.

Analizând elementele salariale atestate în fișa de pensie întocmită de către Inspectoratul de Poliție Județean (...) (filele 51-56), precum și cele menționate în anexa la decizia de pensie pentru calculul cuantumului pensiei (filele 46-47) sunt strict cele corespunzătoare perioadei alese de solicitant prin cererea nr. (...)/06.06.2019 (fila 49).

În speță criticile contestatorului vizează includerea eronată în cuantumul brut al pensiei sale a sporului Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” și nu în cuantumul net, astfel că instanța, a analizat dacă, conform dispozițiilor legale incidente, există posibilitatea ca suma aferentă semnului onorific să fie adăugată la pensia netă, și nu inclusă în cuantumul brut al pensiei, astfel cum au procedat intimatele.

S-a reținut în acest sens că potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 223/2015 „(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28”.

De asemenea potrivit art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 „Pensionarii militari decorați cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei”. Totodată, art. 18 alin. 2 din Legea nr. 384/2006 prevede că ,,Soldații și gradații profesioniști, pensionari militari, cărora li s-a conferit Semnul onorific ”În Serviciul Patriei” pentru 15, 20 sau 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale beneficiază de un spor de 10%, 15% sau, respectiv, 20% din cuantumul pensiei, similar cadrelor militare, potrivit legislației în vigoare”. Ordinul „Meritul Militar” se substituie cu Ordinul „În serviciul Patriei”, conform dispozițiilor Legii nr. 573/2004. Conform art. 12 din Legea nr. 573/2004 ofițerii, funcționarii publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri, și preoții militari, decorați cu Ordinul Meritul Militar, instituit în anul 1954, cu Semnul onorific ”În Serviciul Armatei” și cu Semnul onorific „În Serviciul Patriei”, beneficiază de prevederile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. Așadar, „Ordinul Militar” instituit în anul 1954 a devenit Ordinul „În serviciul Patriei”.

Legiuitorul potrivit cu art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost acesta modificat prin O.U.G. nr. 59/2017, a reglementat în mod expres faptul că ,,La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”.

Legea nr. 223/2015 astfel cum a fost modificată de O.U.G. nr. 59/2017, introduce la art. 3 o nouă literă ,,m” potrivit căreia prin pensie netă se înțelege ,,pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare”.

Instanța a reținut că legiuitorul nu rezumă elementul de raportare, respectiv cuantumul brut al pensiei militare de stat, numai la pensia determinată conform Legii nr. 223/2015, cu excluderea altor elemente componente determinate conform legilor speciale.

Ca atare, prin cuantumul brut al pensiei militare de stat se înțelege, pensia stabilită conform Legii nr. 223/2015, astfel cum a fost aceasta majorată prin aplicarea art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.

Prin urmare odată stabilit acest cuantum brut se determină pensia netă, prin deducerea impozitului pe venit, iar suma rezultată nu poate depăși, conform art. 60 din Legea nr. 223/2015 media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Așadar, contrar celor susținute de contestator, plafonarea impusă de art. 60 din Legea nr. 223/2015 vizează inclusiv sporul pentru semnul onorific, ca urmare a faptului că acesta este o componentă a pensiei militare brute.

De altfel aceasta a fost și intenția legiuitorului întrucât prin același act normativ care a plafonat nivelul maxim al pensiei militare, O.U.G. nr. 57/2017, a introdus și definirea pensiei nete, înțeleasă ca sumă ce se plătește efectiv pensionarului, iar elementul de raportare pentru plafonare este valoarea pensiei nete.

Din cuprinsul normelor evocate rezultă că dreptul prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 nu constituie o sumă necontributivă care nu s-ar lua în considerare la determinarea pensiei nete deoarece el nu reprezintă altceva decât un element component al pensiei brute.

Nu se poate susține că petentul ar avea două drepturi distincte, și anume, pensie brută și un drept distinct, constând într-un procent ce se aplică la pensia brută, sporul despre care face vorbire art. 11 alin. 3) din Legea nr. 80/1995 făcând parte din sfera elementelor și criteriilor cu ajutorul cărora se determină cuantumul brut al pensiei unei persoane care a activat în cadrul unităților militare ce fac parte din sistemul de apărare.

În același timp, sub aspect fiscal, impozitul și contribuția de asigurări sociale de sănătate ce se rețin pensionarilor se aplică la întreaga sumă brută calculată ca fiind cuvenită cu titlu de pensie, prin luarea în considerare și a acestui drept, determinându-se astfel cuantumul pensiei „nete”, noțiune cu relevanță juridică în cauza de față.

Contestatorul pornește de la aserțiunea că sporul respectiv s-ar adăuga la pensia „netă” și, prin urmare, ar fi un „supliment necontributiv” ce nu face parte din pensia brută și, implicit, din cea netă.

Or, după cum s-a arătat mai sus și după cum rezultă din conținutul corect al textului de lege, sporul respectiv se aplică la pensie, iar nu la „pensia netă” după cum indică contestatorul, adăugând fără nici un temei la conținutul prevederii legale.

Împrejurarea că acest drept este menționat de un alt act cu caracter normativ decât Legea nr. 223/2015, este irelevantă, câtă vreme nu există nicio derogare de la modalitatea de stabilire a pensie nete, cuprinsă în norma generală, reprezentată de Legea nr. 223/2015, în care nu se face vreo distincție între „pensia militară” și „sporul la pensie militară”.

În consecință, instanța a apreciat că nu există prevederi legale care să poată fi interpretate în sensul că sumele aferente distincției contestatorului se pot adăuga la cuantumul net, contrar prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, iar legiuitorul a instituit un plafon net cu privire la pensia în plată, fără a exista excepții în modul de stabilire al acestui cuantum net, care să permită interpretarea că plafonul prevăzut de lege poate fi depășit.

Este de reținut că această plafonare stabilită de legiuitor cu privire la pensia contestatorului aflată în plată are un caracter imperativ și prin urmare sporurile onorifice prevăzute de art. 11 din Legea nr. 80/1995 nu pot fi acordate cu încălcarea principiilor actualei legi a pensiilor, respectiv Legea nr. 223/2015.

De altfel analizând decizia contestată, instanța a constatat că acest spor pentru Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” i-a fost acordat contestatorului, suma aferentă acestui spor regăsindu-se în cuantumul brut al pensiei, și atât timp cât legiuitorul nu face nicio mențiune cu privire la cuantumul la care se adaugă acest spor, și în lipsa unei precizări exprese în acest sens, instanța nu poate interpreta că sporul cuvenit petentului se referă la un procent din cuantumul net, calculat conform Legii nr. 223/2015, cu atât mai mult cu cât în cazul recalculării pensiilor militare, la art. 3 din Ordinul nr. 31/2016 Anexa I, se prevede includerea în baza de calcul a pensiei a sumelor aferente Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, sau similare, deținute.

Totodată această interpretare se circumscrie și dispozițiilor Codului fiscal cu privire la regimul juridic a pensiilor militare supuse impozitării, pentru că în caz contrar, dacă s-ar accepta viziunea contestatorului, s-ar ajunge în situația în care acest spor să nu fie supus impozitării legale, ceea ce ar contraveni în mod vădit dispozițiilor impuse de acest act normativ.

Față de considerentele de fapt și de drept expuse în cele ce preced, instanța a apreciat că atât hotărârea nr. (...)/21.08.2019 a Comisiei de Contestații din MAI cât și decizia nr. (...)/03.07.2019 emisă de Casa de Pensii Sectorială a MAI sunt legale și temeinice sub aspectul valorificării sporului pentru semnul/ordinul onorific „În serviciul patriei”, motiv pentru care s-a impus menținerea lor și respingerea cererii de chemare în judecată formulată de contestator.

Instanța a luat act că intimatele nu au solicitat cheltuieli de judecată în condițiile art. 453 Cod procedură civilă.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel (C), solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii contestației.

Prin motivele de apel au fost invocate următoarele:

- consideră că pârâta de rândul 2 a procedat în mod nelegal la stabilirea drepturilor de pensie la suma de 3.969 lei, deoarece prin includerea sporului de 20% în cuantumul pensiei brute urmată de plafonarea pensiei nete la suma de 3969 lei, a fost înlăturat în întregime efectul financiar al decorării apelantului cu Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 25 de ani de activitate;

- chestiunea esențială care trebuie lămurită în cauză este stabilirea statutului juridic al sporului mai sus menționat, în sensul stabilirii legalității introducerii lui în cuantumul pensiei brute care urmează să fie plafonată sau, dimpotrivă, în sensul legalității adăugării lui la cuantumul pensiei nete după plafonarea conform art. VII punctul 3 din OUG nr. 59/2019, apelantul opinând în favoarea celei de a doua ipoteze;

- textul art. 11 din Legea nr. 80/1995 trebuie interpretat în sensul că sporul pentru semnul onorific trebuie să se aplice după aplicarea plafonării pensiei, astfel ”Ordinul Militar” instituit în anul 1994 a devenit Ordinul „În serviciul Patriei”, iar conform dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 și art. 12 din Legea nr. 573/2004 titularul Ordinului „În Serviciul Patriei” pentru 25 de ani de activitate beneficiază de un spor al cuantumului pensiei de 20%, iar din modul în care este reglementat sporul rezultă că stabilirea cuantumului concret al sporului impune cu necesitate stabilirea în prealabil a cuantumului pensiei așa cum acesta este reglementat prin dispozițiile art. 28 și urm. din Legea nr. 223/2015 urmând ca sporul astfel determinat să fie adăugat cuantumului pensiei ca și procent de 20% din aceasta;

- sporul pentru Semnul Onorific reprezintă un drept distinct de pensie, are un alt caracter juridic decât pensia și nu face parte din baza de calcul a pensiei, or, conform art. 28 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 223/2015 în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu se includ alte venituri care nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor, iar sumele corespunzătoare Semnului Onorific „În serviciul Patriei” nu reprezintă nici drepturi salariale și nici drepturi asimilate salariilor;

- plafonarea pensiei la 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015 se aplică la baza de calcul astfel cum aceasta este determinată potrivit acestei legi, pe când potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 sporul pentru semnul onorific se aplică la cuantumul pensiei, cele două noțiuni neputând fi confundate;

- interpretarea dată dispozițiilor art. VII din OUG nr. 59/2017 de către pârâte și de către prima instanță conduce la ipoteza abrogării implicite a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 80/1995;

- în situația concretă a apelantului, cu sau fără Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”, cuantumul pensiei este același;

- ilegalitatea interpretării date de pârâte dispozițiilor art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017 este vizibilă și dintr-o altă perspectivă, astfel, având în vedere art. 67 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, dispozițiile art. 11 din Legea nr. 80/1995 și art. 10, 11, 12 din Legea nr. 573/2004 au caracter de lege specială ce nu pot fi socotite ca modificate sau abrogate implicit prin dispozițiile art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017 care modifică dispozițiile Legii nr. 223/2015.

Prin întâmpinare, intimata Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat respingerea apelului promovat, cu motivarea că sporul pentru semnul onorific nu se constituie într-un drept distinct de dreptul de pensie, ci este o componentă integrantă a acestuia, contrar celor susținute de apelant, instanța concluzionând că nu există prevederi legale care să poată fi interpretate în sensul că sumele aferente distincției acestuia se pot adăuga la cuantumul net, contrar prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul instituind un plafon net cu privire la pensia în plată, fără să existe excepții la modul de stabilire al cuantumului net.

Tot prin întâmpinare, Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a solicitat respingerea apelului, arătând că apelantul nu aduce argumente și probe care să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie a sentinței apelate. Intimatul susține că pretenția apelantului referitoare la adăugarea la pensia de serviciu netă în plată a sporului de 20% echivalează cu instituirea unui drept în favoarea sa de care acesta nu beneficiază, pentru că practic ar însemna aplicarea de două ori a acestui spor, atât înainte cât și după plafonare. Beneficiarul semnului onorific „În Serviciul Patriei”, recunoscut potrivit prevederilor Legi nr. 80/1995, reprezintă un spor care se adaugă la cuantumul pensiei militare pe care o întregește, neputând fi considerat un drept de sine stătător, în afara pensiei, din moment ce însăși determinarea lui concretă se raportează la cuantumul pensiei la care se aplică sporul prevăzut de lege.

Examinând hotărârea apelată, prin prisma motivelor invocate, instanța de apel a reținut următoarele:

Prin Decizia nr. (...) din 3.07.2019 privind acordarea pensiei militare de stat, emisă în baza art. 64 din Legea nr. 223/2015, au fost deschise drepturile de pensie pentru agentul șef principal de poliție (...), fiind stabilită pensia militară de stat brută în valoare de 6920 lei și o pensie netă în plată stabilită potrivit art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017 în cuantum de 3969 lei, cu plata drepturilor începând cu data de 6.06.2019.

Conform buletinului de calcul anexat deciziei, baza de calcul conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 a reprezentat-o elementele salariale constând în media soldelor/salariilor lunare brute actualizate în cuantum de 6785 lei, respectiv media soldelor/salariilor lunare nete, actualizate în cuantum de 3969 lei. Cuantumul pensiei a fost stabilit prin raportare la o valoare a bazei de calcul de 6785 lei, cu aplicarea plafonării conform art. 30 (85% din baza de calcul), rezultând suma de 5767 lei, la care s-a adăugat suma de 1153 lei reprezentând majorarea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 80/1995, pensia militară brută rezultată fiind de 6920 lei la care s-a aplicat impozitul de 492 lei, pensia militară netă conform art. VII pct. 1 din OUG nr. 59/2019 fiind de 6428 lei, mai apoi fiind aplicate prevederile art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017 prin raportare la media salariilor/soldelor comunicate prin adeverința nr. (...) din 12.06.2019 emisă de Inspectoratul de Poliție Județean (...), sens în care a fost stabilită o pensie netă în plată de 3969 lei.

Decizia a fost contestată cu motivarea că sporul corespunzător Semnului Onorific „În Serviciul Patriei” nu se regăsește în cuantumul pensiei nete, contestația fiind respinsă prin Hotărârea nr. (...) dată în ședința din 21.08.2019 de Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, făcându-se trimitere la art. VII punctul 3 din OUG nr. 59/2017.

Textul legal de care s-a prevalat emitentul deciziei și mai apoi Comisia de Contestații, și anume art. VII din OUG nr. 59/2017, a modificat și completat Legea nr. 223/2015 în sensul că la articolul 3 după litera k) au fost introduse noi litere, literele l) și m) având următorul cuprins: „solda/salariul lunar net – solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. 1 din care se deduce contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare” (litera l) și „pensia netă – pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare” (litera m); de asemenea, în articolul 60 în forma modificată se precizează că, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei.

Problema de drept de rezolvat în speță este aceea dacă sporul pentru semnul onorific face parte din pensia militară stabilită și recalculată sau trebuie a fi adăugată la cuantumul acesteia, pe motiv că ar avea un alt caracter juridic decât pensia, ca atare, s-ar adăuga după stabilirea cuantumului final al pensiei militare.

Curtea, în acord cu soluția primei instanțe, consideră că modalitatea de aplicare a dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 trebuie realizată în sensul că sporul de care beneficiază militarii decorați cu semnul onorific prevăzut de lege, se aplică prin includerea în baza de calcul a pensiei militare lunare brute și nu prin adăugarea la pensia netă stabilită în final, majorarea procentuală aferentă sporului aflat în discuție aplicându-se evident anterior plafonării pensiei reglementate prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, intrând în componența pensiei brute și așadar sub incidența plafonării valorice instituite de acest text.

Relevanță prezintă în speță și modificările operate prin OUG nr. 57/2015, astfel articolul 28 din Legea nr. 223/2015 prin noul său conținut cuprinde o reglementare diferită a bazei de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, în sensul că reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate, la alegerea persoanei, dar totodată cu stipularea drepturilor bănești care nu se includ în baza de calcul, astfel cum acestea sunt enumerate la literele a) - p). În contextul sus-arătat prezintă relevanță totodată forma modificată a articolului 30 din Legea nr. 223/2015 având următorul conținut: pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile acesteia nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

Prin urmare, față de toate elementele stabilite prin actele normative modificatoare cu privire la întinderea drepturilor de pensie prin reglementarea bazei de calcul a acesteia în noua configurație și cu instituirea plafonării cuantumului pensiei prin articolul 60, în forma modificată, evident că sporul din litigiu trebuia a fi inclus în baza de calcul a pensiei militare brute, nu în adăugarea acestuia după determinarea cuantumului final al pensiei, astfel cum susține apelantul, pentru că altfel ar fi nesocotite dispozițiile privind plafonarea cuantumului pensiei reglementate de legiuitor prin art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017.

De altfel, conform procedurii reglementate în Anexa 1 din Ordinul nr. 31/2016 de stabilire a modului de recalculare a pensiilor militare de stat, baza de calcul folosită la recalcularea pensiilor militare de stat cuprinde soldele/salariile de funcție sau elemente salariale similare, gradații sau elemente salariale, solde de grad, sau elemente salariale similare, gradații sau elemente similare, solde/salarii/indemnizații de comandă/conducere sau alte elemente similare, solde/salariul de merit, indemnizația de dispozitiv/spor pentru misiune permanentă sau alte elemente salariale similare, precum și sumele reprezentând alte elemente salariale decât cele specificate, realizate în 6 luni consecutiv.

Sub aspectul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prezintă relevanță Hotărârea din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamanov împotriva Rusiei, prin care s-a statuat că articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. Mai mult, în cadrul unei jurisprudențe constante, Curtea Constituțională a subliniat că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor (Decizia nr. 783/2018 – punctul 35).

Față de ansamblul considerentelor ce preced, instanța, în baza dispozițiile art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a respins ca nefondat apelul, sentința apelată fiind păstrată în totul.

Domenii speta

Spete similare